Informatia Bucureştiului, mai 1954 (Anul 2, nr. 236-260)

1954-05-27 / nr. 257

MMM.ETAR1 MN TOATE TftRUE, UNITI-VA Ziar al Comitetului Orășenesc Bucureşti al F. M. R. şi al Sfatului Poplar al Oraşului Bucureşti Anul II — Nr. 257 4 PAGINI 20 BANI JOI 27 MAI 1954 Oaspetele tinerilor naturali­şti Pămîntul se zvîntase aproape în în­tregime. Soarele, cocoţat parcă pe aco­perişul şcolii, trimitea raze piezişe, din ce în ce mai calde, care dădeau gră­diniţei o înfăţişare plină de prospeţime. Pe micul lot de pămînt al şcolii ele­mentare nr. 13 fete, pionierele păreau un stup de albine. Membrele cercului „tinerilor n­atura­­liști" lucrau de data astia au mai multă grabă ca de obicei ; erau nerăbdătoare. Din cînd în cînd aruncau priviri cu­rioase spre stradă — sosise timpul anunțat pentru vizită. Nu trecu mult şi poarta de f­ier scîrţîi uşor. Pe alee apăru cel aştep­tat. Intr-o clipă, stolul de fete se adună în jurul profesoarei de ştiinţe naturale şi o anunţau aproape în cor : — A sosit tovarăşul profesor Mun­teanu de la Facultate. Erau bucuroase că în mijlocul lor ia venit biologul Octav Munteanu, dar «-i p­iţin t„g­uioril. Dacă oaspetele va constata că n-au muncit cum tre­buie, fiindcă nu au destule cunoştinţe ? Repede însă le-a dispărut îngrijora­rea. Micul lot a plăcut profesorului din prima clipă. Părea o pagină dintr-un caiet de geometrie, cu pătratele şi dreptunghiurile sale cafenii şi verzi. Din loc în loc, tăblii­­albe prinse pe beţişoare de lemn informau vizi­tatorul ce fel de plante sînt cultivate pe suprafaţa respectivă. Privirea se opri pe o etichetă dintr-un colţ al grădiniţei. — Ce aţi plantat aici, tovarăşe pio­niere ? întrebă prefăcîndu­-se mirat pro­fesorul biolog, însă plăcut surprins de ceea ce observase. Lămuririle i le dădu pioniera Dinis­. Pe acesti­ porţiune avem un anso­lament pe timp de 7 ani, cu eramine­ şi plante legumicole Noi l-am însă­­mînţat încă de la începutul lunii apri­lie, însă dorim să vă cerem părerea, dacă l-am lucrat bine. Profesorul explică tinerelor naturaliste că în refacerea şi fortificarea pămîntui­­lui au mare importanţă atît legumele cît şi grari­ineete, pentru că primele­­ sînt bogate în azot, iar celelalte în calcar, ceea ce face să se adune gră­diicioarele ţărînei şi să nu se sfărîme uşor. Le spuse apoi că metoda lor de însămînţare este bună. Mergînd încet, încet, pe potecuţă, grupul a vizitat întregul lot. Elevele au pus numeroase întrebări vizitato­rului. Erau mai ales nedumerite de ce unele din plantele cultivate înspre fundul grădinii, sînt atacate, cresc foar­te greu şi se veştejesc repede, cu mare că sînt îngrijite special. — Nu ştim care sînt dăunătorii — spunea nedumerită Buimistriuc Doina, înălţînd d­e umeri şi arătînd spre tulpinele îngălbenite şi veştede. Imr-o zi am găsit un vierme negru. El să fie vina ? — Trebuie să vă notaţi pe carneţelele voastre toate observaţiile. Dacă aflaţi ceva deosebit în creşterea plantei, ve­niţi atunci la noi, la Facultatea de Biologe, şi cu plăcere vă vom ajuta să identificaţi şi să combateţi toţi dău­nătorii de pe lotul vostru. Şi apoi, lămuririle­ noastre vă vor folosi atît în calitate de cultivatori, cît şi ca elevi care se pregătesc pentru examenul de ştiinţe naturale ! „Naturalistele“ mai primiră sfaturi valoroase şi în privinţa