Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1984 (Anul 17, nr. 4460-4536)
1984-06-04 / nr. 4513
Anul XVII., nr. 4513 - pag. a 4-a Sfîrşitul de săptămînă în secvenţe reportericeşti Sub semnul (Urmare din pag. 1) Miercurea-Ciuc au prezentat, la Casa Tineretului, spectacolul „Estrada tinereţii“. La ora 17, pe scena Casei de cultură, opţiunilor formaţia Căminului Cultural din Hoghiz a prezentat spectacolul muzical-coregrafic „Cîntec, joc şi voie bună", pentru ca seara să se încheie cu „Disco" la Sala Sporurilor. Aşadar, infirmîndu-ne previziunile de început, ziua de ieri a putut fi considerată un cîştig pentru marea majoritate a locuitorilor municipiului, fiecare putînd opta, după preferințe şi timpul disponibil, pentru una sau mai multe manifestări. Bogată activitate la Borsec Prima duminică a veni a fost o zi bogată în activităţi şi în staţiunea Borsec. Vom consemna, înainte de toate, că, pentru minerii Giurgeului, duminica de ieri a fost o zi plină, o zi obişnuită de lucru în care cele două galerii ce deschid drum spre stratul de cărbune au mai înaintat cu cîţiva metri buni grăbind momentul în care primele cantităţi din „aurul negru“ al Borsecului vor fi scoase la lumina zilei. Iar harnicii mineri de aici, conduşi de maiştrii Mag Andrei şi Makkay Ernest, sînt hotărîţi ca să muncească astfel încît acest eveniment să se petreacă în preajma celei de-a 40-a aniversări a Eliberării. In acelaşi timp, în staţiune au avut loc multe şi variate manifestări cultural-educative. Ele au început printr-o drumeţie la obiectivele turistice ale staţiunii, urmată de un concurs de orientare turistică sportivă, iar după amiază, elevii claselor a IX-a şi a X-a de la şcoala generală au prezemat un bogat spectacol sub genericul „Scena casei de cultură vă aparţine”. Duminica s-a încheiat cu o seară cultural-distractivă pentru tineret. (Lucia Creangă). ...Maxima importanţă calităţii produselor formare din pag. 11 secţia de tricotaje avem opt controlori repartizaţi in tot atitea zone (fiecare zonă cuprinde 12 muncitoare). Aceşti controlori de calitate, la începerea lucrului, verifică la fiecare loc de muncă, fiecare bucată de tricot dacă corespunde la dimensiuni, culori etc., pentru a împiedica apariţia defectelor. Alţi controlori de calitate verifică apoi, bucată cu bucată, produsul linii. — Recent, pentru a întări şi mai mult activitatea şi autoritatea controlului calitativ — intervine in discuţie şeful compartimentului C.T.C., s-au introdus autorizaţiile de control calitativ, autorizaţii prevăzute cu patru taloane. Dacă se constată că nu s-a respectat unul singur din criteriile de calitate (cum ar fi nerespectarea unor date tehnice, lipsa ştampilei şi altele), deţinătorului autorizaţiei i se ridică un talon, ceea ce înseamnă o penalizare la retribuţie; pierderea celor patru taloane înseamnă pierderea autorizaţiei şi sancţiune pe măsură; toate acestea, in scopul întăririi vigilenţei pentru obţinerea de produse corespunzătoare calitativ. Despre activitatea compartimentului C.T.C. al întreprinderii de Tricotaje Miercurea-Ciuc am mai putea spune foarte multe lucruri bune , iniţiative şi metode de lucru, care aplicate au dat rezultate bune, pe parcursul anilor. Un fapt demn de notat este că aici se acordă, permanent, o maximă exigenţă calităţii produselor, se caută şi se găsesc forme şi mijloace noi prin care să se obţină produse de calitate superioară. In