Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 961-1038)

1971-04-20 / nr. 977

Anul IV, nr. 977 MARŢI PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITEVA! 20 aprilie 1971 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN ÎN ÎNTÎMPINAREA SEMICENTENARULUI PARTIDULUI Prezenţe la Harghita în expoziţia „Judeţul anii 1966 -1970“ INDUSTRIA LEMNULUI Pădurile reprezintă ti­na din marile bogăţii a­­le­­ judeţului nostru, iar ocupaţiile­ legate de ex­ploatarea şi prelucrarea lemnului au o veche tra­diţie, în anii de după­­elibe­rarea patriei, şi îndeo­sebi în ultimii ani, in­dustria exploatării şi prelucrării lemnului a cunoscut o puternică dezvoltare, avînd pon­derea principală în in­dustria judeţului şi ocu­­pînd un număr însem­nat de salariaţi. Combi­natul de exploatare şi industrializare a lemnu­lui din Miercurea-Ciuc, cu­ unităţile sale răspîn­­dite pe întregul terito­riu al judeţului, este unul din cele mai mari combinate de acest fel din ţară. Standul din expoziţie rezervat industriei ex­ploatării şi prelucrării lemnului prezintă Vizi­tatorilor o gamă largă de produse, de la che­restea, diferite sorti­mente de placaje, plăci din particule aglomera­te din lemn și pînă la modernele tipuri de mobilă. Dar ceea ce ni se pa­re cel mai important este oglindirea — prin cifre grăitoare înscrise pe mai multe panouri — modului cum contribuie lucrătorii forestieri din judeţul nostru la înfăp­tuirea sarcinii trasate de partid, de a spori continuu valoarea pro­ducţiei industriei de ex­ploatare şi prelucrare a lemnului, în condiţiile reducerii volumului de masă lemnoasă exploa­tată. Astfel, dacă în cincinalul 1966—1970 volumul „producţiei mar­fă a sporit cu 15 la su­tă, în aceeaşi perioadă — spre a da numai un exemplu — volumul producţiei de mobilă a crescut cu 156 la sută şi, ca urmare firească, beneficiile realizate în anul 1970 au fost cu 32 la sută mai mari decît cele obţinute în 1965. Şi mai mult se va accentua această ten­dinţă în anii actualului plan cincinal. Prin rea­lizarea investiţiilor pla­nificate şi punerea în funcţiune a unor impor­tante obiective — cum este, de pildă, Fabrica de mobilă din Gheor­­gheni, ale cărei lucrări de construcţie se află într-o fază avansată — în anul 1975 volumul producţiei marfă va fi cu 37 la sută mai mare faţă de 1965, în schimb producţia de plăci aglo­merate din lemn va creşte de 5,4 ori, cea de butoaie de aproape 9 ori, producţia de mo­bilă de 8,4 ori, iar be­neficiile de peste două ori. Datorită, în princi­pal, creşterii înzestrării tehnice a unităţilor, în această perioadă se va realiza un spor de pro­ductivitate a muncii de 67 la sută. Deşi unele dintre cif­rele amintite reprezintă doar planuri de viitor, le primim cu deplina certitudine a înfăptuirii lor integrale şi chiar a depăşirii substanţiale, pentru că aceasta a fost şi este realitatea de fie­care zi a vieţii şi muncii harnicilor muncitori forestieri de pe melea­gurile harghitene. Che­zăşia înfăptuirii aces­tor planuri este po­litica clarvăzătoare a partidului nostru, ho­­tărîrea şi­­ munca pli­nă de ab­ligaţie cu care oamenii muncii, în frunte cu comuniştii, luptă pentru transpune­rea în viaţă a acestei politici. Certitudinea ne este întărită de talen­tul şi hărnicia