iarovizării, a selecţionării seminţelor, a h­hindării, a repliari răsadurilor şi a cultivării prăşitoarelor în cuiburi dispuse un pă­trat. Pe măsură ce vorbea, creioanele alergau cu repeziciune pe foile carne­telor de notiţe­­ale elevelor, pentru că nu voiau să piardă nici unul din sfa­turile preţioase ale oaspetelui. — De fiecare plantă se îngrijesc cu dragoste. — explică profesoara Latis cercurilor fie ’ să fie fruntaşă! Zîmbind cu drag, oaspetele mai în­trebă : — Dar după examene, după con­curs, în vacanţă,­­pe seama cui veţi lăsa grădiniţa voastră . Plantele sînt acum mici şi fragede, dar peste o lună cînd vor creşte mari, cine are să le mai îngrijească ? — Vom face cu împărţi în echipe îngrijească zilnic săptămînă, fiecare schimbul. Ne vom care vor trebui să grădina timp de-o — răspunse o co­dană, cu curaj. Astfel, munca noastră nu se va irosi... Tntîlnirea a luat sfîrșit. înainte de plecare, membrele cercului i-au făgă­duit profesorului biolog Munteanu că în toamnă, cînd vor culege roadele muncii lor, îl vor invita din nou să le viziteze mica grădină......ca să vedeţi cum am folosit şi am aplicat îndrumă­rile dumneavoastră“. VIORICA ANDREESCU Profesorul Octav Munteanu in mijlocul tinerilor naturalişti „PRODSINCRONUL Muncitoarele de la fabrica de con­fecţii „Olt Gheorghiu-Dej” mani­festă în număr tot mai mare do­rinţa să lucreze în sectorul V. Aci se practică un nou sistem de orga­nizare a muncii, care se va extinde în curînd în alte trei sectoare de muncă şi aşa în toată fabrica. Ca­re este cauza interesului deosebit pe care-l manifestă muncitoarele de la fabrica de confecţii „Gh Gheorghiu-Dej“ fată de noul sistem de organisire a procesului­­tehnologic? In ce constă el? •­ Din iniţiativa conducerii întreprinderii s-a constituit un colectiv de ingineri şi tehnicieni care studiind documenta­ţiile sovietice şi în ţările de democra­ţie populară au proiectat şi aplicat un nou sistem de lucru, denumit prodsin­cron. Noul sistem se deosebeşte de lu­cru­ pe handă rulantă prin faptul că dă posibilitate muncitorilor să producă după întreaga lor capaciteate de muncă, îi interesează în ridicarea continuă a calificării, permite o evidenţă precisă a muncii fiecăruia în parte. Pentru trans­port sînt folosite me­se ajutătoare iar întregul proces de fabricaţie este îm­părţit in zone, grupe, operaţii şi faze precise.­ In felul acesta, la Fecare loc de muncă vin numai piesele pe care mun­citorul respectiv le prelucrează şi nu toate piesele componente ale unui pro­dus aşa cum se obişnuieşte in timpul lucrului pe banda rulantă. Acest lu­cru face ca muncitorul, mînuind un nu­măr redus de piese, să elimine timpii neproductivi. Pentru uşurarea asamblă­rii şi a controlului calităţii fiecare piesă este numerotată cu cite un timbru, sau prin ş­tamp­ilare. Bazat pe aceste principii s-a introdus la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu- Dej-­ prod sincronul în sectorul V pentru care s-au creat condiţii speciale de lu­cru amenajin­du-se fiecare loc de mun­că cu mese speciale, maşini revizuite, dispozitive noi de lucru cum ar fi şa­­bioane auxiliare, dispozitive de călcat capace, etc., şi chiar maşini speciale noi cum ar fi cele de însăilat, de prins piepţi de pînză, cu două ace, toate menite să mecanizeze diferite operaţiuni