fine, să mai notăm că întregul colectiv este preocupat de calitatea producţiei, din care pe loc de frunte se situează muncitoarele : Kovács Iuliana, Bilibok Erzsébet, Michilina Gherlă (secţia tricotaje), Imre Margit, Nagy Margit, Mariana Birlă, Csóti Veronka, Baxo Imola, Balla Anna (secţia confecţii). Festivului „Fagul înalt66 tUrmare din pagina celor de la întreprinderea Mecanică şi I.P.L., Ansamblul de fluieraşi al Şcolii Generale Nr. 2, recitatorul Rab Attila, dansurile tematice, ritmice şi moderne ale Liceului de Drept Economic şi Administrativ, şcolilor generale nr. 2 şi 6, grupul folk al Liceului „Salamon Ernő", solistul instrumentist Mihálydeak László, corul Casei Pionierilor şi Şoimilor Patriei, nelipsind de la acest maraton interpretativ - ca genuri - nici baladele, recitările, monoloagele satirice, brigăzile artistice de propagandă, grupurile vocale, dansurile şi melodiile populare româneşti şi maghiare etc., dar nici ca reprezentare a forţelor artistice - marile unităţi economice -I.M.G., I.P.L., I.U.P.S. U.F.E.T. Ţesătoria de stofe de mobilă şi Filatura de in, sau, apoi, Cooperativa Meşteşugărească „Lacu Roşu", I.C.S.M., E.G.C.L., liceele oraşului şi şcolile generale nr. 1, 2, 4 şi 6. O noutate în cadrul festivalului a consfituit-o prezenţa formaţiilor artistice vlăhijene, nu numai ca prilej de camaraderească confruntare a talentelor, ci şi de cunoaştere reciprocă şi, în consecinţă, de lărgire a spaţiului cultural cuprins în festival. Dăruirea artiştilor amatori a fost sinceră şi curată, dar, din păcate, pe lîngă imprevizibilul vremii, ei au avut de înfruntat şi de tot anemicele condiţii tehnice puse la dispoziţie (recte amplificarea). Festivalul muzeii vethi formore din pop ti sebită intensitate, integrindu-se manifestărilor amplei mişcări ce se desfăşoară sub egida marelui festival al muncii şi al creaţiei, in intimpinarea evenimentelor aniversare care marchează viaţa politică a poporului nostru in acest an , a 40-a aniversare a revoluţiei de eliberare socială şi naţională şi Congresul al XIII- lea al partidului. Fără a ne propune să facem o analiză de ansamblu, amintim doar faptul că, prin modul d in care a fost conceput, formaţiile au contribuit la accentuarea in mai mare măsură a preocupării pentru promovarea creaţiei de gen autohtonă in acest sens puţind fi subliniate evoluţiile cu care s-au înscris în festival MUSICA ANTIQUA din Cluj-Napoca, CONSORTIUM VIOLAE Bucureşti şi BORAZDA din Miercurea-Ciuc. Sigur, că acelaşi interes a fost manifestat şi pentru a se da pregnanţă celorlalte coordonate ale festivalului precum punerea in evidenţă a influenţei reciproce dintre muzica cultă şi muzica populară ca şi punctarea muzicii vechi europene, de la evul mediu la barocul timpuriu. Şi, nu trebuie neglijat aspectul pe care l-a reprezentat prezenţa in festival a formaţiilor de tineret, semn că acest gen este îndrăgit şi cultivat cu respect şi de către elevi, cei care ii pot asigura o perpetuare in timp. In spiritul acestor consideraţii au fost şi părerile pe care le consemnăm : KARDALUS JANOS, Centrul Judeţean de îndrumare a Creaţiei Populare şi a Mişcării Artistice de Masă . — Cred că sunt in asentimentul multora cind afirm că acest festival ne-a prilejuit o mai bună cunoaştere a creaţiei muzicale a epocilor trecute. O dovedeşte interesul cu care e înconjurat de specialişti, interpreţi şi in egală măsură de către public, numai timpul