muncito­rilor, tehnicienilor, in­ginerilor combinatului, de care ne-am putut convinge an de an, lu­nă de lună, înregistrînd substanţiala lor contri­buţie la dezvoltarea e­­conomică a judeţului, la realizarea sarcinilor de plan ale industriei harghitene, dovedită, re­cent, şi de cucerirea, de către colectivul de muncă al Unităţii de exploatare şi industria­lizare a lemnului din Miercurea-Ciuc, a Stea­gului şi Diplomei de unitate fruntaşă pe ra­mură în întrecerea so­cialistă pe ţară, pe anul 1970. C. ŞTEFAN Manifestări . In cadrul manifes­tărilor organizate în cinstea gloriosului semi­centenar al partidului nostru, activul de partid şi numeroşi intelectuali din Miercurea-Ciuc au audiat expunerea tova­răşului Ştefan Lache, doctor în ştiinţe istorice, lector al C.C. al P.C.R., despre: „Unele aspecte ale istoriei Partidului Comunist Român in pri­mii ani ai revoluţiei populare“. „ Duminică, tinerii din comuna Şimoneşti au participat un număr mare la încă o acţiune organizată în cinstea se­micentenarului partidu­lui nostru. Ei s-au întîl­­nit cu tovarăşul Ioan Oprea, şeful secţiei de propagandă a Comitetu­lui judeţean Harghita al P.C.R., care le-a vorbit despre lupta partidului şi sarcinile actuale ale tineretului.­­ Formaţia de dan­suri şi cîntece (româ­neşti şi maghiare) a Ca­sei de cultură din ora­şul Gheorgheni, între­prinde, în aceste zile un turneu în cîteva comune din judeţele Harghita şi Mureş. Programul spec­tacolului, intitulat „La umbra brazilor", este al­cătuit din cele mai cu­noscute piese folclorice muzical-coregrafice de pe plaiurile Mureşului. Colectivul de artişti a­­matori se pregăteşte, în acest fel, pentru parti­ciparea la manifestările cultural-artistice con­sacrate semicentenarului partidului, pentru festi­valul folcloric „Primă­vara harghiteană“ care va avea loc în reşedinţa judeţului (la Băile Jigo­­din), în cinstea măreţu­lui eveniment. BIOGRAFII CONTEMPORANE Scăpat prin furnicarul de maşini, oameni şi materiale, pe un şantier totul ţi se pare de di­mensiuni uriaşe. Imense pachiderme cu picioare­le înfipte în stînca po­trivnică, macaralele îşi vestesc cu cite un mu­get scurt mişcările meto­dice şi greoaie. Sus, la nivelul turlelor se lu­crează încet, dar cu spor, iar pe măsură ce pieptul răsărit din stîncă se a­­­propie de pămîntul din care s-a născut, mişcări­le sînt rapide, mai sigure, mai variate, iar jos apare un a­­devărat furnicar. Ve­leităţile acestea an­terie ale şantierului nedesprins de stînca-ma­­mă sînt uşor sesizabile de la nivelul Vil al spi­talului, mai precis de deasupra lui, unde con­structorii au amenajat un adevărat bazin pen­tru băile de soare şi aer montan — o terasă cu panorama largă a văii Ciucului de Jos, cu ori­zontul filigranat de cres­tele albăstrii învelite-n ceaţă şi ridicat sus, sus de tot, pentru ca hiper­­boloizii tereştri să păs­treze proporţiile, iar ze­nitului să nu-i fie ruşi­ne ... „Cezarului ce-i a Cezarului“. Dar peisajul acesta nu reuşeşte să distragă a­­tenţia celor de jos, prinşi într-o muncă încordată la cele patru puncte de lucru: corpul spitalizare, corpul diagnostic, cen­trala termică proprie şi staţia de oxigen şi gaze. — Cînd vor fi gata lu­crările ? — Cel mai tîrziu la 15 mai, ne asigură oamenii intr-o clipă de răgaz. „Este o lucrare care a pus multiple probler­­e de ordin tehnic. In con­diţii „clasice“ ar fi ne­cesitat trei ani de mun­că. Oamenii de aici o termină în 11 luni... Stînca le-a făcut multe greutăţi...