Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1984 (Anul 17, nr. 4460-4536)
1984-06-04 / nr. 4513
Anul XVII Nr. 4513 4 pagini 50 bani PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIJIVA ! IN LUMINA INDICAŢIILOR ŞI ORIENTĂRILOR DATE DE TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU A îndeplinirea exemplară a angajamentelor asumate de forestierii topliţeni Pe un mare şi frumos panou din incinta C.E.P.L. Topliţa se află înscrise angajamentele pe care forestierii topliţeni şi leau luat în cinstea celor două mari evenimente din acest al 40-lea an al libertăţii noastre : cea de-a 40-a aniversare a victoriei revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă, precum şi cel de-al Xill-lea Congres al partidului. Dintre acestea am reţinut : realizarea de produse de calitate superioară în valoare de 1 milion lei peste prevederile planului ; creşterea cu 1 la sută a ponderii produselor de calitate superioară la placaj şi cu 0,6 la sută la cherestea de răşinoase; livrarea suplimentară la fondul pielii a unor produse în valoare de 1 milion lei; creşterea indicelui de folosire a maşinilor şi utilejelor cu 1 la sută şi a indicelui de folosire a timpului de lucru cu 0,5 la sută ; creşterea ponderii mobilierului pentru holuri, dormitoare şi sufragerii, adică a celui din categoriile „extra" şi „lux", cu 1,5 la sută etc. Ceea ce merită să subliniem, în mod deosebit, este faptul că, deşi angajamentele se referă, unele, la întregul an 1994, altele la primele opt luni, marea majoritate a lor au fost deja îndeplinite şi depăşite încă de acum, adică la sfîrşitul lunii mai ! De exemplu, în ce priveşte produsele de calitate superioară, ne vom opri doar la trei din cele care au o pondere deosebită : mobilierul, placajul şi cheresteaua de răşinoase. Creşterea ponderii mobilierului de calitate superioară este de 2,8 la sută, adică cu 1,3 la sută mai mult decit angajamentul luat; la placaj - categoriile A, B şi C - procentul calităţilor superioare a ajuns la 48,3 la sută, cu 1,3 la sută mai mult, iar la cheresteaua din răşinoase - categoriile A şi B - procentul este de 51,6 la sută adică cu 1,2 la sută mai mult decît prevederile planului. Aceste depăşiri ale procentului de calitate stabilit pentru cele trei produse a făcut ca indicatorul valoric al planului de calitate să fie depăşit cu 2,6 milioane lei, ceea ce înseamnă depăşirea angajamentului asumat cu 1,6 milioane lei ! Dacă avem în vedere că şi celelalte angajamente au fost depăşite, în primul rînd cel de creştere a indicelui de folosire a timpului de lucru cu 0,5 la sută faţă de 1983, cînd a fost de 96,1 la sută, ca şi cel al utilizării maşinilor şi utilajelor, care este de 91,8 la sută, iar la maşini-unelte de 90 la sută, (la ambele superior faţă de plan), atunci avem explicaţia îndeplinirii şi depăşirii angajamentului de a se livra la fondul pieţii mărfuri suplimentare în valoare de 1 milion lei, cifră care s-a realizat în procent de aproape 200 la sută ! Şi, să nu uităm, ne aflăm încă în prima jumătate a anului, iar rezultatele forestierilor din Topliţa nu se vor opri aici. Ei sînt hotăriţi ca să muncească astfel încît toate rezultatele de mai sus să fie amplificate pînă la sfîrşitul anului ! Aşa doresc ei să cinstească acest an aniversar, care va încununa strălucitor cei 40 de ani de eroice şi măreţe înfăptuiri ale poporului, sub conducerea partidului comunist. Ilie ȘANDRU OAMENI d m Un colectiv care acorda o maxima B locuri 111 . 4 4„ 7 7 ^ FAPTF importanța calităţii produselor Un dialog cu cifiva din factorii de răspundere, de la Întreprinderea de Tricotaje Miercurea-Ciuc, pe linia calităţii produselor este relevant si confirmă cele afirmate in titlu. —intr-o industrie uşoară, modernă, aşa cum este a noastră — ne spunea tovarăşul Molnár József, şeful compartimentului C.T.C. — atit controlorilor de calitate, cit şi fiecărei lucrătoare in parte, le revin sarcini majore pentru a obţine produse de calitate superioară. Deci, întreaga noastră activitate este astfel concepută incit să realizăm acest deziderat. Rezultatele de pînă acum ne arată că am reuşit, peste 85 la sută din produsele noastre se exportă in circa 10 ţări. Pentru a ne menţine competitivitatea pe aceste pieţe, am încercat şi am reuşit să determinăm fiecare muncitoare in parte să lucreze cu maximum de răspundere şi să respecte o severă disciplină a muncii. De fapt in ce constă practic această metodă ? — La