Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1984 (Anul 17, nr. 4614-4693)

1984-11-26 / nr. 4663

Anul XVII Nr. 4663 4 pagini 50 bani Producţia marfă substanţial depăşită Asemeni tuturor colecti­velor de oameni ai mun­cii din industria harghi­­teană şi cel al întreprin­derii de Confecţii din mu­nicipiul Odorheiu Secuiesc s-a mobilizat exemplar pentru îndeplinirea şi de­păşirea sarcinilor de plan. Ca urmare a mai bunei organizări a produc­ţiei şi a muncii, a folosirii integrale a capacităţilor de producţie etc., sarcini­le de plan la producţia marfă industrială au fost depăşite cu circa 15 mi­lioane lei. In paralel, o atenţie deosebită s-a a­­cordat creşterii mai ac­centuate a eficienţei eco­nomice, prin măsurile lua­te pentru valorificarea su­perioară a materiilor pri­me și materialelor bilan­țul economiilor înregistra­te pînă acum cifrîndu-se la peste 3,5 milioane lei. BIBLIOTECA JUDEJeANA PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI VA !­ Puternică angajare pentru înfăptuirea mobilizatorului program adoptat de Congresul al Xlll-lea al partidului Fapte din marea întrecere Producţie fizică suplimentară, în condiţii de eficienţă sporită La peste 1.280 to­ne fontă cenuşie pes­te sarcinile de plan se ridică producţia obţinu­tă de metalurgiştii vlăhi­­ţeni în perioada trecută de la începutul anului şi până în prezent, ca urma­re, angajamentul luat de acest harnic colectiv la începutul anului în marea întrecere socialistă a fost depăşit cu circa 450 tone fontă. De remarcat că a­­cest notabil succes a fost înregistrat pe fondul unor intense preocupări pentru sporirea eficienţei econo­mice, reflectată în redu­cerea cheltuielilor mate­riale la 1.000 lei produc­ţie marfă cu 16,55 lei. Cu această depăşire, colectivul vlăhitean a ra­portat realizarea integrală a sarcinilor de plan la producţia marfă pe acest an şi s-a angajat ca în perioada care a mai ră­mas să obţină suplimentar o producţie de peste 60 milioane lei. Creaţia tehnică la „Tricotop“ in avangarda producţiei anului viitor Nu spunem o noutate cînd amintim că lucrăto­­rii de la compartimentul de creaţie din cunoscuta unitate a industriei uşoare din Topliţa, întreprinde­rea de Tricotaje „Trico­top", sunt mereu preocu­paţi de nou, trăind­­ du­pă cum ne spunea inter­locutoarea noastă, tova­răşa Kovács Rozália, teh­nician principal - cu gîn­­dul la ceea ce se va pur­ta nu numai la primăvara şi vara viitoare, ci chiar de la toamna şi iarna ce vor urma după acestea ! Una dintre preocupări, este aceea de a concepe astfel de produse care să fină pasul cu cerințele piefii, respectiv cu moda anului viitor. Dar cum? . . Se ghicesc, ori se impun anumite caracteristici ale modei viitoare ? ... Nici una, nici alta. Moda are o linie de evoluţie foarte bine conturată, studiată amănunţit şi, deci, cunos­cută cu anticipaţie. Iar pentru că este vorba de industria tricotajelor, moda anului 1985 se va carac­teriza aici prin cîteva ele­mente definitorii : asi­metria aproape totală, a­tît în privința modelelor, a dungilor, cît şi a culorilor; combinaţii noi în privința materiei prime, cum va fi cea dintre tercot şi tri­cot ; adăugirea de ele­mente complementare, cum ar fi aplicarea de capse metalice, fermoare, şnururi împletite etc. A­­ceasta în privinţa pieții interne, în ce priveşte ex­portul, la cele arătate ma sus, se mai adaugă unele dintre cerințele pe care le au partenerii co­merciali, şi ei interesaţi în a fi la zi cu moda din ţa­ra respectivă. „ In acest