“ ... „Oamenii“... Sunt aceiaşi care au ridicat magistralele socialismu­lui... Muţoiu Marin, mereu tînărul tîmplar de 65 de ani, Petre Ion, şef de echipă, zidar, Do­­ bi. POPA (Continuare in pag. a 3-a) • Azi, 43 de elevi ai Şcolii generale din Sînsimion, vor pleca într-o excursie, pe Valea Prahovei, cu care ocazie vor vi­zita şi muzeul Doftana. • Două grupuri de cete 40 de persoane fiecare, vor pleca azi, din oraşul reşedinţă de ju­deţ, într-o excursie de 3 zile, pe ZILEI traseul Braşov — Bucureşti — Piteşti — Hidrocentrala de pe Argeş — Sighişoara — Odorheiu Secuiesc — Miercurea-Ciuc. • Magazinul de artizanat din cadrul noului complex de deser­vire al U.J.C.M. Harghita, din Miercurea-Ciuc, a primit şi pus în vînzare peste 800 de mp de covoare persiane de format mic şi dimensiuni diferite, solicitate de cumpărători. • Printre noile produse expu­se pentru studiul comercial, în magazinul de artizanat din Mier­­curea-Ciuc, se numără 10 veste din stofă albă brodate cu mo­dele in culori diferite, un mini­­bar portabil pentru uz familial și lămpi de noptieră realizate din lemn sculptat. In acelaşi magazin funcţionează şi un ra­ion special cu obiecte de arti­zanat realizate numai de unită­ţile cooperativei meşteşugăreşti ,,Arta Harghitei“. „ In magazinele alimentare din oraşul Gheorgheni, vor fi puse în vînzare : 6.000 kg za­hăr, 10.000 kg făină de mălai, 2.000 kg orez, 3.000 kg prepa­rate din carne, 700 kg slănină afumată şi sărată, 2.000 kg pro­duse zaharoase, 1.000 litri al­cool rafinat şi 3.000 litri vin de regiune superior.­­ Casa de cultură din Borsec organizează diseară la ora 19.00 o proiecţie de diapozitive cu i­­magini ale principalelor puncte turistice situate de o parte şi de alta a traseului : Topliţa — Lacu Roşu — Bicaz — Barajul em informaţia mm Intr-una din sălile Casei de cultură din Topliţa, s-a organizat de cîtva timp o expozi­ţie de fotografii artisti­ce, executate de un grup de intelectuali din oraş. încă din ziua deschide­rii, numeroşi vizitatori au avut cuvinte de bu­nă apreciere a lucrări­lor, cit şi a iniţiativei entuziastului colectiv al Casei de cultură, ce in­tenţionează să inaugu­reze, astfel, o tradiţie şi de acest gen în viaţa cultural-artistică a ora­şului. Prezenţă inedită în ansamblul manifes­tărilor închinate semi­centenarului partidului, expoziţia reliefează, în bună măsură,­­realităţi cotidiene specifice pei­sajului local citadin. Multe fotografii redau imaginea noului, instă­­pînit simetric în cartie­rele oraşului, prin bloc.­ Secvenţe topliţene­ rile de locuinţe, con­strucţiile industriale sau locurile de agrement şi odihnă din împreju­rimi. Alături de acestea, se remarcă la expozanţi o unitate de selecţie, o preferinţă comună şi spre peisajul natural de largă deschidere, gene­ros în frumuseţe şi emo­ţie estetică. Ochiul a­­tent, curios, ascuns in spatele obiectivului fo­tografic, dă posibilitate clişeului să înregistreze ciudate şi fermecătoare alcătuiri ale naturii. Hlamida iernii străpun­să de brazi îngreuiaţi de alb, izvoare strecu­rate timid printre ceti­nă cu