manuale. . N-a trecut prea mult de l­a apucarea noii metode. Roadele culese pînă acum de colectivul sectorului V sînt însă bogate, mai bogate diner de cît se aş­tepta. Deşi planu­l de producţie este cu peste 100 de costume bărbăteşti mai mare ca înainte, elestează depăşit lună de lună. In ultimele două luni producti­vitatea muncii a crescut în acest sector pînă la 15 la sută, iar calitatea produ­selor a fost cu mult îmbunătăţită Dis­ciplina în muncă a deven­­t astăzi un lucru indispensabil pentru fiecare mun­citor, un exemplu pentru toate celelalte sectoare ale întreprinderii. Veniturile muncitorilor au crescut și ele în raport cu realizările dobîndite. La plata sala­riului, tovarăși ca Turcu Ion, Dumitres­­cu C-tin sau Alexandru Niculina, cons­tată la fiecare dată că veniturile lor au crescut cu mai mult de 50 la sută faţă de cele realizate înainte de a lu­cra după metoda prodsincron. In ur­mă cu cîteva zile au fost premiaţi peste 100 de tehnnicieni, muncitori şi munci­toare din acest sector Victor Haralam­­bie, Popescu Filoftda, Florescu Marin, Buiac Alexandrina sînt doar cîţiva din cei care şi-au cîştigat respectul îrftregu­­lui colectiv pentru munca excepţională depusă şi care au fost premiaţi. tf Aniversarea a 300 de ani de la reunirea Ucrainei cu Rusia La uzinele »25 August" Comitetul ARLUS al uzinelor ,,23 August" In colaborare cu comitetul de întreprindere, a organizat, ieri după-amiază la locul de muncă, în diferite secții ale uzinelor manifes­tări culturale Cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la reunirea Ucrainei cu Rusia Astfel la secţiile forţă, mecanica uşoară şi mecanică grea au avut loc jurnale vorbite despre realiză■ rile R.S.S. Ucraina. La cazange­­rie s-a desfăşurat o şezătoare lite­rară, iar la turnătorie s-a finut conferinţa cu tema „300 de ani de la reunirea Ucrainei cu Rusia“ şi s-au recitat poeziile „Recolta", ,,O singură familie" . La cătremul cultural „Ştefan Gheorghiu" Ieri seara, muncitorii din cartier, gospodine, funcţionari şi elevi au participat la şezătoarea literară or­ganizată la căminul cultural ,,Şte­fan Gheorghiu“. Programul a fost alcătuit dintr-o conferinţă despre a­­­ niversarea a 300 de ani de la reu­ nirea Ucrainei cu Rusia, recitări şi lecturi de fragmente din literatura poporului prieten ucrainean. LA CABINETUL DE PARTID In vederea închiderii anului şcolar în învăţămîntul de partid din oraşul Bucureşti, Cabinetul de Partid al Comi­tetului Orăşenesc P.M.R. Bucureşti des­făşoară o intensă muncă pregătitoare. In zilele de 27 şi 28 mai 1954 vor a­­vea loc următoarele lecţii şi consultaţii: JOI 27 MAI 1954, ora 18.00 — Lecţia : „Producţia de mărfuri şi legea valorii“ pentru pro­pagandiştii cercurilor de tip superior care studiază economia politică. ora 19.00 — Consultaţii individuale pentru tovarăşii care studiază în ca­drul seminariilor teoretice economia perioadei de trecere. ora 20.00 — Consultaţii individuale pentru propagandiştii cercurilor de tip superior care studiază economia po­­litică. VINERI 28 MAI 1954, ora 18.00 — Consultaţii individuale pentru propagandiştii cercurilor de tip superior care studiază economia poli­tică. Lecţiile şi consultaţiile au loc la Cabinetul de Partid al Comitetului O­­răşenesc P.M.R.