Informatia Bucureştiului, octombrie 1962 (Anul 10, nr. 2848-2874)

1962-10-10 / nr. 2856

PROLETARI DZ/V TOATE TARILE. UNITI PAN Ziar al Comitetului Orăşenesc Bucureşti al P.M.R. şi al Sfatului Popular al Oraşului Bucureşti Anul X­I Nr. 2856 4 PAGINI 20 BANI Miercuri 10 octombrie 1962 Solii poporului român continuă vizita în IndoneziaINFORMA­TI A L- DJAKARTA 10 (Agerpres). — De la trimişii speciali: In cea de-a 10-a zi a vizitei pe care o face în Indonezia tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej împreună cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer şi Corneliu Mănescu, la Den Pasar, o­­raşul de reşedinţă al provinciei Insulare Bali, a fost organizată în cinstea oaspeţilor romîni o pro­cesiune alegorică în cadrul căreia au fost prezentate vechi obiceiuri locale. Totodată au fost înfăţişate numeroase dansuri populare baline­ze, această interesantă procesiune oglindind originalitatea obiceiurilor din Bali şi bogatele tradiţii artisti­ce ale locuitorilor insulei. In încheierea festivităţii, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a rostit o scurtă cuvîntare în faţa miilor de oameni prezenţi. A luat apoi cuvîn­­tul preşedintele Sukarno, însufleţită de cuvîntările celor doi ★ DJAKARTA 9 (Agerpres). — De la trimişii speciali: In cursul zilei de ieri, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej împreună cu tovarăşii Ion Gheo­­ghe M­aurer şi Corneliu Mănescu au vizitat insula Bali, cunoscută în în­treaga lume pentru frumuseţile ei naturale. In timpul opririi pe culmea Batur, conducători de stat, mulţimea a ovaţionat îndelung pentru prietenia romîno-indoneziană, pentru pace şi progres. In cursul serii, la palatul Tam­­paksiring a avut loc un nou spec­tacol de cîntece şi dansuri balineze, la care au participat înalţii oaspeţi romîni, preşedintele Sukarno şi dem­nitari indonezieni, preşedintele Sukarno a explicat că în , Indonezia există condiţii foarte favo­rabile pentru cultivarea bumbacului şi, de aceea, una din insulele arhipelagu­lui va fi afectată acestei culturi. ina-­­ inte de cotropirea colonială — a spus dr. Sukarno — existau mari terenuri (Continuare in pag. a III-a) ★ Primire însufleţită la Universitatea „Indonesia" hotare Uganda a cerut primirea în O.N.U. NAŢIUNILE UNITE 10 (Ager- Ires). —­­ Noul stat independent din Africa,­­(Uganda, a cerut ieri primirea sa în Organizaţia Naţiunilor Unite. Consi­liul de Securitate urmează să se în­trunească săptămîna viitoare pentru a a lua in discuţie cererea Ugandei. MERCENARII SE REÎNTORC ÎN KATANGA ! NAŢIUNILE UNITE 10 (Ager­pres). — Intr-un raport publicat ieri la New York, şeful operaţiunilor O.N.U. în Congo, Robert Gardiner arată că­­mercenarii se reîntorc în Katanka. Acest raport se bazează pe o serie de documente care au căzut în mîi­­nile forţelor O.N.U. printre care lis­tele de plată ale jandarmeriei katan­­gheze şi extrase din registrele de imigrare ale Katangăi. Aceşti merce­nari, se arată în raport, sunt îmbră­caţi civili. Secretarul general provi­zoriu al O.N.U., U Thant, a convo­cat pentru astăzi Comitetul consul­tativ pentru Congo, spre a discuta a­­ceastă problemă. Spaţiul aerian al Cubei din nou violat de avioane militare americane HAVANA 10 (Agerpres). Ministerul Forţelor Armate Revolu­ţionare a dat publicităţi un comunicat despre noile provocări ale imperialişti­lor americani­­împotriva Cubei După Cum se menţionează în comunicat, la 5 octombrie, avioane militare ameri­­cane au violat în două rin­duri frontie­rele Cubei. SOSIREA UNEI DELEGAŢII ECONOMICE GUVERNAMENTALE DIN R.A.U. In Capitală a sosit o delegaţie gu­vernamentală economică a Republicii Arabe Unite, în frunte cu Husein Khaled Hamdi, ministru adjunct la Ministerul Economiei din R.A.U. La sosire, pe aeroportul Băneasa, oaspeţii au fost întîmpinaţi de Nico­lae Anghel, adjunct al ministrului comerţului exterior, Uie Voicu, se­cretar general şi de funcţionari supe­riori din minister. Au fost de faţă Saad Mortada, în­sărcinat cu afaceri ad-interim al Re­publicii Arabe Unite in R. P. Romină, şi membri ai ambasadei. .