promoroacă, i­­mensitatea cîmpului o­­crotit de pătura groasă N. ŞANDRU (Continuare în pag. a 3-a) Aspect de la Complexul de faianță și sticlă din Sighişoara. Care va fi soarta fermei de legume din Topliţa-Ciuc? ASOCIAŢI doar la venituri, nu şi la muncă Ideea de a înfiinţa în cadrul Cooperativei a­­gricole de producţie din Topliţa-Ciuc o fermă de legume, s-a născut încă în prima decadă a lunii decembrie a anului trecut, dintr-o necesita­te bine întemeiată de a mări în mod substan­ţial contribuţia unităţi­lor cooperatiste situate în apropierea oraşului reşedinţă de judeţ la a­­provizionarea populaţi­ei cu produse legumico­le. Dat fiind suprafaţa întinsă (100 de ha), ce urma a fi destinată în acest scop, şi nu în ulti­mă instanţă, valoarea ridicată a investiţiilor pentru înzestrarea teh­nică a fermei la nivelul cerinţelor actuale, s-a conchis, ca această sa­lutară acţiune să fie dusă la îndeplinire prin forţele unite ale unui număr de patru unităţi agricole: Topliţa-Ciuc, Ciceu, Jigodin şi Pău­­leni-Ciuc. Sub influenţa momen­tului s-a trecut apoi la desemnarea terenului, aplicarea unor măsuri menite să ducă la pregă­tirea unui pat germina­tiv corespunzător, la transportarea a sute de tone îngrăşăminte na­turale pe această supra­faţă, la confecţionarea a unui număr de 100 de răsadniţe etc. Nu peste mult timp însă, acele co­operative care păreau a fi ataşate la început cu tot elanul cauzei amin­tite au început să se pro­nunţe din ce în ce mai confuz, ca apoi să se re­tragă în mod strategic şi cu desăvîrşire, dînd ui­tării promisiunile lor i­­niţiale şi lăsînd în ex­clusivitate soarta fer­mei de legume­ pe seama cooperativei din Topliţa- Ciuc. Trezindu-se, aşadar, la un moment dat, rămaşi singuri, meritul deosebit al cooperatorilor de aici constă în primul rînd în faptul că nu s-au dat bătuţi, dimpotrivă, au continuat lucrările în­ I. D. KISS (Continuare in pag. a 3-a) llllllis MM hidrocentralei ,.V. I. Lenin“ — Lintea Neamţ — Poiana Teiului — Borscc, insolită fre un co­mentariu, după care va urna o audiţie de pe disc a operei „Oedip“ de George Enescu­. „ Amatorii de drumeţii, din­tre oaspeţii staţiunii balneocli­materice Borscc au ocazia să participe, in această dimineaţă, la o excursie ce va avea ca punct terminus Grota Urşilor. Din oraşul Borsec, au început lucrările de amenajare a unei noi cofetării, valoarea mano­perei şi mobilierului ridicîndu­­se la 70.000 de lei. Cofetăria va fi dată în folosinţă înainte de deschiderea sezonului turistic. • Una din frumoasele activi­tăţi desfăşurate de pionierii şi şcolarii clasei a lll-a de la Şcoala generală — Suseni a fost excursia ce a avut loc zilele trecute la Fabrica de industria­­zare a laptelui — Remetea. Du­pă parcurgerea traseului, cu autobuzul, au fost intimpinati cu căldură de către colectivul de muncă al fabricii, ale cărei produse sunt gustate frecvent de copii. ÎN PAGINA A 2-A : SPORT ...