-Bucureşti, din calea Victoriei nr. 163. Podul de la Mogoşoaia Podul de l­a Mogoşoaia, este vechi, de peste 20 de ani. Lemnul din care e construit s-a şubrezit de-a lungul anilor. De aceea Sfatul Popular­­ al oraşului Bucureşti a luat măsuri de refacere completă a podului. O echipă a şi început să efectueze lucrările pregătitoare. Pilonii podului de la Mogoșoaia vor fi din lemn, iar grinzile din me­tal. înfrumuseţarea In aceste zile de primăvară echi­pele de lucrători de la sfatul popu­lar 23 August efectuează o serie de lucrări în parcuri şi scuaruri in vederea continuării campaniei de înfrumuseţare a raionului. Zilele acestea s-au gazonat aleile C. şi E. ce duc spre Parcul de cul­tură şi sport „23 August” şi zonele verzi din Oborul nou şi str. Da­ raionului continuă bija. S-au mai săpat rabate de flori în parcurile Obor, Tolbuhin şi scuarurile Mătăsari şi Vatra Lu­minoasă. De asemenea s-au plivit trandafirii şi cinerariile din scuarul Gara de Est, lucrîndu-se totodată pentru menţinerea curăţeniei ge­nerale pe o suprafaţă de 62.250 me­tri pătraţi în diferite zone verzi din cadrul raionului. ))Rezervat pentru mamă şi cap Din coşul locomoţie­­i ieşiră pe uncte i­nocuule indurate de fum. Printr-un şuier lung şi ascuţit, trenul de Cluj işi vesti curînd plecarea. Mai este doar un minut şi uriaşele sale rofi vor porni din nou să se invirte de-a lun­gul drumului de fier. Ileana Grigoraş ţinîndu-şi strins pruncul în braţe, parcurse iute peronul şi prinse să urce prima treaptă a scării vagonului tocmai cind se făcu auzit ultimul ţig­­nal. Intirziase ! —­ Cam greu tovarăşă — îi spuse călătorul ci o ajutase să ajungă pe culoar — cam greu să mai găseşti acum loc, că vezi dumneata trenul ăsta­­ căutat şi comparti­mentele s-au ocupat toate. — Ce să fac ? Ii vina mea ! — răspunse pufin supă­rată Ileana. M-am luat după nişte treburi mărunte şi am uitat de ceas. Dar, tocmai , cind îşi potrivea bagajele, şi apoi valiza mare de lemn ca să se aşeze pe ea, se simţi uşor trasă de mîneca hainei și imediat se pomeni fată In față cu Ilenei ii veni repede in minte că poate ceferistul ăsta o fi conductorul și că poate vrea să-i atragă atenția că nu-i voie să stea pe culoar. — Păi sînt toate locurile ocupate — încercă ea să se scuze mai înainte ca omul sâ-i fi­ adresat vreo vorbă. — Or fi ele ocupate, dar pentru dumneata am să gă­sesc loc. O mamă și un copil nu trebuie să stea pe bagaje, pe culoar, in bătaia curentului. Pe Ileana o impresiona plăcut bUndețea conductorului, o impresionă in special faptul că acesta ii luă grijuliu din brațe copilul şi ii înlesni să pătrundă mai ușor printre călătorii așezați pe culoare. ...Se opriră la celălalt capăt al vagonului, în fața unui compartiment pe al cărui geam fusese scris cu vopsea albă • ,,Rezervat pentru mamă și copil“. — Există așa ceva?! — întrebă nedumerită Ileana. — Dar ce, dumneata nu știi ? Există și încă de mai mult timp. In cinstea Zilei Copilului s-a luat însă hotă­­rtrea ca in fiecare tren să se creeze cite o asemenea rezervă — Femeia se rușină pulin, se fistici in vorbe, dar con­ductorul cel bătrîn și binevoitor o scoase din încurcătură : — Ei lasă, poate n-ai mai călătorit de vreme îndelungată şi de aia nu ai ştiut... ■k In compartimentul rezervat mamei şi copilului, cu care Ileana a făcut cunoştinţă acum­ pentru prima