Informatia Bucureştiului, mai 1954 (Anul 2, nr. 236-260)
1954-05-27 / nr. 257
MMM.ETAR1 MN TOATE TftRUE, UNITI-VA Ziar al Comitetului Orășenesc Bucureşti al F. M. R. şi al Sfatului Poplar al Oraşului Bucureşti Anul II — Nr. 257 4 PAGINI 20 BANI JOI 27 MAI 1954 Oaspetele tinerilor naturalişti Pămîntul se zvîntase aproape în întregime. Soarele, cocoţat parcă pe acoperişul şcolii, trimitea raze piezişe, din ce în ce mai calde, care dădeau grădiniţei o înfăţişare plină de prospeţime. Pe micul lot de pămînt al şcolii elementare nr. 13 fete, pionierele păreau un stup de albine. Membrele cercului „tinerilor naturaliști" lucrau de data astia au mai multă grabă ca de obicei ; erau nerăbdătoare. Din cînd în cînd aruncau priviri curioase spre stradă — sosise timpul anunțat pentru vizită. Nu trecu mult şi poarta de fier scîrţîi uşor. Pe alee apăru cel aşteptat. Intr-o clipă, stolul de fete se adună în jurul profesoarei de ştiinţe naturale şi o anunţau aproape în cor : — A sosit tovarăşul profesor Munteanu de la Facultate. Erau bucuroase că în mijlocul lor ia venit biologul Octav Munteanu, dar «-i piţin t„guioril. Dacă oaspetele va constata că n-au muncit cum trebuie, fiindcă nu au destule cunoştinţe ? Repede însă le-a dispărut îngrijorarea. Micul lot a plăcut profesorului din prima clipă. Părea o pagină dintr-un caiet de geometrie, cu pătratele şi dreptunghiurile sale cafenii şi verzi. Din loc în loc, tăbliialbe prinse pe beţişoare de lemn informau vizitatorul ce fel de plante sînt cultivate pe suprafaţa respectivă. Privirea se opri pe o etichetă dintr-un colţ al grădiniţei. — Ce aţi plantat aici, tovarăşe pioniere ? întrebă prefăcîndu-se mirat profesorul biolog, însă plăcut surprins de ceea ce observase. Lămuririle i le dădu pioniera Dinis. Pe acesti porţiune avem un ansolament pe timp de 7 ani, cu eramine şi plante legumicole Noi l-am însămînţat încă de la începutul lunii aprilie, însă dorim să vă cerem părerea, dacă l-am lucrat bine. Profesorul explică tinerelor naturaliste că în refacerea şi fortificarea pămîntuilui au mare importanţă atît legumele cît şi grariineete, pentru că primele sînt bogate în azot, iar celelalte în calcar, ceea ce face să se adune grădiicioarele ţărînei şi să nu se sfărîme uşor. Le spuse apoi că metoda lor de însămînţare este bună. Mergînd încet, încet, pe potecuţă, grupul a vizitat întregul lot. Elevele au pus numeroase întrebări vizitatorului. Erau mai ales nedumerite de ce unele din plantele cultivate înspre fundul grădinii, sînt atacate, cresc foarte greu şi se veştejesc repede, cu mare că sînt îngrijite special. — Nu ştim care sînt dăunătorii — spunea nedumerită Buimistriuc Doina, înălţînd de umeri şi arătînd spre tulpinele îngălbenite şi veştede. Imr-o zi am găsit un vierme negru. El să fie vina ? — Trebuie să vă notaţi pe carneţelele voastre toate observaţiile. Dacă aflaţi ceva deosebit în creşterea plantei, veniţi atunci la noi, la Facultatea de Biologe, şi cu plăcere vă vom ajuta să identificaţi şi să combateţi toţi dăunătorii de pe lotul vostru. Şi apoi, lămuririle noastre vă vor folosi atît în calitate de cultivatori, cît şi ca elevi care se pregătesc pentru examenul de ştiinţe naturale ! „Naturalistele“ mai primiră sfaturi valoroase şi în privinţa iarovizării, a selecţionării seminţelor, a hhindării, a repliari răsadurilor şi a cultivării prăşitoarelor în cuiburi dispuse un pătrat. Pe măsură ce vorbea, creioanele alergau cu repeziciune pe foile carnetelor de notiţeale elevelor, pentru că nu voiau să piardă nici unul din sfaturile preţioase ale oaspetelui. — De fiecare plantă se îngrijesc cu dragoste. — explică profesoara Latis cercurilor fie ’ să fie fruntaşă! Zîmbind cu drag, oaspetele mai întrebă : — Dar după examene, după concurs, în vacanţă,pe seama cui veţi lăsa grădiniţa voastră . Plantele sînt acum mici şi fragede, dar peste o lună cînd vor creşte mari, cine are să le mai îngrijească ? — Vom face cu împărţi în echipe îngrijească zilnic săptămînă, fiecare schimbul. Ne vom care vor trebui să grădina timp de-o — răspunse o codană, cu curaj. Astfel, munca noastră nu se va irosi... Tntîlnirea a luat sfîrșit. înainte de plecare, membrele cercului i-au făgăduit profesorului biolog Munteanu că în toamnă, cînd vor culege roadele muncii lor, îl vor invita din nou să le viziteze mica grădină......ca să vedeţi cum am folosit şi am aplicat îndrumările dumneavoastră“. VIORICA ANDREESCU Profesorul Octav Munteanu in mijlocul tinerilor naturalişti „PRODSINCRONUL Muncitoarele de la fabrica de confecţii „Olt Gheorghiu-Dej” manifestă în număr tot mai mare dorinţa să lucreze în sectorul V. Aci se practică un nou sistem de organizare a muncii, care se va extinde în curînd în alte trei sectoare de muncă şi aşa în toată fabrica. Care este cauza interesului deosebit pe care-l manifestă muncitoarele de la fabrica de confecţii „Gh Gheorghiu-Dej“ fată de noul sistem de organisire a procesuluitehnologic? In ce constă el? • Din iniţiativa conducerii întreprinderii s-a constituit un colectiv de ingineri şi tehnicieni care studiind documentaţiile sovietice şi în ţările de democraţie populară au proiectat şi aplicat un nou sistem de lucru, denumit prodsincron. Noul sistem se deosebeşte de lucru pe handă rulantă prin faptul că dă posibilitate muncitorilor să producă după întreaga lor capaciteate de muncă, îi interesează în ridicarea continuă a calificării, permite o evidenţă precisă a muncii fiecăruia în parte. Pentru transport sînt folosite mese ajutătoare iar întregul proces de fabricaţie este împărţit in zone, grupe, operaţii şi faze precise. In felul acesta, la Fecare loc de muncă vin numai piesele pe care muncitorul respectiv le prelucrează şi nu toate piesele componente ale unui produs aşa cum se obişnuieşte in timpul lucrului pe banda rulantă. Acest lucru face ca muncitorul, mînuind un număr redus de piese, să elimine timpii neproductivi. Pentru uşurarea asamblării şi a controlului calităţii fiecare piesă este numerotată cu cite un timbru, sau prin ştampilare. Bazat pe aceste principii s-a introdus la fabrica de confecţii „Gh. Gheorghiu- Dej- prod sincronul în sectorul V pentru care s-au creat condiţii speciale de lucru amenajindu-se fiecare loc de muncă cu mese speciale, maşini revizuite, dispozitive noi de lucru cum ar fi şabioane auxiliare, dispozitive de călcat capace, etc., şi chiar maşini speciale noi cum ar fi cele de însăilat, de prins piepţi de pînză, cu două ace, toate menite să mecanizeze diferite operaţiuni manuale. . N-a trecut prea mult de la apucarea noii metode. Roadele culese pînă acum de colectivul sectorului V sînt însă bogate, mai bogate diner de cît se aştepta. Deşi planul de producţie este cu peste 100 de costume bărbăteşti mai mare ca înainte, elestează depăşit lună de lună. In ultimele două luni productivitatea muncii a crescut în acest sector pînă la 15 la sută, iar calitatea produselor a fost cu mult îmbunătăţită Disciplina în muncă a devent astăzi un lucru indispensabil pentru fiecare muncitor, un exemplu pentru toate celelalte sectoare ale întreprinderii. Veniturile muncitorilor au crescut și ele în raport cu realizările dobîndite. La plata salariului, tovarăși ca Turcu Ion, Dumitrescu C-tin sau Alexandru Niculina, constată la fiecare dată că veniturile lor au crescut cu mai mult de 50 la sută faţă de cele realizate înainte de a lucra după metoda prodsincron. In urmă cu cîteva zile au fost premiaţi peste 100 de