Informaţia Harghitei, ianuarie-martie 2009 (Anul 21, nr. 4620-4710)

2009-02-19 / nr. 4652

Harghita: Autorităţile au vorbit cu Eckstein despre infrastructură, comunicaţii şi costul întreţinerii Consilierul prezidenţial pentru minorităţi Eckstein Kovács Péter a făcut, luni şi marţi, o vizită în judeţele Co­­vasna şi Harghita, unde s-a informat despre situaţia din aceste zone. Autorităţile harghitene i­­au vorbit consilierului des­pre problemele pe care le au cu infrastructura, cu lipsa semnalului la telefoanele mobile în zone importante, dar şi despre costul între­ţinerii în perioada iernii. Prefectul judeţului Har­ghita, Constantin Strujan, i-a povestit acestuia despre lu­crările care trebuie făcute de urgenţă la zidul de susţinere a DN 12C, din zona Lacului Roşu, unde pericolul de sur­pare a drumului este iminent. Strujan l-a informat pe Eck­stein Kovács că există o pro­blemă cu reţelele de tele­fonie mobilă, care nu au acoperire în zone intens tran­zitate, precum Pasul Bucin, pe DN 13B, dar şi despre costurile mari de întreţinere în perioada de iarnă, care în Harghita durează aproxima­tiv şase luni. Prefectul de Harghita i-a spus consi­lierului prezidenţial că o factură pe o lună de iarnă, la un apartament de 65 de metri pătraţi în care locuiesc două persoane, a ajuns până la 750 de lei. „Vizita mea în Harghita a avut dublu scop, de informa­re asupra stării economice şi de evaluare a calităţii rela­ţiilor interetnice. în prima parte a vizitei am avut o în­tâlnire cu prefectul judeţului, urmată de o întrevedere cu preşedintele Consiliului Jude­ţean, cu primarii oraşelor şi consultări cu şefii serviciilor deconcentrate din sfera eco­­nomică, pentru a vedea mo­­­dalitatea prin care se va putea sprijini dezvoltarea ju­deţului", a declarat, la rândul său, Eckstein. PS loan i-a spus lui Eckstein că factorul politic a conferit zonei Harghita- Covasna un statut "­gri"______________ PS loan, episcopul orto­dox al Covasnei şi Harghitei, i-a spus consilierului prezi­denţial Eckstein Kovács Péter că factorul politic a conferit zonei un statut „gri”, de zonă măcinată de tensiuni interetnice care resping in­vestitorii, dar că se bucură de faptul că preşedintele Traian Băsescu „îi scoate pe mi­niştri din bârlog” şi îi trimite în Harghita şi Covasna. „Starea tensionată, aprinsă câteodată, face ca zona să fie privită ca una gri. Factorul politic perturbă permanent liniştea celor două judeţe şi este păcat de oamenii cu­minţi şi gospodari, români şi maghiari, care trăiesc aici. Pot să afirm cu mâna pe inimă că am bătut cu piciorul fiecare sătuc şi nu am găsit niciunde vreun viespar, cât de mic, de români porniţi împotriva maghiarilor”, a afirmat episcopul ortodox al Covasnei şi Harghitei. PS Ioan i-a spus consi­lierului prezidenţial că pri­mul semnal care a marcat apariţia tensiunilor interetni­ce a fost separarea şcolilor, menţionând că „şcoala a fost întotdeauna un factor de unitate şi de apropiere între cele două etnii”. Un alt subiect abordat a fost acela al condiţionării cu­noaşterii limbii maghiare la concursurile de angajare pe posturi. „Impunerea cunoaş­terii limbii maghiare la ocu­parea unui post în admi­nistraţia publică­ locală a făcut ca un număr important de tineri cu studii superioare să părăsească zona, în Har­ghita şi Covasna există cel mai mic număr de intelec­tuali pe cap de locuitor din ţară. Vă întreb: dacă pro­fesorul Irinel Popescu ar veni la Miercurea-Ciuc, i s-ar cere să ştie limba ma­ghiară ca să opereze sau ar trebui să înţelegem că ceea ce este bine pentru comuni­tate trebuie să treacă dincolo de caracterul etnic?”, a spus PS Ioan. Prelatul ortodox a adăugat că relaţiile dintre biserica ortodoxă şi bisericile tradi­ţionale maghiare din Har­ghita sunt bune. „Privim, însă, cu îngrijorare faptul că bisericile maghiare s-au lăsat antrenate de anumite curente politice. Ar fî înţelept ca bi­serica să fie lăsată să-şi păs­treze menirea de factor de echilibru în ţară şi în lume. Dacă focul conflictual se va