dată, mai erau încă două locuri libere. Unul îl ocupă ea... — Aici stătea banca goală şi eu mă aşezasem pe culoar — se adresa ea mamei de vizavi ce-şi potrivea mai bine pe braţ capul pruncului adormit — Pe mine m-a îndrumat aici con­ductorul, încă de pe peron — răspunse prietenoasă femeia. — Eu am venit singură. Știam de mai multă vreme — Intră In vorbii o altă călătoare bălaie ca mi­cuțul ce se împotrivea somnului... Mi-a amintit de fapt şi sora de la Camera Copilului din gară, unde am stat cu Andrei vreo citeva ceasuri mai înainte de plecarea trenului... Ştiui, vin tocmai de la Alexandria. Şi odihna din gară i-a prins cit se poate de bine. — Andrei îi cheamă şi pe băiatul meu — șopti Ileana, privind mindră chipul adormit al micuțului cufundat in scutece. — Al dumitate văd că a adormit de-a binelea, dar al meu pace. Îl arde de joacă — spuse tinăra. Ce-i drept și-a făcut somnul in gară și de fapt așa cum trebuie, la timp, in pat... Ai fost vreodată la Camera Copilului ? — Nu, n-am mai călătorit demult, dar alta dată... bine că știu... De ce să-mi chinuiesc copilul ? — spuse ca pentru sine Ileana. ...Conductorul a mai trecut de cîteva ori — ca să vegheze parcă somnul mi­cuților — prin faţa compartimentului. Dincolo de Poiana Ţapului adormise şi cel de al doilea Andrei, aţipise puţin aplecată deasupra copilului şi Ileana La Predeal, unde trenul zăboveşte mai multă vreme, zarva de pe culoar crescu. Din pricina gălăgiei Ileana sa trezi din vişoara amorţeală. Bătrinul conduc­tor tocmai deschidea uşa compartimen­tului făcind loc să intre unei alte mame cu copil. — De ce să stea In bătaia curen­tului ? spuse el Ilenei. Aici călătorești fără bătaie de cap. Nu-i așa ? Copilul trebuie ocrotit, da... ocrotit... și mama de altfel. Vezi, nu numai in viata de toate zilele, dar chiar si in tren. . Personalul ceferist rdrumează mamele spre compartimentul eroat mamei și copilului. De vorbă cu Puşkaş Ferencz ECHIPA DE FOTBAL A R.P. UNGARE A PLECAT ASEARA LA LUXEMBURG BUDAPESTA 26 (prin telefon). Pe strada Rokk Szillard la nr. 21, in Budapesta, locuieşte unul din cei mai buni fotbalişti din lume: Puşkaş Ferencz. Am crezut că a doua zi la amiază după desfăşurarea întîlniri cu echipa Angliei îl voi găsi acasă pe cunoscutul fotbalist maghiar. Dar spre mirarea mea o vecină a deschis uşa şi mi-a spus că Puşkaş plecase de di­mineaţă la serviciu. Şi pentru că voiam ca cititorii ziarului nostru să cunoască părerile lui Puşkaş despre jocul „re­vanşă" cu echipa Angliei, l-am cău­tat mai departe după amiază şi l-am găsit pe stadionul Vörös Lobogo, unde echipa maghiară avea antrenament în vederea viitoarelor întîlniri Internaţio­nale. Pe Puşkaş l-am găsit schimbînd im­presii cu mai mulţi gazetari străini rămaşi in Budapesta pentru concursul internaţional de atletism de stmbătă şi duminică. „Practic fotbalul de la vîrsta de 15 ani..." Acestea au fost cuvintele care le rostea Puşkaş unui ziarist olandez. „De atunci, a continuat el, am activat intens în această frumoasă disciplină sportivă, iar de la vîrsta de 18 ani pînă la cei 27 cit ani astăzi am purtat de 55 ori tricoul echipei na ionale ma­ghiare". Cum peste cîteva momente antrena­mentul fotbaliștilor maghiari începea și pentru a nu-l întîrzia, l-am rugat pe Puskas să ne răspundă la cîteva