tehnnicieni, muncitori şi muncitoare din acest sector Victor Haralambie, Popescu Filoftda, Florescu Marin, Buiac Alexandrina sînt doar cîţiva din cei care şi-au cîştigat respectul îrftregului colectiv pentru munca excepţională depusă şi care au fost premiaţi. tf Aniversarea a 300 de ani de la reunirea Ucrainei cu Rusia La uzinele »25 August" Comitetul ARLUS al uzinelor ,,23 August" In colaborare cu comitetul de întreprindere, a organizat, ieri după-amiază la locul de muncă, în diferite secții ale uzinelor manifestări culturale Cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la reunirea Ucrainei cu Rusia Astfel la secţiile forţă, mecanica uşoară şi mecanică grea au avut loc jurnale vorbite despre realiză■ rile R.S.S. Ucraina. La cazangerie s-a desfăşurat o şezătoare literară, iar la turnătorie s-a finut conferinţa cu tema „300 de ani de la reunirea Ucrainei cu Rusia“ şi s-au recitat poeziile „Recolta", ,,O singură familie" . La cătremul cultural „Ştefan Gheorghiu" Ieri seara, muncitorii din cartier, gospodine, funcţionari şi elevi au participat la şezătoarea literară organizată la căminul cultural ,,Ştefan Gheorghiu“. Programul a fost alcătuit dintr-o conferinţă despre a niversarea a 300 de ani de la reu nirea Ucrainei cu Rusia, recitări şi lecturi de fragmente din literatura poporului prieten ucrainean. LA CABINETUL DE PARTID In vederea închiderii anului şcolar în învăţămîntul de partid din oraşul Bucureşti, Cabinetul de Partid al Comitetului Orăşenesc P.M.R. Bucureşti desfăşoară o intensă muncă pregătitoare. In zilele de 27 şi 28 mai 1954 vor avea loc următoarele lecţii şi consultaţii: JOI 27 MAI 1954, ora 18.00 — Lecţia : „Producţia de mărfuri şi legea valorii“ pentru propagandiştii cercurilor de tip superior care studiază economia politică. ora 19.00 — Consultaţii individuale pentru tovarăşii care studiază în cadrul seminariilor teoretice economia perioadei de trecere. ora 20.00 — Consultaţii individuale pentru propagandiştii cercurilor de tip superior care studiază economia politică. VINERI 28 MAI 1954, ora 18.00 — Consultaţii individuale pentru propagandiştii cercurilor de tip superior care studiază economia politică. Lecţiile şi consultaţiile au loc la Cabinetul de Partid al Comitetului Orăşenesc P.M.R.-Bucureşti, din calea Victoriei nr. 163. Podul de la Mogoşoaia Podul de la Mogoşoaia, este vechi, de peste 20 de ani. Lemnul din care e construit s-a şubrezit de-a lungul anilor. De aceea Sfatul Popular al oraşului Bucureşti a luat măsuri de refacere completă a podului. O echipă a şi început să efectueze lucrările pregătitoare. Pilonii podului de la Mogoșoaia vor fi din lemn, iar grinzile din metal. înfrumuseţarea In aceste zile de primăvară echipele de lucrători de la sfatul popular 23 August efectuează o serie de lucrări în parcuri şi scuaruri in vederea continuării campaniei de înfrumuseţare a raionului. Zilele acestea s-au gazonat aleile C. şi E. ce duc spre Parcul de cultură şi sport „23 August” şi zonele verzi din Oborul nou şi str. Da raionului continuă bija. S-au mai săpat rabate de flori în parcurile Obor, Tolbuhin şi scuarurile Mătăsari şi Vatra Luminoasă. De asemenea s-au plivit trandafirii şi cinerariile din scuarul Gara de Est, lucrîndu-se totodată pentru menţinerea curăţeniei generale pe o suprafaţă de 62.250 metri pătraţi în diferite zone verzi din cadrul raionului. ))Rezervat pentru mamă şi cap Din coşul locomoţiei ieşiră pe uncte inocuule indurate de fum. Printr-un şuier lung şi ascuţit, trenul de Cluj işi vesti curînd plecarea. Mai este doar un minut şi uriaşele sale rofi vor porni din nou să se invirte de-a lungul drumului de fier. Ileana Grigoraş ţinîndu-şi strins pruncul în braţe, parcurse iute peronul