(Agerpres) Elevii balerinilor din Leningrad Simbătă 13 octombrie 1962, la Casa prieteniei româno-sovietice, va avea loc o manifestare puţin obişnuită. Este vorba despre un spectacol extra­ordinar de balet care va aduna pe aceeaşi scenă, pe absolvenţii români ai şcolii de coregrafie din Leningrad. Vor evolua un grup de balerini, între care Luminiţa Dumitrescu, Magdalena Popa, Leni Dacian, Sergiu Ştefanski şi mulţi alţii. . Cîmp larg valorificării rezervelor interne Calitatea - o resursa importanta Calitatea este și va rămîne o preocupare pentru toate colecti­vele. Preocuparea pentru calitate își găsește oglindirea și în cău­tările muncitorilor din întreprinderi pentru a da produse durabile, es­tetice, la nivelul ultimelor cereri ale tehnicii. Dar calitatea rămîne și o importantă rezervă internă : ne-o demonstrează și cîteva as­pecte ale muncii colectivului în­treprinderii „Tehnometal". NICI O RECLAMAŢIE PE 1962 Activitatea, controlorilor de calitate de la „Tehnometal“ nu se rezumă nu­mai la... control. Ea e și o muncă de îndrumare a muncitorilor, de preve­nire a defectelor, o activitate de co­laborare cu celelalte servicii pentru ca întreprinderea să dea numai pro­duse de cit mai bună calitate. Ingi­nerul Dumitru Vasiliu, șeful servi­ciului C.T.C. ne spunea următoarele cu privire la activitatea de control: — In ultimul timp, s-au luat ne­numărate măsuri pentru îmbunătăţi­rea activităţii noastre. Una ar fi re­partizarea pe ateliere a controlorilor in funcţie de specialităţi. Pentru asi­gurarea unui control sigur şi de pre­cizie s-au făcut cîteva garnituri de calibre de verificare şi s-au executat diferite şabloane pentru piesele mai complexe care pot fi utilizate şi de muncitori, in timpul executării lu­crărilor. Aflăm mai departe că se aplică şi unele metode avansate de control. Spre pildă, înclinaţia danturii la şu­ruburile mele se determină, in majo­ritatea cazurilor, cu microscopul uni­versal şi cu profilometrul. Activitatea C.T.C. se transformă tot mai mult din aceea de „paznic“ al calităţii in­tr-o muncă mai complexă. Un exem­plu : Pentru confecţionarea lagărelor de la pliorul rampei de control, de­senul prevedea intii asamblarea, iar mai apoi strunjitul. Ca să se obţină insă o suprafaţă cu adevărat plană, serviciul C.T.C. a cerut ca, mai intii să se strunjească o faţă dreaptă, care să permită fixarea corectă pen­tru prelucrare. S-a obţinut astfel si scurtarea timpilor de lucru. Fapte obişnuite... Dar rezultatul lor e edificator. De la începutul anu­lui pină in prezent, întreprinderea nu a primit nici o reclamaţie din par­tea beneficiarilor in privinţa calităţii produselor pe care le execută. Con­ştiinciozitatea muncitorilor in execu­ţie şi activitatea controlorilor de ca-litate îşi găsesc şi in acest fapt o exemplificare. „POVESTEŞTE" UN REGISTRU Să deschidem registrul. De la în­ceputul anului pină in prezent s-au proiectat 105 dispozitive care servesc direct la îmbunătăţirea calităţii pro-­o­duselor. Mai figurează în el şi cîteva zeci de matriţe şi freze speciale. Dispozitivul conceput de proiectan­­tul Romeo Stincan permite prelucra­rea interioară a semilagărelor fără ca piesele să fie în prealabil lipite cu cositor, (cum se făcea înainte) şi obţinerea unei centrări corecte. Piesa are acum un aspect curat prin aceea că nu se foloseşte cositorul care lăsa urme vizibile, ce necesitau apoi o operaţiune de curăţire. S-au conceput în întreprindere şi multe matriţe. Aşa ar fi cea pentru presat minerul din bachelită de la rampele de control R.C.