aprinde de la candela biseri­cii, nu se va mai stinge nici­odată”, a arătat PS Ioan. Problemele econo­mice din Covasna sunt abordate în mod similar de către români şi maghiari Consilierul prezidenţial pentru minorităţi Eckstein Kovács Péter a declarat luni, după întâlnirea cu auto­rităţile şi politicienii din Co­vasna, că problemele econo­mice sunt abordate în mod similar de români şi de ma­ghiari, opinii divergente exis­tând în privinţa raporturilor interetnice şi a autonomiei. „A fost o vizită pentru a mă documenta, oamenii au fost deosebit de sinceri, au ridicat probleme pe care le con­sideră importante şi pe care, desigur, le voi transmite domnului preşedinte Băses­cu”, a afirmat Eckstein. întrebat dacă au existat abordări diferite din partea reprezentanţilor comunităţii maghiare şi a celei româ­neşti, Eckstein a spus că în ceea ce priveşte problemele economice, de dezvoltare, abordările au fost identice. Autorităţile locale au recla­mat problema calităţii slabe a drumurilor, faptul că sunt multe investiţii­ începute şi au cerut asigurări că acestea vor fi continuate şi finali­zate. De asemenea,, au fost reclamate şi problemele le­gate de birocraţia pentru acce­sarea fondurilor europene. „în ceea ce priveşte rapor­turile interetnice, aici sunt abordări care diferă de la caz la caz în ceea ce priveşte cele două comunităţi. Este vorba de reprezentarea în insti­tuţiile deconcentrate şi în administraţiile publice lo­cale”, a spus Eckstein, adău­gând că părerile au fost di­ferite şi în ceea ce priveşte alocarea de fonduri pentru proiectele culturale. Cu pri­vire la autonomia teritorială, părerile sunt „vădit diferite”, a mai spus Eckstein, con­form Mediafax. Intenţiile Consiliului Judeţean /­i Harghita pentru trimestrul I 2009 Excedentul anului 2008 al bugetului local de venituri şi cheltuieli al jude­ţului Harghita, rezultat la încheierea exerciţiului bugetar, se utilizează pentru constituirea fondului de rulment pe 2009 (Legea 273/2006). Din exce­dentul în sumă de 25.253 mii lei s-au aprobat, în şedinţa de Consiliu, veni­turile şi cheltuielile evidenţiate în afara bugetului local în sumă totală de 20.629 mii lei, iar la partea de venituri această sumă se defalcă astfel: pentru subca­pitolul fond de rulment suma de 12.323 mii lei şi la subcapitolul alte ve­nituri suma de 8.306 mii lei. Suma de 8.306 mii lei este inclusă la subcapitolul drumuri şi poduri. Suma de 12.296 mii lei­­ reprezentând cheltuieli de investiţii finanţate din fondul de rulment­­se defalcă la subcapitolele: autorităţi executive - 1.514 mii lei; sănătate - 944 mii lei; acţiuni generale economice, comerciale şi de muncă - 600 mii lei; transporturi - 9.265 mii lei. Pentru că durerea cea mai mare ne-o pricinuieşte starea drumurilor, iată ce-şi propune Consiliul Judeţean să finan­ţeze în trimestrul I, lucrări în conti­nuare - 1. lucrări de servicii de diri­ginte de şantier pentru lucrările: repa­raţii sistem rutier DJ 131 şi DJ 136,­­­ reabilitarea DJ 123A, reparaţii sistem rutier DJ 125 spre Bălan, DJ 123B spre Bancu, DJ 138B spre Vărşag, conso­lidare sistem rutier DJ 131 - km 48+ 161-38-757, covor asfaltic pe DJ 138 — 0+000-20+000 şi DJ 138 - 40+000- 52+745, reabilitare DJ 138B şi conso­lidare versant pe DJ 138B spre Vărşag; 2. lucrări în continuare: reabilitarea drumului judeţean în comuna Ocland pe DJ 131/132, covor asfaltic pe DJ 138­B— km 0+000-20+000, pod beton armat pe DJ 121G, reparare sistem rutier pe DJ 126 - km 10+180-11+900 şi km 5+200-6+000, covor asfaltic pe DJ 138 - km 40+000-52+745, reparaţii (conso­lidare) pe DJ 133 - km 20+800-22+829 şi pe DJ 131 - km 52+480-54+057, exe­cutarea parapetelor pe podeţe pe DJ 138. Lucrări noi: cofinanţare POR- reabilitarea DJ 132 - 1.000 mii lei reprezintă cofinanţarea de 2 la sută a CJH din valoarea proiectului pentru 2009. Alte cheltuieli de investiţii: chel­tuieli pentru elaborarea studiilor de fezabilitate, proiectelor şi altor studii aferente obiectivelor de investiţii - dru­muri judeţene: consolidare