şi prinse să urce prima treaptă a scării vagonului tocmai cind se făcu auzit ultimul ţignal. Intirziase ! — Cam greu tovarăşă — îi spuse călătorul ci o ajutase să ajungă pe culoar — cam greu să mai găseşti acum loc, că vezi dumneata trenul ăsta căutat şi compartimentele s-au ocupat toate. — Ce să fac ? Ii vina mea ! — răspunse pufin supărată Ileana. M-am luat după nişte treburi mărunte şi am uitat de ceas. Dar, tocmai , cind îşi potrivea bagajele, şi apoi valiza mare de lemn ca să se aşeze pe ea, se simţi uşor trasă de mîneca hainei și imediat se pomeni fată In față cu Ilenei ii veni repede in minte că poate ceferistul ăsta o fi conductorul și că poate vrea să-i atragă atenția că nu-i voie să stea pe culoar. — Păi sînt toate locurile ocupate — încercă ea să se scuze mai înainte ca omul sâ-i fi adresat vreo vorbă. — Or fi ele ocupate, dar pentru dumneata am să găsesc loc. O mamă și un copil nu trebuie să stea pe bagaje, pe culoar, in bătaia curentului. Pe Ileana o impresiona plăcut bUndețea conductorului, o impresionă in special faptul că acesta ii luă grijuliu din brațe copilul şi ii înlesni să pătrundă mai ușor printre călătorii așezați pe culoare. ...Se opriră la celălalt capăt al vagonului, în fața unui compartiment pe al cărui geam fusese scris cu vopsea albă • ,,Rezervat pentru mamă și copil“. — Există așa ceva?! — întrebă nedumerită Ileana. — Dar ce, dumneata nu știi ? Există și încă de mai mult timp. In cinstea Zilei Copilului s-a luat însă hotărtrea ca in fiecare tren să se creeze cite o asemenea rezervă — Femeia se rușină pulin, se fistici in vorbe, dar conductorul cel bătrîn și binevoitor o scoase din încurcătură : — Ei lasă, poate n-ai mai călătorit de vreme îndelungată şi de aia nu ai ştiut... ■k In compartimentul rezervat mamei şi copilului, cu care Ileana a făcut cunoştinţă acum pentru prima dată, mai erau încă două locuri libere. Unul îl ocupă ea... — Aici stătea banca goală şi eu mă aşezasem pe culoar — se adresa ea mamei de vizavi ce-şi potrivea mai bine pe braţ capul pruncului adormit — Pe mine m-a îndrumat aici conductorul, încă de pe peron — răspunse prietenoasă femeia. — Eu am venit singură. Știam de mai multă vreme — Intră In vorbii o altă călătoare bălaie ca micuțul ce se împotrivea somnului... Mi-a amintit de fapt şi sora de la Camera Copilului din gară, unde am stat cu Andrei vreo citeva ceasuri mai înainte de plecarea trenului... Ştiui, vin tocmai de la Alexandria. Şi odihna din gară i-a prins cit se poate de bine. — Andrei îi cheamă şi pe băiatul meu — șopti Ileana, privind mindră chipul adormit al micuțului cufundat in scutece. — Al dumitate văd că a adormit de-a binelea, dar al meu pace. Îl arde de joacă — spuse tinăra. Ce-i drept și-a făcut somnul in gară și de fapt așa cum trebuie, la timp, in pat... Ai fost vreodată la Camera Copilului ? — Nu, n-am mai călătorit demult, dar alta dată... bine că știu... De ce să-mi chinuiesc copilul ? — spuse ca pentru sine Ileana. ...Conductorul a mai trecut de cîteva ori — ca să vegheze parcă somnul micuților — prin faţa compartimentului. Dincolo de Poiana Ţapului adormise şi cel de al doilea Andrei, aţipise puţin aplecată deasupra copilului şi Ileana La Predeal, unde trenul zăboveşte mai multă vreme, zarva de pe culoar crescu. Din pricina gălăgiei Ileana sa trezi din vişoara amorţeală. Bătrinul conductor tocmai deschidea uşa compartimentului făcind loc să intre unei alte mame cu copil. — De ce să stea In bătaia curentului ? spuse el Ilenei. Aici călătorești fără bătaie de cap. Nu-i așa ? Copilul trebuie ocrotit, da... ocrotit... și mama de altfel. Vezi, nu numai in viata de toate zilele, dar chiar si in tren. . Personalul ceferist rdrumează mamele spre