sens, pentru producţia anului viitor, s-au făcut foarte multe lucruri, ne informează tovarăşa Kovács. Au fost create peste 300 de modele noi, care au fost trimise la contractări. Din acestea peste 60 modele au fost deja contractate pentru piața internă, asi­­gurîndu-se producția pri­mului semestru din 1985. In același timp au fost din timp trimise colecțiile (Continuare in pag. 6 3­ at Ilie ŞANDRU LUNI: 26 noiembrie 1984 Soarele răsare : 7,26 Soarele apune : 16,40 Zile trecute : 331 Zile rămase : 35 __­_________________________ COMUNISTUL — exemplu de iniţiativă şi acţiune Realizările — expresie a conştiinţei înaintate Cum crede Ceréd Do­mokos, adjunctul şefului secţiei confecţii grele de la întreprinderea de Con­fecţii Odorheiu Secuiesc, că trebuie să fie un co­munist ? Mai intii de toa­te să fie exemplu, să do­vedească dăruire în muncă şi preocupare per­manentă de autoperfecţio­­nare. In aceste coordona­te şi-a înscris propri­ai viaţă. Dintr-un anonim croitor a ajuns astăzi un maistru apreciat, un pre­ţuit şi stimat conducător al procesului de produc­ţie. Este omul care mobi­lizează pe cei cu care lu­crează pentru o muncă mai bine făcută, pentru autodepăşire, pentru per­fecţionare şi o nouă cali­tate. Ca maistru, se ocupă îndeaproape şi de creş­terea tinerelor cadre de muncitori, mulţi dintre lu­crătorii de înaltă califica­re ai fabricii trecînd, cum se mai spune, „prin mii­­nile lui". In secţia in ca­re lucrează a reuşit să fa­că din problema calităţii produselor o chestiune de onoare, multe dintre confecţiile realizate aici luind calea exportului. Acum, avind permanent in atenţie indicaţiile şi o­rientările date de tovară­şul Nicolae Ceauşescu, in magistralul Raport prezen­tat la marele forum al comuniştilor - Congresul al Xlll-lea al partidului - este mindru că împreună cu toţi colegii săi de muncă poate raporta de­păşirea planului produc­ţiei mamfă cu peste 15 mi­lioane lei, a celei fizice cu 20 milioane de lei. Şi aceste succese nu ori­cum, ci in depline condi­ţii de eficienţă economi­că, cheltuielile materiale fiind reduse de la înce­putul anului şi pînă a­­cum, cu 14,40 lei la fieca­re mie lei producţie mar­fă... „Cheile" remarcabile­lor rezultate raportate ! Hărnicia şi priceperea fiecărui lucrător, ceea ce, aici, înseamnă depăşirea productivităţii muncii fizi­ce, de către fiecare lucră­tor al fabricii, cu 2.353 lei. Sunt fapte ce exclud al­te comentarii. Fapte vă­dind o înaltă conştiinţă muncitorească şi care a­­testă că el, conducător al secţiei de producţie, dă concretețe crezului său de adevărat comunist... Anton BORȘ Sub conducerea partidului, avîndu-l în frunte pe cel mai iubit fiu al poporului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, vom realiza neabătut hotărîrile Congresului al Xlll-lea al partidului Făurim viitorul cu mîiniie şi inimile noastre întreprinderea de Trac­toare Miercurea-Ciuc, u­­na din dovezile politicii partidului de judicioasă dezvoltare a tuturor ju­deţelor ţării. Muncesc aici, înfrăţiţi in cuget şi sim­ţiri, români şi maghiari, formind un m­it colectiv de muncă, antrenat la cele mai înalte cote in realiza­rea sarcinilor ce le revin. Zilele fierbinţi ale Congre­sului au rămas întipărite pentru totdeauna in su­fletele lor ca un moment de mare importanţă in destinul lor muncitoresc, piatră de temelie al desti­nului întregii ţări. La ma­rele forum al comuniştilor cuvintul şi năzuinţele lor au fost purtate şi de u­­nul din colegii lor de muncă, tovarăşul Csibi Alexandru, secretarul co­mitetului de partid.