întrebări. „Nu credeam să învingem pe en­glezi la 6 puncte diferenţă, a început să ne vorbească Puşkaş. Acest lucru a fost posibil deoarece noi am jucat mai bine ca la Londra. Fotbaliştii en­glezi cunosc bine tehnica individuală dar ei practică jocul după un sistem învechit , care nu Ie poate aduce suc­cese. In primul rînd ei nu se mişcă rapid pe teren iar la ofensivă partici­pă doi sau trei jucători". — Aţi putea să ne spuneţi ceva des­pre apropiatele campionate mondiale ? — „Desigur Cele mai mari şanse de a cuceri titlul mondial îl au echi­pele Braziliai, Uruguayului, Austriei şi Ungariei. Noi ne-am pregătit intens pentru această competiţie care după cum se ştie va avea loc în luna iunie în Elveţia. De altfel, astăzi plecăm la Luxemburg unde vom susţine un joc amical la 29 mai". Ne-am despărţit de Puşkaş urîndu-i succes lui şi echipei al cărui căpiian este, şi la plecare, din vîrful tribunei l-am admirat din nou pe interul stîng al echipei campioane olimpice punînd la încercare cu lovituri puternice pe Grosics, cel mai bun portar din R. P. Ungară. PUSKAS FERENCZ i­ Angajamentele utemiştilor Ieri după-amiază în curtea fa­bricii „Tricotajul roşu” domnea o mare animaţie. Zeci de tineri care lucraseră în schimbul I se pregă­teau să participe la mitingul orga­­nizat de comitetul U.T.M. încă în urmă cu cîteva zile ei au analizat serios posibilităţile existente hotă­­rînd să aplice şi în întreprinderea lor iniţiativa tinerilor de­ la Uzi­nele „Progresul” Brăila de a rea­liza cît mai multe produse finite din economii. Tovarăşul Sarchizian Vardan, se­­cretarul comitetului U.T.M., a citit angajamentul tinerilor de la „Tri­cotajul roşu” în cinstea zilei de 23 August. Tineretul acestei fabrici s-a an­gajat ca pînă la data celei de a X-a aniversări a eliberării ţării noastre de sub jugul fascist de că­tre Armata Sovietică, să realizeze din materiale economisite: 1.000 articole lenjerie pentru femei, 1.000 cămăşi bărbăteşti, 1.100 tricouri sport, 1.000 m perdele, 1.500 arti­cole pentru copii şi 2.500 cravate pionier. Pentru realizarea acestor angaja­mente comitetul U.T.M. a propus şi un plan concret de măsuri, prin­tre care : deschiderea a 30 conturi de economii colective şi 150 conturi individuale, întărirea celor 36 brig­­găzi de tineret existente şi orga­nizarea a încă patru brigăzi la sec­ţia depănat. In luna iunie se va organiza o zi a propunerilor pentru inovaţii şi raţionalizări. 16 brigăzi utemiste care dau produse de cali­tate vor fi propuse spre confirmare ca brigăzi de calitate superioară. După citirea angajamentului de către secretarul comitetului U.T.M., numeroși tineri s-au înscris la cu­­vînt luîndu-şi angajamente concre­te întărind astfel pe cel colectiv. ★ Tot în cursul zilei de ieri a avut loc la Comitetul Orăşenesc U T.M. Bucureşti, o consfătuire cu şefii secţiilor muncitoreşti­­ ale comitete­lor raionale U.T.M. din Capitală. La consfătuire au participat şi re­prezentanţi ai Comitetul Central al U.T.M., reprezentanţi ai Comitetu­lui Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. precum şi secretari ai comitetelor U.T.M. din marile întreprinderi ale Capitalei. Cei prezenţi au ascultat cu mult interes informarea tovarăşului Sar­­chiziah Vardan, secretarul comite­tului U.T.M. de la fabrica „Trico­tajul