­ A. Calitatea a crescut, produc­tivitatea muncii de asemenea, iar pre­ţul de cost a ajuns mai mic. Inovatorii şi-au spus, de a­­semenea, cu­vîntul şi în alte proble­me privind calita­tea. Marin Groza şi V. Scl­eriu au confecţionat un dis­pozitiv pentru pro­filat şi perforat ta­bla. Strungarul Gh. Budală a conce­put un dispozitiv pentru strunjit e­­liptic, prin copie­re... Toate acestea ni le-a „povestit“ un registru. Dispoziti­vele, matriţele au avut un efect pozi­tiv asupra ritmu­lui de prelucrare a unor repere, a fi­ V. LUPAN (Continuare în pag. a IlI-a) Dumitru Duhai și Marin Avram, lucrînd la montarea unei rampe de control Deschiderea Festivalului filmului sovietic La cinematograful „Republica“ din Capitală a avut loc marţi seara des­chiderea tradiţionalului Festival al filmului sovietic, organizat cu pri­lejul Lunii prieteniei romîno-sovie­­tice. La festivitate au participat tovară­şii Virgil Florea, vicepreşedinte al Comitetului de Stat pentru cultură şi artă, Aurel Mălnăşan, adjunct al ministrului afacerilor externe, acad. Petre Constantinescu-Iaşi, vicepre­şedinte al Consiliului general A.R.L.U.S., Octav Livezeanu, vicepre­şedinte al Institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, conducători ai unor instituţii cen­trale şi organizaţii obşteşti, oameni de cultură, un numeros public. Au fost de faţă G. E. Cebotariov, însărcinat cu afaceri ad-interim al Ambasadei Uniunii Sovietice în R. P. Romînă, membri ai ambasadei şi alţi membri ai corpului diplomatic. A asistat, de asemenea, delegaţia de cineaşti sovietici — Mihail Fa­deev, director adjunct al Direcţiei reţelei cinematografice şi al difuză­rii filmelor din U.R.S.S. şi artistele Roza Makagonova şi Clara Luciko sosiţi in ţara noastră cu acest prilej. Paul Cornea, director general al studioului de filme „Bucureşti“, a înfăţişat cîteva din marile succese obţinute de cinematografia sovietică. Din partea oaspeţilor sovietici a luat cuvîntul M. A. Fadeev, condu­cătorul delegaţiei, care a adus un călduros salut publicului bucureş­­tean. A rulat apoi filmul „9 zile dintr-un an“, distins anul acesta cu marele premiu „Globul de cristal“ la Festi­valul internaţional al filmului de la Karlovy-Vary. Noua producţie a cinematografiei sovietice a fost aplaudată cu căldu­ră de spectatorii bucureşteni. (Agerpres) Aspect de la festivitate. privas. Lucrările de însămînţare In gospodăriile agricole colective toamna a dat colectiviştilor peocupări din plin. Peste tot sînt în toi însămîn­­ţările. In majoritatea gospodăriilor co­lective maşinile agricole au fost scoase toate la lucru, iar mecanizatorii s-au or­ganizat pe schimburi ca să lucreze şi noaptea. Potrivit ultimelor „situaţii operative“ care sosesc la consiliul agricol orăşenesc, cele două gospodării agricole colective din comuna Afumaţi, gospodăria agri­colă colectivă „Tudor Vladimirescu* din comuna Ştefăneşti, gospodăria agricola colectivă din Popeşti Leordeni şi altele au însămînţat o mare parte din supra­faţa destinată. La G.A.S. din comuna Dragomireşti, unde lucrările sunt destul de avansate, tovarăşul Frunză Frasin, inginerul a­­gronom al gospodăriei, ne-a informat despre măsurile luate din vreme pentru buna desfăşurare a campaniei de însăminţări. Brigada de tractorişti care lucrează acum la G.A.C. „Olga Ban­de“ este permanentă în aceasta comună de cinei ani, iar unii mecanizatori ca Ivan Ilie şi Alexandru Cristea stat