compartimentul eroat mamei și copilului. De vorbă cu Puşkaş Ferencz ECHIPA DE FOTBAL A R.P. UNGARE A PLECAT ASEARA LA LUXEMBURG BUDAPESTA 26 (prin telefon). Pe strada Rokk Szillard la nr. 21, in Budapesta, locuieşte unul din cei mai buni fotbalişti din lume: Puşkaş Ferencz. Am crezut că a doua zi la amiază după desfăşurarea întîlniri cu echipa Angliei îl voi găsi acasă pe cunoscutul fotbalist maghiar. Dar spre mirarea mea o vecină a deschis uşa şi mi-a spus că Puşkaş plecase de dimineaţă la serviciu. Şi pentru că voiam ca cititorii ziarului nostru să cunoască părerile lui Puşkaş despre jocul „revanşă" cu echipa Angliei, l-am căutat mai departe după amiază şi l-am găsit pe stadionul Vörös Lobogo, unde echipa maghiară avea antrenament în vederea viitoarelor întîlniri Internaţionale. Pe Puşkaş l-am găsit schimbînd impresii cu mai mulţi gazetari străini rămaşi in Budapesta pentru concursul internaţional de atletism de stmbătă şi duminică. „Practic fotbalul de la vîrsta de 15 ani..." Acestea au fost cuvintele care le rostea Puşkaş unui ziarist olandez. „De atunci, a continuat el, am activat intens în această frumoasă disciplină sportivă, iar de la vîrsta de 18 ani pînă la cei 27 cit ani astăzi am purtat de 55 ori tricoul echipei na ionale maghiare". Cum peste cîteva momente antrenamentul fotbaliștilor maghiari începea și pentru a nu-l întîrzia, l-am rugat pe Puskas să ne răspundă la cîteva întrebări. „Nu credeam să învingem pe englezi la 6 puncte diferenţă, a început să ne vorbească Puşkaş. Acest lucru a fost posibil deoarece noi am jucat mai bine ca la Londra. Fotbaliştii englezi cunosc bine tehnica individuală dar ei practică jocul după un sistem învechit , care nu Ie poate aduce succese. In primul rînd ei nu se mişcă rapid pe teren iar la ofensivă participă doi sau trei jucători". — Aţi putea să ne spuneţi ceva despre apropiatele campionate mondiale ? — „Desigur Cele mai mari şanse de a cuceri titlul mondial îl au echipele Braziliai, Uruguayului, Austriei şi Ungariei. Noi ne-am pregătit intens pentru această competiţie care după cum se ştie va avea loc în luna iunie în Elveţia. De altfel, astăzi plecăm la Luxemburg unde vom susţine un joc amical la 29 mai". Ne-am despărţit de Puşkaş urîndu-i succes lui şi echipei al cărui căpiian este, şi la plecare, din vîrful tribunei l-am admirat din nou pe interul stîng al echipei campioane olimpice punînd la încercare cu lovituri puternice pe Grosics, cel mai bun portar din R. P. Ungară. PUSKAS FERENCZ i Angajamentele utemiştilor Ieri după-amiază în curtea fabricii „Tricotajul roşu” domnea o mare animaţie. Zeci de tineri care lucraseră în schimbul I se pregăteau să participe la mitingul organizat de comitetul U.T.M. încă în urmă cu cîteva zile ei au analizat serios posibilităţile existente hotărînd să aplice şi în întreprinderea lor iniţiativa tinerilor de la Uzinele „Progresul” Brăila de a realiza cît mai multe produse finite din economii. Tovarăşul Sarchizian Vardan, secretarul comitetului U.T.M., a citit angajamentul tinerilor de la „Tricotajul roşu” în cinstea zilei de 23 August. Tineretul acestei fabrici s-a angajat ca pînă la data celei de a X-a aniversări a eliberării ţării noastre de sub jugul fascist de către Armata Sovietică, să realizeze din materiale economisite: 1.000 articole lenjerie pentru femei, 1.000 cămăşi bărbăteşti, 1.100 tricouri sport, 1.000 m perdele, 1.500 articole pentru copii şi 2.500 cravate pionier. Pentru realizarea acestor angajamente comitetul U.T.M. a propus şi un plan concret de măsuri, printre care : deschiderea a 30 conturi de economii colective şi 150 conturi individuale, întărirea celor 36 briggăzi de tineret existente şi organizarea a încă patru brigăzi la secţia depănat. In luna iunie se va organiza o zi a propunerilor pentru inovaţii şi raţionalizări. 