toate locurile de muncă se practică autocontrolul, care, la secţia tricotaje se face atit pe parcursul tricotajului cit şi pe articolul finit - ne spunea tovarăşa Bodor Rozalia, maistru principal C.T.C., la secţia de confecţii, unde avem foarte multe produse in lucru, pe lingă autocontrol se practică şi controlul interfazic, iar atunci cind se lansează in producţie un model sau un produs nou, muncitoarele trec, cu primele 10 bucăţi lucrate, spre verificarea acestora de către o comisie, care stabileşte dacă corespund datelor din caietul tehnologic. Prin acest control se elimină, de la început, orice posibilitate de a greşi, iar muncitoarea işi poate asigura un sever autocontrol. — In afara autocontrolului - ne spunea tovarășa Kurko Aranka, maistru principal C.T.C. - la (Continuare m pag a 4-a) Aurelia ILU. Festivalul muzicii vechi Această prestigioasă manifestare cultural-artistică, ajunsă intr-un fel la un moment jubiliar, marcat de derularea in acest an a celei de a V-a ediţii, s-a circumscris in totalitate ideii in virtutea căreia a fost iniţiată, şi anume aceea de a releva, conserva şi perpetua creaţiile valoroase specifice acestui gen de muzică despre care se poate spune că prin tradiţia ce-şi are obirşia in activitatea lui Caioni, este legată şi de viaţa spirituală a oamenilor de pe aceste meleaguri. Astfel că, festivalul, prin bogăţia repertoriului şi îndeosebi prin nivelul calitativ al interpretărilor - structura programului aşa cum a fost concepută a pus in evidenţă acest fapt, asigurind chiar şi un crescendo care a culminat cu interpretarea de excepţie a Corului Madrigal, dirijat de prof. universitar Marin Constantin, artist emerit - s-a înscris ca una dintre acţiunile de referinţă ale activităţii cultural-artistice a judeţului nostru, de o deo (Continuara in sag. a 4-a) l NETE LUNI, 4 iunie 1984 Soarele răsare : 5,33 Soarele apune : 20,55 Zile trecute : 156 Zile rămase : 210 Sfîrşitul de săptămînă în secvenţe reportericeşti LA ODORHEIU SECUIESC : Sub semnul Poposind ieri, în municipiul de pe Tîrnava Mare — Odorheiu Secuiesc — am fost la început tentat să renunţ la căutarea unor evenimente, pentru că o linişte, aparentă, cuprindea tot oraşul. Dar aveam să constatăm că paleta acţiunilor culturaleducative şi sportive pregătită de factorii de răspundere pentru locuitorii urbei a fost deosebit de bogată. Debutul acestor manifestări l-am consemnat la Cinematograful „Olimppia", unde s-a consumat ultima întîlnire a creatorilor de la Studioul „Animafilm“ din Bucureşti cu cei mai mici spectatori (dar n-au lipsit nici cei mari...). Cele opt e opţiunilor pisoade proiectate, din viitorul lung metraj de desene animate „Cine rîde la urmă“ s-au bucurat de o numeroasă participare. Cei ce n-au fost nici la cinematograf şi nici la fotbal au putut opta fie pentru vizitarea, la Muzeul municipal, a unei expoziţii de jucării confecţionate de copii, fie pentru cea de tapiserii a lui G. Olosz Ella, de la casa de cultură. A existat şi un moment de respiro, pînă la ora 16, oră la care artişti ai Clubului Tineretului din (Continuare in ora a t-a) C. RAHLIȚCHI LA GHEORGHENI : Festivalul „Fagul înalt Sub titulatura „Laudă muncii" a debutat, sîmbătă, tradiţionalul complex de acţiuni cultural-artistice şi sportive din cadrul Festivalului „Fagul înalt“ din Gheorgheni. Parada portului popular şi întrecerile sportive ce au „ocupat" toate terenurile şi bazele sportive din localitate au fost punctele culminante ale acţiunilor de sîmbătă. Ieri, după suspansul prelungit impus de o vreme extrem de capricioasă, curajul organizatorilor a avut totuşi întîietate şi maratonul dansului şi cîntecului a avut loc totuşi la cunoscutul punct de agrement Kilometrul 4, în pofida surprinzătoarelor rafale de ploaie, cele aproape optzeci de formaţii artistice şi interpreţi individuali incluşi în program şi-au etalat încă o dată, într-o cursivitate ce a depăşit lejer carenţele vremii, virtuţile dovedite şi mai înainte în numeroasele prilejuri oferite de amplul Festival Naţional „Cîntarea României". La un asemenea număr de formaţii şi interpreţi este de la sine înţeles că nominalizarea tuturor celor buni întîmpină dificultăţi de spaţiu, dar nu putem trece totuşi peste evoluţia soliştilor vocali Cornelia Butnaru, Dorina Chibulcutean, Benedek Edit şi Molnár Eva, a dansatorilor formaţiei Casei de Cultură a Sindicatelor din oraşul-gazdă. (Continuare în pag. a 4-a) M. GROZA