­­ Participarea la Con­gres a fost unul din mari­le momente ale vieţii me­le, deoarece am avut pri­lejul să simt „in direct" nezdruncinata unitate a clasei muncitoare in jurul partidului, a secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a că­rui realegere in Înalta funcţie de conducător al partidului comuniştilor a fost primită de toţi cole­gii mei de la întreprinde­rea de Tractoare ca şi de toţi locuitorii României cu o vie satisfacţie, conside­­rind, că astfel, prin a­­ceastă Înaltă reinvestitură se deschid noi perspective ţării, aliate intr-una din cele mai înfloritoare e­­poci din milenara sa is­torie, denumită, pe drept cuvint „Epoca Ceauşescu". Zilele Congresului au fost la Întreprinderea de Tractoare zile de muncă efervescentă. La fel de intens se lucrează şi a­­cum in toate secţiile şi, fi­reşte, in atelierul 2, incin­ta 1, atelier condus de subinginerul Vintilă Apos­­tu.­­ Realegerea tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu in funcţia de secretar gene­ral al partidului, urmare a voinţei de nezdruncinat a tuturor comuniştilor din România, primită cu imen­să bucurie de întreg po­porul acestei ţări, este o garanţie sigură că istori­cele hotăriri ale marelui forum comunist vor fi a­­duse la îndeplinire. Noi (Continuare in sau a 3-a) Iuliu CONDRAT Realegerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu în funcţia supremă de con­ducere a partidului cons­tituie prilej de bucurie şi deplină satisfacţie şi pen­tru lucrătorii ogoarelor din Ciucul de Jos, cu toţii văzind in aceasta garan­ţia sigură a dezvoltării continue a tuturor sec­toarelor economiei naţio­nale, a tuturor zonelor ţă­rii, creşterea nivelului de trai al poporului. „Rein­­vestirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu in înalta funcţie de secretar general al partidului re­prezintă cea mai sigură garanţie, de fapt certitu­dinea înfăptuirii exempla­re a istoricelor hotăriri a­­doptate de marele forum al comuniştilor, întregul nostru popor mobilizindu­­şi forţele creatoare pentru sporirea eficienţei muncii în toate domeniile de ac­tivitate, asigurind astfel condiţiile necesare creşte­rii nivelului său de trai", ne spune ing. Dimény A­­lexandru, Erou al Muncii Socialiste, preşedintele Cooperativei Agricole de Producţie din Sinmartin. Puternic însufleţiţi de îndemnurile mobilizatoare adresate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu de la înalta tribună a marelui forum al comuniştilor, co­operatorii, toţi cetăţenii comunei sunt ferm hotăriţi să contribuie din toate puterile la sporirea pro­ducţiilor agricole, atit in sectorul vegetal, cit şi cel zootehnic. Lucrătorii o­­goarelor pun baze solide viitoarelor recolte de gria, cartofi şi sfeclă de zahăr, continuind să transporte şi să împrăştie pe cimp mari cantităţi de îngrăşăminte naturale, pe platformele betonate de lingă grajduri nerămînind decit ceea ce abia se scoate din adă­posturi ... Mecanizatorii au efec­tuat arături adinei de bu­nă calitate, înainte de că­derea primelor zăpezi în­cheind această importantă lucrare agricolă. „Urmind îndeaproape preţioasele indicaţii date de secreta­rul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu — a cărui rea­legere in fruntea partidu­lui am primit-o cu neţăr­murită bucurie, cu încre­dere in viitorul luminos al patriei noastre — sintem­ (Continuare in pag. a 3­ al Radu VECELER A In centru! preocupărilor — sporirea şi mai puternică a producţiilor agricole

Next