şi ei din Dra­gomireşti, înainte de înce­perea campaniei, semănăto­rile, tractoarele, discurile tăvălugele au fost revizuite şi reparate. S-a procurat şi s-a tratat cu soluţii chimice cantitatea necesară de sămînţă. De mare însem­nătate este şi pregătirea terenului. Acum două zile la Dragomireşti erau pre­gătite 300 ha de teren. In felul acesta Semănătorile lucrează fără pauză. Există şi unele gospodării agricole colective în care însâmmnţările sunt ră­mase în urmă. La Otopeni, de pildă, pe terenurile gospodăriei agricole co­lective „1 Mai“ s-au semănat cu orz pină acum abia 100 de hectare din cele 250 şi nici un hectar cu grîu din cele 150 planificate. La gospodăria a­­gricolă colectivă din Dimieni s-au însă­­mînţat cu grîu numai 15 ha din 80 cît s-a planificat, iar cu orz abia 46 ha M»­­g­­fUgSjf- I#. M&Cffllfiflt; ta Găneasa însămînţările sînt de asemenea puţin avansate. Conducerile acestor gos­podării avînd suprafeţe mici de însă­­mînţat le-au lăsat mai la urmă. Analizînd la faţa locului, împreună cu specialiştii de la Consiliul agricol orăşenesc, modul cum se desfăşoară semănatul în cîteva comune, am consta­tat că rămînerile în urmă se datoresc altor deficienţe ce nu puteau fi înlă­ C. MARTINIUC (Contiquaft te­­ţ Ifl­att lvan Vie împreună cu ceilalţi colectivişti execută semănături de calitate CITITORI PASIONAŢI Muncitorii uzinei „Metalica“ sunt ci­titori pasionaţi. Ne vorbeşte despre a­­ceasta numărul mare de cărţi împrumu­tate de la biblioteca uzinei (de la în­ceputul anului, în medie , de fiecare muncitor) dar şi o altă evidenţă ţinută de bibliotecar. Din ea aflăm că mun­citorul Nicolae Popa de exemplu, a cum­părat de la 1 ianuarie pină în prezent cărţi cu caracter ideologic, tehnic şi beletristic în valoare de 528 lei, su­dorul D. Petrescu în valoare de peste 860 lei etc. In luna septembrie bobina­torul Nicolae Trandafirescu şi-a îmbo­găţit biblioteca personală cu cărţi va­­lorind 122 lei. Dumitru Corbuleanu, Petre Stoica, Ion Pascal şi încă alţii se mîndresc cu asemenea performanţe. ­urnalul construcţiilor De la patru la şase apartamente pe zi Pe aceeaşi suprafaţă pe care in decembrie 1961 produceam panouri prefabricate din beton armat, pentru patru apartamente pe zi, anul acesta executăm şase apartamente. Aparent, cuvintele inginerului V. Popescu, nu tăinuiesc nimic deose­bit. Şi totuşi, diferenţa dintre cele două cifre nu s-a obţinut simplu ci printr-o serie de măsuri concrete. Una dintre aceste măsuri ar fi introducerea turnării individuale, pe perne încălzitoare, metodă care a scos din „circulaţie“ vechiul sistem de exe­cutare a planişeelor prin suprapunere şi a dus la scurtarea proceselor ume­de in atelier. Aplicarea acestei noi metode de muncă a fost secondată de o serie de a­lte acţiuni. S-a renunţat la încălzirea halei cu aeroterme. Cum? Introducîndu-se radiatoare proprii la fiecare pistă, asigurindu-se astfel şi încălzirea halei. Altă acţiune este îmbunătăţirea sis­temului de transportare a betonului, tot la atelierul de prefabricate. Anul trecut, betonul se transporta de la staţia centrală, din bd. 1 Mai, la atelier, cu electrocarele. Afară de aceasta, transportul era costisitor, ran­damentul scăzut. Electrocarele se de­fectau destul de frecvent. Azi, trans­portul se face cu autobasculantele, descărcarea executîndu-se direct in atelier. Transportul e mai rapid și mai masiv. ★ Pot fi executate unele lucrări de finisaj în „fabrică“, cum i se mai spune atelierului, de prefabricate ? Acestei întrebări, colectivul atelieru­lui a răspuns afirmativ: da, se pot! Cui i-a venit mai intii ideea asta, nu se ştie precis. Fapt e­ că astăzi in „fabrică“ se fac o seamă din ope­raţiile