Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1984 (Anul 17, nr. 4460-4536)
1984-05-30 / nr. 4509
Anul XVII Nr. 4509 4 pagini 50 bani MIERCURI, 30 mai 1984 Soarele răsare : 5,36 Soarele apune : 20,51 Zile trecute : 151 Zile rămase : 215 Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în unităţile industriale din Capitală Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general a! Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a efectuat marţi, 29 mai, o vizită de lucru în întreprinderi constructoare de maşini din Capitală. Secretarul general al partidului, însoţit de tovarăşi din conducerea de partid şi de stat a analizat modul în care se înfăptuiesc programele de diversificare, modernizare şi specializare a producţiei, a indicat o serie de masuri tehnice şi organizatorice privind sporirea volumului producţiei, îmbunatăţirea parametrilor tehnici şi calitativi ai acesteia, corespunzător cerinţelor actualei etape de dezvoltare a economiei naţionale, exigenţelor competitivităţii pe piaţa externă. Prima unitate vizitată a fost ÎNTREPRINDEREA DE VENTILATOARE. Pe parcursul vizitei principalelor secţii productive tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-au fost prezentate măsurile tehnice menite să contribuie la îmbunătăţirea fluxurilor de producţie, la sporirea productivităţii muncii, la reducerea continuă a consumurilor materiale. Apreciind că, în ansamblu, cantitatea de metal utilizată la realizarea ventilatoarelor din fabricaţia curentă este încă ridicată, secretarul general al partidului a cerut să se facă analize comparative cu produse similare existente pe plan mondial. Remarcînd că în unele sectoare de producţie se efectuează un volum mare de operaţii manuale, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat să fie regîndite tehnologiile de fabricaţie, astfel încît să se asigure o productivitate corespunzătoare, iar adaosurile de prelucrare să fie cît mai mici. în cursul vizitei, au fost examinate proiectele de amplasare a noilor capacităţi de producţie. Secretarul general al partidului a arătat că înnoirea concepţiei în materie de ventilatoare este legată de asigurarea unei baze tehnice corespunzătoare, modernizarea rapidă a tehnologiei, perfecţionarea metodelor de muncă concomitent cu îmbunătăţirea parametrilor constructivi ai produselor prin colaborarea strînsa cu cercetarea şi proiectarea în acest sens, s-a cerut ministerului de resort să examineze în detaliu posibilităţile de dezvoltare a unităţii şi să elaboreze în cel mai scurt timp un studiu privind sporirea capacităţii de producţie, modernizarea generală a întreprinderii, care să aibă în vedere şi extinderea sculăriei, amenajarea standurilor de probe atît pentru cercetare cît şi pentru producţie, crearea unor sectoare de primă necesitate, cum este turnătoria de piese de precizie din metale neferoase. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a fost întîmpinat cu aceleaşi sentimente de dragoste, de înaltă stimă şi preţuire la ÎNTREPRINDEREA DE FABRICAŢIE ŞI MONTAJ ASCENSOARE, unde un mare număr de muncitori, tehnicieni, ingineri au salutat cu multă căldură pe secretarul general al partidului. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a urmărit procesul de producţie, a vizitat laboratorul de fiabilitate, turnul de probă şi standul de control. Secretarul general al partidului a indicat să se acţioneze în continuare pentru modernizarea şi diversificarea întregii game de ascensoare, în vederea realizării unor produse silenţioase şi cu parametri superiori, comparabile cu cele mai bune ascensoare produse pe piaţa mondială. In acest sens s-a indicat amenajarea unei secţii noi de montaj general în vederea asamblării integrale a ascensoarelor în cadrul unităţii, a turnului de probă pentru efectuarea tuturor încercărilor necesare înaintea livrării către beneficiari. Pe parcursul vizitei, au fost prezentate soluţii adoptate de specialişti în vederea modernizării fluxului tehnologic în principalele secţii de fabricare a motoarelor. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a apreciat modul în care se lucrează pentru creşterea şi diversificarea producţiei şi a cerut să se acţioneze în continuare pentru ridicarea permanentă a nivelului tehnic şi calitativ al produselor, corespunzător cerinţelor economiei noastre naţionale, exigenţelor la export. Noua vizită de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în întreprinderi bucureştene reflectă preocuparea constantă a secretarului general al partidului de a examina şi stabili la faţa locului căile şi modalităţile de creştere a volumului şi calităţii producţiei, de îmbunătăţire a eficienţei economice în toate sectoarele de activitate. Dialogul conducătorului partidului şi statului cu colectivele celor două unităţi industriale a evidenţiat hotărîrea acestora de a întîmpîna cu noi şi semnificative succese a 40-a aniversare a revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistâ şi Congresul al XIX-lea cu Partidului Comunist Român, de a-şi spori contribuţia, alături de întregul popor, la înflorirea continuă a României socialiste, la ridicarea ei pe noi trepte de civilizaţie şi progres. . Repere înnoitoare în emblema