roşu”, despre măsurile luate pentru aplicarea iniţiativei tineri­lor de la Uzinele „Progresul” Brăi­la în întreprinderea lor. Mitingul de la fabrica „Tricotajul roșu" In secţia cea nouă Maistrul secţiei i-a înmînat nişte matriţe mici. „Ai să le încerci dumneata la început. Apoi o să lu­creze şi ceilalţi cu ele”. Tănase Ma­ria n-ar putea spune că nu s-a bucurat pentru faptul că tocmai ei i-a fost încredinţată această sar­cină. A încercat pe rînd matriţele. A presat cu ele o cheie pentru sti­cle de bere, garnituri metalice pentru mobilă demontabilă şi al­tele. Alături de dînsa, tînărul Ion Ta­­che lucra la rectificarea primei ri­gle metalice fabricată în ţara noas­tră. Peste puţin timp, un student va cumpăra de la o librărie rigla făcută de Ion Tache. O va cerceta atent, ca pe orice produs nou și nu-i va scăpa ochiului nici ins­cripția gravată: uzinele „21 De­cembrie". Asta se va întîmpla cam peste două săptămîni, cind primele pro­duse ale noului atelier vor lua ca­lea magazinelor. Acum se lucrează încă la amenajarea atelierului care va produce numai obiecte metalice de larg consum: rigle metalice, ra­me de banzeg, garnituri pentru mobilă demontabilă, raportoare me­talice pentru şcolari, metri metalici, ascuţitoare de creion, foarfeci pen­tru unghii şi manichiură, pensete, piese de schimb pentru biciclete şi multe altele. Unele din aceste produse vor fi fabricate pentru prima oară în ţa­ra noastră. Diafilmul „China nouă, forţă puternică a lagărului păcii” De curind COMITETUL PERMANENT R.P.R. a pus la dispoziția Comitetului de luptă pentru pace al Capitalei un nu­măr de 12 diafilme pe tema: „CHINA NOUĂ, FORŢA PUTERNICA A LAGĂ­RULUI PĂCII“. Din acestea un număr de 11 diafilme a fost dat diverselor şcoli din Capitală, iar unul fabricii ,, Kirov“. Decifilmele sînt prezentate — în cadrul unor reuniuni — de către un membru al Comitetului de luptă pentru pace al şcolii respective, după care urmează discuţii. LUCRĂRI DE SEZON Săptămîna de la 14--21 mai a.c. a marcat pentru colectivul secţiunii de gospodărie comunală a sfatului popular raional V. I. Lenin înce­putul desfăşurării cu mai multă intensitate a lucrărilor de pavare. In această perioadă de timp s-a început pavarea străzii Răzoarei, pe care s-au săpat 126 metri cubl­­ăm­înt şi s-au întins 20 metri li­tvan de bordură. Totodată, s-au desfăşurat şi lu­crări de reparaţii curente pe stră­zile Drumul Serii, Puţul cu apă rece şi Arionoaiei. Echipa de volei a Casei Centrale a Armatei a plecat la Praga Azi dim­neaţă a părăsit Capitala ple­­cînd la Prag­a echipa de volei a Casei Centrale a Armatei. La Praga echipia bucureşteană va susţine mai multe întîlniiri în cadrul unui mare turneu internaţional de volei. S-AU TERMINAT LUCRĂRILE PLENAREI SECŢIEI DE DRAMĂ A UNIUNII SCRIITORILOR Ieri seară s-au încheiat lucrările ple­narei secţiei de dramă a Uniunii Scrii­torilor ce au avut loc la Cala Scriito­rilor în cursul zilelor de 25 şi 26 mai. In faţa unei numeroase asistenţe, tov. S. Aiterescu a ţinut referatul intitulat „Unele probleme ale creaţiei drama­tice în stagiunea 1953-1954”. Analizînd creaţia dramatică din a­­ceastă perioadă, vorbitorul a constatat numărul mare de piese cu subiecte in­spirate din actualitate, precum şi bo­găţia lor tematică Referentul a apro­fundat apoi felul în