16 brigăzi utemiste care dau produse de calitate vor fi propuse spre confirmare ca brigăzi de calitate superioară. După citirea angajamentului de către secretarul comitetului U.T.M., numeroși tineri s-au înscris la cuvînt luîndu-şi angajamente concrete întărind astfel pe cel colectiv. ★ Tot în cursul zilei de ieri a avut loc la Comitetul Orăşenesc U T.M. Bucureşti, o consfătuire cu şefii secţiilor muncitoreşti ale comitetelor raionale U.T.M. din Capitală. La consfătuire au participat şi reprezentanţi ai Comitetul Central al U.T.M., reprezentanţi ai Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. precum şi secretari ai comitetelor U.T.M. din marile întreprinderi ale Capitalei. Cei prezenţi au ascultat cu mult interes informarea tovarăşului Sarchiziah Vardan, secretarul comitetului U.T.M. de la fabrica „Tricotajul roşu”, despre măsurile luate pentru aplicarea iniţiativei tinerilor de la Uzinele „Progresul” Brăila în întreprinderea lor. Mitingul de la fabrica „Tricotajul roșu" In secţia cea nouă Maistrul secţiei i-a înmînat nişte matriţe mici. „Ai să le încerci dumneata la început. Apoi o să lucreze şi ceilalţi cu ele”. Tănase Maria n-ar putea spune că nu s-a bucurat pentru faptul că tocmai ei i-a fost încredinţată această sarcină. A încercat pe rînd matriţele. A presat cu ele o cheie pentru sticle de bere, garnituri metalice pentru mobilă demontabilă şi altele. Alături de dînsa, tînărul Ion Tache lucra la rectificarea primei rigle metalice fabricată în ţara noastră. Peste puţin timp, un student va cumpăra de la o librărie rigla făcută de Ion Tache. O va cerceta atent, ca pe orice produs nou și nu-i va scăpa ochiului nici inscripția gravată: uzinele „21 Decembrie". Asta se va întîmpla cam peste două săptămîni, cind primele produse ale noului atelier vor lua calea magazinelor. Acum se lucrează încă la amenajarea atelierului care va produce numai obiecte metalice de larg consum: rigle metalice, rame de banzeg, garnituri pentru mobilă demontabilă, raportoare metalice pentru şcolari, metri metalici, ascuţitoare de creion, foarfeci pentru unghii şi manichiură, pensete, piese de schimb pentru biciclete şi multe altele. Unele din aceste produse vor fi fabricate pentru prima oară în ţara noastră. Diafilmul „China nouă, forţă puternică a lagărului păcii” De curind COMITETUL PERMANENT R.P.R. a pus la dispoziția Comitetului de luptă pentru pace al Capitalei un număr de 12 diafilme pe tema: „CHINA NOUĂ, FORŢA PUTERNICA A LAGĂRULUI PĂCII“. Din acestea un număr de 11 diafilme a fost dat diverselor şcoli din Capitală, iar unul fabricii ,, Kirov“. Decifilmele sînt prezentate — în cadrul unor reuniuni — de către un membru al Comitetului de luptă pentru pace al şcolii respective, după care urmează discuţii. LUCRĂRI DE SEZON Săptămîna de la 14--21 mai a.c. a marcat pentru colectivul secţiunii de gospodărie comunală a sfatului popular raional V. I. Lenin începutul desfăşurării cu mai multă intensitate a lucrărilor de pavare. In această perioadă de timp s-a început pavarea străzii Răzoarei, pe care s-au săpat 126 metri cublămînt şi s-au întins 20 metri litvan de bordură. Totodată, s-au desfăşurat şi lucrări de reparaţii curente pe străzile Drumul Serii, Puţul cu apă rece şi Arionoaiei. Echipa de volei a Casei Centrale a Armatei a plecat la Praga Azi dimneaţă a părăsit Capitala plecînd la Praga echipa de volei a Casei Centrale a Armatei. La Praga echipia bucureşteană va susţine mai multe întîlniiri în cadrul unui mare turneu internaţional de volei. S-AU TERMINAT LUCRĂRILE PLENAREI SECŢIEI DE DRAMĂ A UNIUNII SCRIITORILOR Ieri seară s-au încheiat lucrările