oraşului TOPLIŢA Mi s-a spus: se poate scrie despre Cireşica Crăciun. Unde poate fi găsită ? Păi, unde altundeva decit la secţia cusut ? Şi de ce ar fi ea cea mai indicată ? Simplu, aşa o recomandă felul in care munceşte. Dar, tot după acest criteriu, corespund pentru postura de subiect de articol şi Ileana Matei, Olteanu Suzana sau chiar familia Olteanu. Ion şi lutka, cei doi maiştri de la atelierul trastălpuit-finisat Fiece dintre ei puţind fi încadrat la rubrica „oameni fără probleme". Categorie in care neapărat trebuie inclus şi electricianul Ion Blaga. Cel care a „descusut" şi studiat interioarele maşinilor pentru a le face apte modernizării şi în special automatizării. El, Împreună cu Erdei Samoil şi Cornel Pop. Şi tot aici pot fi încadraţi şi oamenii lui Szilágyi. Şi ei, puţind fi incluşi intre cei care nu fac probleme, ba dimpotrivă, rezolvă astfel de cazuri. Aceştia din urmă, aflindu-şi locul de muncă la atelierul de injectat. Acolo unde se realizează o talpă cu atribut de singularitate în ţară , din PVC sau cauciuc termoplast, injectat pe o matriţă concepută in colaborare cu I.M.P.F. Odorheiu Secuiesc. Dacă aş fi dat curs unor astfel de sugestii, realizam, e adevărat, instantanee expresive, dinamice. Şi poate, definitorii pentru munca unor oameni. Dar, oare colajul în care le reuneam, ar fi putut reprezenta şi mai ales reda in ce are ea esenţial, existenţa Fabricii de încălţăminte Topliţa în peisajul industrial harghitean ? Cum aş fi putut puncta faptul că este vorba de unul dintre însemnele noi, înscrise pe emblema unui oraş, căruia ii erau definitorii pină mai ieri, in exclusivitate, ocupaţii legate de industria lemnului ? Şi, mai ales, cum aş fi impus prin aceste instantanee ideea de dinamizare a structuri economice sociale a acestei aşezări pentru a o face compatibilă cu elementul novator ? Un reper în acest sens reprezentindu-l chiar această unitate. Prima de acest fel din judeţ. Care ridică h rangul industrializării o practică ce se exercita doar la nivelul micilor meseriași. Nu(Continuări? in pag. a 2-a) 1. NE IE ÎN LUMINA INDICAŢIILOR ŞI ORIENTĂRILOR DATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU Se acţionează în continuare pentru realizarea programului de rentabilitate In urmă cu mai bine de două luni consemnam că la întreprinderea Mecanică din Gheorgheni a fost declanşată „acţiunea rentabilitate“, prilej cu care specificam măsurile luate pe plan tehnic şi organizatoric în sensul atingerii acestui major deziderat. Ne aflăm acum intr-un moment în care rezultatele - sau o parte din rezultatele măsurilor şi acţiunilor al căror debut îl consemnam - ar trebui să fie vizibile. Stăm de vorbă cu tovarăşul Baricz Adalbert, şeful contabil al întreprinderii. „Faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent am înregistrez o situaţie favorabilă, în sensul că cheltuielile totale la o mie lei producţie marfă sunt mai mici cu 111 lei. Cu toate acestea, nivelul cheltuielilor este cu mult peste cel planificat, fapt deloc îmbucurător. La sfîrşitul lunii aprilie situaţia rentabilităţii întreprinderii a fost analizată de o comisie formată din reprezentanţi ai ministerului, centralei, Băncii Naţionale şi I.T.F.S., care a ajuns la concluzia că pentru ca întreprinderea noastră să poată fi rentabilă trebuie să ajungă la o producţie marfă lunară de circa treizeci de milioane lei. Media lunară realizată în cursul primului trimestru a fost de circa 22,8 milioane lei, ceea ce este, considerăm noi, foarte puţin pentru a ne putea încadra în cheltuielile planificate. Pentru că cheltuielile de regie sînt relativ constante, ceea ce încarcă costurile de producţie. In urma măsurilor luate de conducerea întreprinderii, a urmăririi transpunerii în viaţă a măsurilor din programul special adoptat penau rentabilizarea producţiei, în cursul lunii aprilie am (Conlinudia in oaa t2-a) C. RAHLIŢCHI PANOUL FRUNTAŞILOR la F.P.J. Sincroni ANDRAS JÓZSEF secţia butoaie bere BOZAN IMRE, secţia asamblat butoaie TANCZOS MIHÁLY , secţia parchete CU PLANUL PE 5 LUNI ÎNDEPLINIT Răspunzînd prin fapte chemării adresate de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, şi dorind să întîmpine cele două evenimente istorice din acest an - cea de-a 40-a aniversare a eliberării patriei şi Congresul al XII- lea al paridului cu noi succese în muncă, colectivul de muncă al Cooperativei Meşteşugăreşti „Colimamul“ din Topliţa, şi-a onorat exemplar sarcinile de plan pe primele 5 luni ale anului. Astfel, a fost de pe acum îndeplinit planul la producţia marfă, precum şi sarcinile la producţia marfă vîndută şi încasată, livrările la fondul pieţii şi productivitatea muncii calculată la producţia marfă. De asemenea, odată cu livrarea, în cursul zilei de ieri, a 15.000 groşi pentru piaţa externă-vest, unitatea şi-a realizat în întregime şi planul la export pe perioada trecută din acest an. (I. Șandru) IN ZIARUL DE AZI: 0 In spiritul prevederilor Programului unic de creştere a producţiilor agricole în gospodăriile populaţiei 0 Universitatea cultural-ştiinţifică - focar de cultură (pag. a 2-a) 0 Actualitatea 0 Noutăţi vestimentare de sezon în reţeaua comercială din Gheorgheni (pag. a 3-a) 0 Sport 0 Memento (pag. a 4-a)