nu a ţinut cu noi in anul acesta. ADINA DIMITRIU, solistă. Timişoara : — Sunt pentru prima dată aici şi am rămas plăcut impresionată de cele văzute şi auzite, mai ales că eu nici nu auzisem de existenţa acestui festival. Ar remarcat evoluţia formaţiei harghitene „Barazda", şi, bazindu-mă pe entuziasmul care mi s-a insuflat, sper să reuşesc înfiinţarea unei formaţii de gen in oraşul meu. KURT PHILIPPI, formaţia „Cantus Serenas", din Braşov : Am venit acum pentru a IV-a oară la acest festival aşa că pot spune că am văzut creşterea calitativă, de la o ediţie la alta a acestei prestigioase manifestări. De asemenea, subliniez minunatul prilej pe care il oferă artiştilor români, maghiari, germani, de a se intîlni, stimulindu-i in preocuparea căreia îşi dedică o bună parte din activitatea lor, aceea de a perpetua aceste valori ale muzicii. Formaţia „Răjoni" - Miercurea-Ciuc Dintre formaţiile oaspete s-a distins „Musica Antiqua* din Cluj-Napoca. Din programele a două formaţii odorheiene : „Hortus Musicus* detaliu (stînga) şi „Venyige* (dreapta).Foto : NAGY Z-1 Colegiul de redacţie loan Oancea (redactor-şef), Ştefan Vanciu, Mihail Filimon, Nicolae Şandru, Szilveszter ladislau, teodor Vancu fred.-şef adjunct). ncuacjiu z mitnburtJQ'ViuCi 11606/223. Administraţia : Str. Petőfi Sándor Nr. 65, camera 84. Tiparul executat la Tipografia Miercurea Cluj, S.f 7 Noiembrie Nr. 43, telefon 11066. INFORMAŢIA HARGHITEI TELEVIZIUNE Luni, 4 iunie 20,00 Telejurnal (p.c.). 20,20 Actualitatea în economie. 20,35 A patrie, cinstire. Muzică şi versuri. 20,50 Tribuna experienţei înaintate. 21,10 Tezaur folcloric (c.). 21,40 La zi în 600 de secunde. 21,50 Orizont tehnicoştiinţific. 22,15 Telejurnal (p.c.). RADIO TG. MUREŞ Luni, 4 iunie 18:00-20:00 Panoramic de luni : Dăm viaţă Hotărîrii - Apel a plenarei Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii . Producţia marfă la zi - corespondenţe. Muzică uşoară românească. Din vatra satului : Anul 40 al libertăţii noastre în comuna Deda, judeţul Mureş - radioreportaj. Pentru producţii record, prăşitul executat la timp - rad anchetă. Din cîntecele noi ale satului. LOTO 2 Rezultatele tragerii din ziua de 3 iunie 1984 : Extragerea I : 24, 44, 29, 22 ; Extragerea a ll-a: 48, 70, 46, 49 ; Extragerea a lll-a : 30, 7 ,21, 34. Fond total de cîşîiguri: 559.746 lei. PRONOSPORT REZULTATELE CONCURSULUI DIN 3 IUNIE 1984 Progresul Brăila - Gloria Buzău x Ceahlăul - C.S. Botoşani 1 Gaz metan - F.C.M. Braşov x Rova - Progresul Bucureşti x Metalul Buc. A.P. Aluminiu x Armătura Zalău - Someşul S. M. 1 C.F.R. Timişoara - C.S.M. Reşiţa 2 U.T. Arad - Minerul I Cavnic 1 Arezzo -Como 1 Campobasso - Atlanta 1 Cavese -Pescara 1 Triestina -Cantazaro 1 . Iresponsabilitate ! Ieri, în jurul orei 13, » a fost depistat de orga- I nete de circulaţie, pe DN 13 A, la ieşirea din o- Iraşul Vlăhiţa, autobuzul I cu numărul de înmatricu lare 31-HR-818, aparţi- I nînd de I.T.A. Harghita, com Ioana Vlăhiţa, circulînd I cu grave defecţiuni tehnice , diferenţialul de- I plasat şi două foi de arce de suspensie, stînga spaîte, rupte. Şoferul György I loan din Lueta transportat spre Harghita-Băi nu mai I puţin de 20 de mineri pentru a intra în şat. Oa- I re cum poate fi califica- J tă atitudinea şefului de ■ coloană şi a şoferului fc- I fă de o asemenea situa- J fie, decît ca iresponsabil fă ! Pentru că în orice * moment exista riscul de a i se produce un accident.