sistem rutier pe DJ 124 spre Livezi - km 10+500- 13+000, reparaţii sistem rutier pe DJ 128 spre Jolotca, proiectare şi execuţie lucrare de consolidare pe DJ 153D în localitatea Subcetate, reparaţii sistem rutier pe DJ 174A spre DJ 15, reparaţii pod pe DJ 138 - localitatea Şicasetu, reabilitare pe DJ 123C - Armăşeni spre Potiond, reabilitare pe DJ 123B - Misentea- Miercurea-Ciuc, reabilitare pe DJ 125­A - Bălan - Fagu înalt - DN 12C, reabilitare pe DJ 136A - limita de judeţ Mureş - Atid. Suma care a fost alocată acestui capitol este de 9.265 mii lei, iar în momentul în care documentaţiile tehnice necesare vor fi terminate, se va demara procedura de adjudecare şi începere a lucrărilor pe drumurile amintite. AURELIA ILUT • Pagina a 3-) • 19 februarie 2009 • Şaguna ii enervează pe extremişti (Urmare din pag. I) Fără brutalitate, statul român va sprijini comunitatea românească pentru ca statuia să poată fi instalată. Rămâne un obiectiv pe care, cu toată delicateţea, îl vom susţine în orice întâlnire. Andrei Şaguna este o personalitate a culturii româneşti", a spus Băsescu. Iată două răspunsuri categorice, care i-au scos din sărite pe ungurii care vor „dreptate" şi drepturi pentru ungurii din România, dar NU vor aceleaşi lucruri pentru românii din Ungaria. Nu vom intra în detalierea rostului sau nerostului autonomiei teritoriale a secuilor, pentru că suntem de părere că aceasta este o problemă internă a României, pe care dacă vrea o susţine, dacă nu, o refuză. Se ştie că România nu acceptă drepturile colective ale minorităţilor şi ideea de autonomie teritorială. Este, însă, de-a dreptul de neînţeles cum de se poate bloca amplasarea unei statui asupra căreia cele două guverne, de la Bucureşti şi Budapesta, s-au înţeles deja de aproape un an şi jumătate. Cu cât se trage mai mult de timp, dintr-o parte sau dintr-alta, cu atât sentimentele naţionaliştilor radicali maghiari vor fi tot mai dure. „Jobbik" din judeţul Bichiş a transmis primul avertisment imediat după plecarea lui Traian Băsescu din Bula. Avertizează că va lua decizii „radicale" dacă se va amplasa la Bula statuia mitropolitului ortodox Andrei Şaguna. „Partidul nostru susţine şi pe mai departe că statuia unui episcop antimaghiar este nedorită în Jula. Preşedintele român nu ar trebui să se amestece în problema statuii Şaguna, deoarece aceasta este­ exclusiv problema cetăţenilor maghiari, în caz că procesul amplasării statuii va evolua şi cu un singur centimetru, Jobbik va face paşi radicali". Samu Tamás Gergő, preşedintele „Jobbik"-ului din judeţul Bichiş, nu se sfieşte să dea şi sfaturi preşedintelui României: „Deoarece vizita preşedintelui român nu a avut nici un rost, şi pentru că a generat doar noi manifestări ale şovinismului român, Băsescu făcea mai bine dacă rămânea acasă". S-a speriat oare cineva văzând aceste declaraţii de avertizare ale extremiştilor maghiari? Probabil că da, şi anume cei care amână aşezarea statuii lui Şaguna, al cărui bicentenar a şi trecut de când noi tot ezităm. Pentru că, de fapt, în afară de comunicate şi avertismente, ce altceva au făcut extremiştii maghiari? Nimic. Iar pentru că în lumea de azi orice cauţi pe Internet sigur găseşti, aşa i-am găsit şi noi pe conducătorii „Jobbik"-ului din Jura şi din judeţ, care sunt doar nişte tineri de­­abia 20 de ani, care se joacă de-a războinicii. Două concluzii tragem noi din acest lucru. Tinerii de azi din Ungaria în majoritate sunt extremişti, sentimente pe care nu le aduc din familii, pentru că uneori ei chiar au rădăcini române sau germane sau slovace, ci din învăţământ, din şcoli, învăţământul din Ungaria cuprinde, în general, multe elemente de naţionalism, de la orele de istorie până la sărbătorirea în exces a „momentelor tragice" ale trecutului poporului maghiar. Acestea produc sentimente de ură, de duşmănie în gândirea tinerilor faţă de toţi cei care pe parcursul istoriei au ju­cat vreodată contra ungurilor,­­ pentr­u propria libertate. Şi care, totuşi,­­ n-a ist puţini.

Next