Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 2013 (Anul 25, nr. 5626-5664)

2013-07-05 / nr. 5628

Informația SV9 10191 • Pagina a 3-a • 5 iulie 2013 • Despre proiectul de modificare a Codului silvic, prin ochii proprietarilor de păduri. Aspecte pozitive şi negatived) ■ În Harghita nu au existat dezbateri pe acest subiect, în ciuda faptului că suprafaţa împădurită a judeţului este însemnată ■ De vorbă cu fostul secretar de stat în Ministerul Pădurilor, ing. Tőke István, actual preşedinte executiv al Asociaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România - NOSTRA SILVA Dezbaterile publice pe tema proiectului de modificare a Codului silvic s-au încheiat. In judeţul Harghita, acestea nici nu au avut loc, în ciuda faptului că Harghita beneficiază de o suprafață însemnată de fond forestier. Astfel, am discutat despre principalele aspecte (unele controversate) ale acestui proiect cu fostul secretar de stat în Ministerul Pădurilor, harghiteanul Tőke István, actualul președinte executiv al Asociaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România - NOSTRA SILVA (membrii organizaţiei deţin aproximativ 830 de mii de hectare de pădure, în peste 20 de judeţe ale ţării), una dintre asociaţiile în domeniu cu o implicare activă în dezbaterile privind proiectul de modificare a Codului silvic. De asemenea, ing. Tőke István a avut o contribuţie importantă în elaborarea Codului silvic ce este în vigoare în momentul de faţă. în prima parte a interviului vom prezenta de ce la cinci ani de la intrarea în vigoare a actualului Cod silvic au fost elaborate deja două proiecte de modificare substanţială a acestei legi. Precum şi faptul că, din punct de vedere al ing. Tőke, ministerul este inflexibil în a accepta propuneri pe acest proiect din partea societăţii civile. De asemenea, în celelalte părţi vor fi abordate problema furturilor de lemne, a îngrădirii dreptului de proprietate a privaţilor, situaţia agenţilor economici mici etc. Harghitenii întotdeauna încearcă să intervină prin intermediul persoanelor care aveau funcţii de responsabilitate în acest domeniu Pentru început, preşedintele executiv al NOSTRA SILVA a explicat de ce în judeţ nu au avut loc dezbateri publice privind acest proiect. Eu găsesc un răspuns care să explice un pic, poate nu pe întreg, acest lucru. Şi anume faptul că întotdeauna harghitenii au încercat să intervină prin persoanele aflate în administraţia de stat şi care aveau funcţii de responsabilitate în acest domeniu. Şi fiind obişnuiţi cu această abordare, dezbaterea publică a lipsit. La momentul actual sunt destul de sfărâmiţaţi (n.r. - proprietarii de păduri), în sensul că Ciucul e separat, Gheorgheniul e separat, Odorfieiul e separat cu asociaţiile lor locale mai mari şi fiecare are senzaţia că e primordială şi mai importantă decât cealaltă. Deci fiecare încearcă să rezolve problemele pe cont propriu. Nu vor obţine rezultate, pentru că atunci când nu eşti acolo cu adevărat, să ţii pixul şi să scrii formularea din lege, atunci ai nevoie de o organizaţie puternică, care „are gura mare”, are influenţă şi de care guvernanţii se tem. Altfel nu funcţionează. Ideea e următoarea: de foarte multe ori, persoanele aflate în afara unor structuri care să le protejeze interesele întotdeauna cred sau simt că acele structuri nu le reprezintă. Acesta e adevărul. Dar fără aceste structuri, organizaţii civile, societatea civilă nu poate să-şi exprime poziţia, de acord sau dezacord faţă de măsurile care se preconizează a se lua. Bucuria mea este că din ce în ce mai mulţi simt că au nevoie de asemenea organizaţii şi că în ultima vreme chiar am putut să facem ceva. Nu toate, poate 10-15% din doleanţele noastre au fost acceptate. Celelalte procente mai au nevoie de activitate de convingere. Dar oricum, cum zicea şi un cunoscut matematician către o persoană care nu cumpăra bilete foto: „Domnule, nu o să câştigi”, spune respectivul, iar matematicianul îi răspunde: „Poate nu o să câştig, dar eu am infinit mai multe şanse să câştig faţă de tine, care nu joci”. Motivele pentru care era nevoie de un nou Cod silvic în anul 2008 au fost rezolvate prin Legea 46/2008 - De ce credeţi că era nevoie de un proiect de lege care să modifice substanţial Codul silvic? - De când a apărut Codul silvic, în 2008, au fost încercări de modificare mai mult sau mai puţin masive legate de anumite aspecte ale Codului silvic. Bineînțeles, aceste proiecte de modificări nu erau decât punctuale. în 2011, cu un an înainte de alegeri, a pornit practic o încercare de modificare a Codului silvic mai puternică. Dar datorită faptului că au fost modificări un Guvern, a fost practic o schimbare de guvernare, acest proiect nu a ajuns să fie adoptat, cu toate că a ajuns de două ori în plen. Toate aceste modificări nu mai aveau doar aspecte punctuale, ci erau chiar extinse la foarte multe articole și care practic arătau un anume mod de abordare a pădurilor de către o anumită guvernare. Ceea ce nu este normal. Adică, în 