care sînt rezol­vate o serie de probleme ale drama­turgiei realiste de către piesele jucate în stagiunea 1953-1954. Referentul a dezvoltat Astfel problema tipicului în creaţia dramatică, probleme ale reali­zării eroului pozitiv, ale conflictului, studiul caracterelor, a personalităţii şi psihologiei personajelor. Incheiindu-şi raportul — care a dez­voltat cu competenţă o serie de pro­bleme arzătoare ale dramaturgiei noas­tre — referentul a adresat scriitorilor o chemare călduroasă de a-şi îndrepta cît mai mult atenţia spre problemele realităţilor noastre de astăzi. Concluziile lucrărilor plenarei au fost trase de Mihail Davidoglu din partea secţiei de dramă a Uniunii Scriitorilor. Cuvîntul de închidere a fost rostit de Gamil Petrescu, care a arătat dra­maturgilor că în faţa lor stau mari sarcini, cu atît mai mult, cu cît se apropie ziua de 23 August, cînd po­­poru­l nostru își va serba zece ani de victorii’în lupta pentru construirea so­cialism­ului Manifestări A.R.L.U.S. Ieri după-amiază, in sala Casei Prieteniei Romîno-Sovietice, A.R.L.U.S., a avut loc conferinţa maestrului so­­ponului și R.S.F.S R., laureat al Pre­­roiului Stalin, despre „Drumul de dez­voltare al baletului sovietic". Conferin­ţa a fost ascultată cu mult interes de participanţi şi viu aplaudată. Au rulat apoi filmele „Maeştrii baletului rus" şi un fragment din baletul „Romeo şi Julietta" în care interpretează maes­trul sovietic Mihail Gabovici. ★ Tot ieri după-amiază a avut loc în Sala Cărţii şi Presei Sovie­tice, festivitatea înmînării premiilor concursului de recenzii organizat de Ministerul Culturii şi Consiliul Gene­ral A.R.L.U.S. Tov. Teodor Constantin, d rector la Direcţia Producţiei Edito­riale din Ministerul Culturii, a vorbit despre creşterea considerabilă a numă­rului de traduceri în limba romînă a cărţilor din literatura clasică rusă şi cea sovietică, precum şi despre mare­le număr de cititori, care, cu Interes sporit, recenzează şi discută aceste cărţi. Printre cărţile cele mai citite, şi a­­supra cărora s-au prezentat cele mai multe recenzii, se numără : „Neamul turbinilor", de Kocetov, „Studenţii" de Trifonov, „Ivan Ivanov­ici", de Kop­­taeva şi „Cimentul", de Gladcov. Pre­miile au fost următoarele : Premiul I, pentru romanul „Ivan Ivanovici", de Koptaeva, premiul II, pentru, romanul „Neamul Jurbinilor" ş­i premiul III, pentru cartea „Povestire bucovineană", de Muratov. S-au distribuit de ase­menea numeroase menţiuni pentru re­cenzarea cărţilor „Pe Donul liniştit", de Şolohov, „Conspiratorii", de Spa­­nov, „Studenţiii", de Trifonov, „Bur­­sucii", de Leonov, etc BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : In Bucuresti. Azi la ora 8 temperatura a fost de 19 grade. Maxima de ieri in aer a fost de 24 grade, iar minima din cursul nopţii de 15 grade. Timpul probabil de mîine . Timpul va fi în general frumos cu cerul schimbător mai mult senin, noaptea şi dimineaţa şi parţial noros ziua. Vint slab de la nord şi nord-est, cu intensificări temporare în cursul zilei Temperatura uşor variabilă, noaptea coboară între 14 grade la 16 grade, iar ziua urcă între 24 grade la 26 grade. Pentru următoarele două zile: Vre­­me în general neschimbată, cu cerul mai mult senin noaptea și dimineața.­­Vînt slab. Temperatura ușor var!*­, bilă.

Next