plenarei secţiei de dramă a Uniunii Scriitorilor ce au avut loc la Cala Scriitorilor în cursul zilelor de 25 şi 26 mai. In faţa unei numeroase asistenţe, tov. S. Aiterescu a ţinut referatul intitulat „Unele probleme ale creaţiei dramatice în stagiunea 1953-1954”. Analizînd creaţia dramatică din această perioadă, vorbitorul a constatat numărul mare de piese cu subiecte inspirate din actualitate, precum şi bogăţia lor tematică Referentul a aprofundat apoi felul în care sînt rezolvate o serie de probleme ale dramaturgiei realiste de către piesele jucate în stagiunea 1953-1954. Referentul a dezvoltat Astfel problema tipicului în creaţia dramatică, probleme ale realizării eroului pozitiv, ale conflictului, studiul caracterelor, a personalităţii şi psihologiei personajelor. Incheiindu-şi raportul — care a dezvoltat cu competenţă o serie de probleme arzătoare ale dramaturgiei noastre — referentul a adresat scriitorilor o chemare călduroasă de a-şi îndrepta cît mai mult atenţia spre problemele realităţilor noastre de astăzi. Concluziile lucrărilor plenarei au fost trase de Mihail Davidoglu din partea secţiei de dramă a Uniunii Scriitorilor. Cuvîntul de închidere a fost rostit de Gamil Petrescu, care a arătat dramaturgilor că în faţa lor stau mari sarcini, cu atît mai mult, cu cît se apropie ziua de 23 August, cînd poporul nostru își va serba zece ani de victorii’în lupta pentru construirea socialismului Manifestări A.R.L.U.S. Ieri după-amiază, in sala Casei Prieteniei Romîno-Sovietice, A.R.L.U.S., a avut loc conferinţa maestrului soponului și R.S.F.S R., laureat al Preroiului Stalin, despre „Drumul de dezvoltare al baletului sovietic". Conferinţa a fost ascultată cu mult interes de participanţi şi viu aplaudată. Au rulat apoi filmele „Maeştrii baletului rus" şi un fragment din baletul „Romeo şi Julietta" în care interpretează maestrul sovietic Mihail Gabovici. ★ Tot ieri după-amiază a avut loc în Sala Cărţii şi Presei Sovietice, festivitatea înmînării premiilor concursului de recenzii organizat de Ministerul Culturii şi Consiliul General A.R.L.U.S. Tov. Teodor Constantin, d rector la Direcţia Producţiei Editoriale din Ministerul Culturii, a vorbit despre creşterea considerabilă a numărului de traduceri în limba romînă a cărţilor din literatura clasică rusă şi cea sovietică, precum şi despre marele număr de cititori, care, cu Interes sporit, recenzează şi discută aceste cărţi. Printre cărţile cele mai citite, şi asupra cărora s-au prezentat cele mai multe recenzii, se numără : „Neamul turbinilor", de Kocetov, „Studenţii" de Trifonov, „Ivan Ivanovici", de Koptaeva şi „Cimentul", de Gladcov. Premiile au fost următoarele : Premiul I, pentru romanul „Ivan Ivanovici", de Koptaeva, premiul II, pentru, romanul „Neamul Jurbinilor" şi premiul III, pentru cartea „Povestire bucovineană", de Muratov. S-au distribuit de asemenea numeroase menţiuni pentru recenzarea cărţilor „Pe Donul liniştit", de Şolohov, „Conspiratorii", de Spanov, „Studenţiii", de Trifonov, „Bursucii", de Leonov, etc BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : In Bucuresti. Azi la ora 8 temperatura a fost de 19 grade. Maxima de ieri in aer a fost de 24 grade, iar minima din cursul nopţii de 15 grade. Timpul probabil de mîine . Timpul va fi în general frumos cu cerul schimbător mai mult senin, noaptea şi dimineaţa şi parţial noros ziua. Vint slab de la nord şi nord-est, cu intensificări temporare în cursul zilei Temperatura uşor variabilă, noaptea coboară între 14 grade la 16 grade, iar ziua urcă între 24 grade la 26 grade. Pentru următoarele două zile: Vreme în general neschimbată, cu cerul mai mult senin noaptea și dimineața.Vînt slab. Temperatura ușor var!*, bilă.