2008, când s-a făcut actualul Cod silvic, Legea nr. 46, era un motiv, practic o cauză foarte clară de ce era un nou Cod silvic. E vorba de noile relații de proprietate care s-au dezvoltat. Adică, în afară de pădurea statului, au apărut și pădurile particulare şi care în vechiul Cod silvic nu erau prezente şi nu erau în nici un fel privite. Astfel a trebuit să se elaboreze un nou Cod silvic, în schimb, şi în 2011, şi în 2012, ca şi acum, aceste aspecte nu mai sunt de actualitate. Adică au fost rezolvate principial în Codul din 2008. Ministerul se arată destul de inflexibil în a accepta propuneri sau modificări ale proiectului Modificările de-acum încearcă practic să „îmbunătăţească” Codul, pentru că sunt foarte multe interese în spatele acestor modificări. Unele justificate, altele mai puţin. Iar printre aspectele justificate sau justificabile cumva apar acele aspecte care nu mai sunt corecte. Şi din această cauză există acea polemică, începând de la organizaţiile de mediu până la organizaţiile patronale, chiar şi RNP Romsilva a avut foarte mult timp reţineri faţă de modificarea Codului sub această formă, organizaţiile de proprietari, administratorii de pădure, practic toată lumea, ca şi la fotbal, s-a arătat pricepută în domeniul silvic. E normal. Codul silvic, putem spune, este de mai bine de doi ani de zile pe agenda publică. Se discută foarte mult, chiar şi pe lângă subiect. Pentru că au fost lansate teme de discuţie care ascundeau adevăratele modificări care erau cuprinse în Cod. Un exemplu, în 2012, o modificare părea pentru nespecialişti un lucru normal, iar pentru specialişti spunea că pădurile puteau fi supra-exploatate. Este vorba despre amenajamentul anual şi amenajamentul decenaln.r. - proiectul conţinea o prevedere prin care se propunea ca să nu mai fie o cotă de tăiere anuală, cum era până acum, bazată pe un plan de 10 ani, ci să se poată tăia un avans, chiar şi în 2-3 ani, iar apoi să se refacă amenajamentele şi planurile silvice). Ulterior, după scandalul pe care l-am făcut noi, l-au reintrodus, dar acel proiect de lege de care vă spuneam zace acum în Parlament pentru că nu mai are susţinerea majorităţii parlamentare. In ce etapă de aprobare se află în acest moment acest proiect de modificare a Codului silvic? Discuțiile pe actualul proiect de modificare a Codului silvic, sunt pe la sfârșit, pentru că din punctul nostru de vedere ministerul se arată destul de inflexibil în a accepta propuneri sau modificări ale proiectului. Procedura de a trece un proiect de lege ca şi o iniţiativă a Guvernului are mai multe etape. In primul rând trebuie adoptat de Guvern, depus în Parlament, urmează să se desemneze prima cameră şi camera decizională. După această etapă urmează dezbaterile în prima cameră, adoptarea sub o anumită formă şi trecerea în cea de-a doua cameră pentru a fi definitivată, adoptată în plen şi promulgată de preşedinte. în momentul de faţă, ministerul de resort este în prima fază, de a primi aprobarea şi adoptarea Guvernului ca şi proiect de lege. După cunoştinţele noastre, avizarea în Guvern încă nu s-a terminat. Deci, proiectul de lege în această fază nu va ajunge în Parlament înainte de pauza parlamentară sau, chiar dacă va ajunge, nu va avea în nici un fel vreo posibilitate de a fi discutat. (Va urma) Consemnare de SI PĂTRÎNTAŞ Tribunalul Harghita a decis că inscripţionarea indicatoarelor rutiere din Miercurea-Ciuc trebuie făcută mai întâi în limba română Mai multe indicatoare rutiere din Miercurea-Ciuc, inscripţionate mai întâi în limba maghiară şi apoi în limba română trebuie înlocuite, după ce Tribunalul Harghita a decis că sunt nelegale, dând câştig de cauză prefectului Harghitei, care a acţionat în instanţă Consiliul local şi pe primarul din Miercurea-Ciuc, Ráduly Róbert. Prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, a formulat, în luna februarie, o acţiune în contencios-administrativ împotriva primarului municipiului Miercurea-Ciuc, Ráduly Róbert şi Consiliului local, reclamând faptul că indicatoarele din mai multe intersecţii din oraş sunt ilegale, întrucât sunt inscripţionate mai întâi în limba maghiară şi apoi în limba română. Tribunalul Harghita a admis acţiunea formulată de prefectul judeţului şi a constatat că „modul de inscripţionare a indicatoarelor rutiere aflate în Miercurea-Ciuc, la intersecţiile străzilor Piaţa Cetăţii-Zöld Pier-Frăţiei-Szâsz Endre şi Lunca Mare-Marton Aron-Szăk-Topliţa este nelegal. Drept urmare, primarul şi Consiliul local sunt obligaţi să înlocuiască aceste indicatoare cu indicatoare în care inscripţionarea denumirii în limba maghiară să fie făcută sub cea în limba română”. Hotărârea poate fi atacată cu drept de recurs în termen de 15 zile de la pronunţare. Atât primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Ráduly Róbert, cât şi purtătorul de cuvânt al Primăriei, viceprimarul Antal Attila, nu au putut fi contactaţi pentru a-şi exprima un punct de vedere în legătură cu acest subiect. (L.M.)