şi un răspuns Tovarăşul GHEORGHE BEREANU, şeful uni­tăţii de panificaţie Topliţa, la întrebarea pusă de noi în numărul 976 al ziarului ne-a dat următorul răspuns : „Faptul că nu s-au onorat toate comenzile de­puse de unităţile de desfacere în privinţa apro­vizionării cu anumite sortimente, se datorează întreruperii în repetate rînduri a curentului e­­lectric. Considerăm că nu ne aparţine nouă vina că sunt puse în vînzare unele sortimente vechi şi us­cate, ci unităţilor care desfac aceste produse, fiindcă fac comenzi mai mari decît necesarul zilnic“. prezentat să ridice ziare­le. Tovarăşul Teodor Moisan, dirigintele ofi­ciului, ne asigură că la ora 7,30 ele vor ajunge la chioşcuri. La ora indicată ne prezentăm să „cumpărăm“ ziarul­­e. La ora 6,30 vîn­­zătoarea Magdalena To­­mulea de la chioşcul de difuzare nr. 1 se prezin­tă şi ridică ziarele ... Urmărim autobuzul cu nr. 31—HR—962 pe ruta Topliţa — Borsec. La eaşi operaţie. La Topliţa ajungem în urma trenului. Dar prezenţa factorului poş­tal Ion Moldovan, ne întregeşte convingerea că şi aici ziarul a fost as­cursul a peste 150 km am urmărit pas cu pas cum este primit şi dis­tribuit ziarul celor care îl aşteaptă cu legitimă curiozitate. In gara C.F.R. Ciceu, factorul poştal Ady Antal este la siguranţă cu cea a lino­­typiştilor şi paginatori­lor, a tuturor lucrători­lor de la zeţărie şi ro­tativă. Să urmăm dru­mul ziarului de la „gu­ra“ rotativei şi pînă ce % \ - -■ ' • matică se petrece ace- ** T ~ *— c ra n — ——-*'*• -x ------- ——----- — Mijloc eficace de edu­care şi informare o­­perativă, presa este aş­teptată zi de zi cu un in­teres deosebit. Noutăţi de ultimă oră, reportaje, informaţii, probleme de educaţie cetăţenească, o­­pinii ale specialiştilor şi oamenilor muncii etc., oferă posibilitatea citi­torilor să cunoască mai bine activitatea pe care salariaţii din întreprin­deri şi instituţii o des­făşoară, acţiunile ce se întreprind pentru buna gospodărire şi înfrumu­seţare a satelor, comu­nelor şi oraşelor din ju­deţul nostru. In editarea unui ziar, strădania şi responsabi­litatea colectivului re­dacţional se îmbină cu ajunge la cititorul-desti­­natar. La ora 2 ziarul a por­nit spre gara C.F.R. din Miercurea-Ciuc. Aici es­te predat mesageriei, încărcat în trenul acce­lerat nr. 425. Pe par­datorie. Primeşte ziarul, apoi îl expediază oficiu­lui P.T.T.R. din localita­te, unde începe, de ur­genţă, cartarea şi distri­buirea lui pentru împre­jurimi. In gara Gheor­gheni, cu precizie mate­teptat. Se grăbeşte să le împartă pentru toate o­­ficiile poştale din comu­nele învecinate. E ora cinci. Ziarele sunt preda­te autobuzelor I.T.A. Celelalte ziare sunt duse la oficiul din localita­„capăt“ de linie este așteptat de factorul poș­tal de serviciu. E ora 7. Patru lucrători ai oficiu­lui poștal din localitate au început cartarea dar... nici un vînzător de la chioşcuri nu s-a dat... stupoare, chioşcu­rile nu erau nici mă­car deschise. Cîteva măsuri privind ora­rul de funcţionare a unităţilor aparţinătoa­re O.C.L. se impun, deoarece acestea funcţio­ PE URMELE ZIARULUI, DE LA ROTATIVĂ LA CITITORI­ zează numai de la ora 9, ceea ce face ca zia­rele să ajungă cu întîr­­ziere la cititori. în ceea ce priveşte difuzarea ziarului la abonaţi tre­burile merg în general bine. Cîteva „vizite ma­tinale“ la domiciliul a­­bonaţilor ne-au confir­mat acest lucru. Prima „gazdă“, Elisabeta An­­done, salariată la „A­­pemin“: „ Primiţi la timpul potrivit ziarul ? — Da, atunci cînd so­seşte la poştă fără în­­tîrziere îl primim în pri­mele ore ale dimineţii. De obicei pe la ora (Continuare în pag. a 3-a)! VIRGIL S. CISTEIANU

Next