care altădată se executau după montaj. Consecinţele sint intr-adevăr îmbucurătoare: gletuirea panourilor in atelier, in poziţie orizontală, cind procesul de uscare şi întărire nu s-a încheiat incă, asigură o mai bună adeziune­ cu stratul de beton. Unele retuşări, care sint necesare după mon­taj, pot fi uşor efectuate. Tot in ate­lierul de prefabricate se fac vopsitul in exterior al timplăriei şi turnarea celei mai mari părţi din mozaic, (la balcoane, podeşte de scări, etc.). Pe lingă faptul că toate acestea duc la reducerea proceselor umede pe şan­tier, aici, lucrările se transformă di­rect în acţiuni de montaj, de asam­blare, scurtindu-se durata de execuţie. Acestea sînt cîteva din ideile şi ini­ţiativele mai recente ale colectivului Atelierului de panouri prefabricate al întreprinderii de construcţii-montaj nr. 5. Ele, alături de unele măsuri ca: executarea vopsitului cu mijloace mecanizate, curăţirea mecanică a par­chetului şi altele, care se aplică pe şantiere, confirmă preocuparea condu­cerii întreprinderii faţă de mai buna executare a lucrărilor şi scurtarea duratei de execuţie. Sperăm că foarte curând le vor urma altele, cu efecte şi mai bune. L. V. Blocul nr. 6, în construcţie, pe bd. 1 Mai ULTIMELE ȘTIRI SPORTIVE • Azi dimineaţă au sosit fotbaliştii de la Lokomotiv Sofia, care vor întîlni mîine după amiază pe stadionul din Giuleşti echipa Rapid. Lokomotiv Sofia a deplasat prima sa garnitură, din care fac parte cunoscuţii internaţionali Debîrski, Dimitrov şi Me­­todiev. Formaţia oaspeţilor va fi urmă­toarea : Lalov—Metodiev, Dimitrov, Ka­­cevski—Miluşev, Dragomirov — Koţev, Spasov*, Kotisov, ugarovi DefrtaM. • Aseară s-a disputat ultima rundă a Olimpiadei de şah de la Varna. Echipa U.R.S.S. a întrecut cu Bihalia pe cea a R. P. Ungare, şi a cucerit titlul de cam­pioană olimpică cu 31Va p. Echipa R.P. Române a întrecut cu același scor for­mația R.S. Cehoslovace (Ciocîltea—Filip remiză; Ghițescu—Pachman 1—0­; Gheor­­ghiu—Hort remiză; Radovici—Fichil re­miză), ocupind locul VIII în clasamentul om Cel de al lll-lea Congres international de patologie infecţioasa Lucrările celui de-al lll-lea Congres internaţional de patologie infecţioasă au continuat miercuri cu dezbaterea celei de-a 4-a probleme înscrisă pe or­dinea de zi.­ „Corticoterapia în bolile înfecţioase, microbiene şi virotice“. Ra­portul şi corapoartele prezentate de L. Heilmeyer (R. F. Germană), G. P. Rudner (U.R.S.S.), M. Balş şi M. Voiculescu (R.P.R.) au analizat meca­nismul de acţiune a hormonilor glandei suprarenale (cortizon, ACTH etc), asupra bolilor infecţioase, efectele favorabile şi nefavorabile ale acestui tratament, indicaţiile şi contraindicaţiile, regulile generale de administrare a hormonilor corticoizi şi rezultatele obţinute în vin­decarea unor bolii infecţioase. In continuare au fost prezentate nu­meroase comunicări. Analizînd rezulta­tele obţinute prin corticoterapie Intr-un număr de boli infecţioase, acad. A. F. Bîlbin (U.R.S.S.) a scos în evidenţă experienţa dobîndită în clinica sa în tra­tamentul diverselor maladii infecţioase mai importante. Conf. dr. N. Cajal şi colaboratorii (R.P.R.) au demonstrat efectul cortizonului în diferite infecţii virotice experimentale. Lucrările Congresului continuă. (Agerpres) Azi, în librării R. Kinjalov: „Pe urmele conchi­stadorilor“ — Editura Ştiinţifică, co­lecţia „Pagini din istoria universală“, lei 9,80 *** „Obstetrica şi ginecologia“ — Editura Medicală, lei 35,90 I. S. Antoniu: „­Aparate de măsu­rat şi măsurări electrice uzuale“ — Editura Tehnică, lei 5,45 I. P. Andreescu : „Bolile de inimă“ —■ Editura Medicală, lei 3,50 *** „Fonetică şi dialectologie“ — Editura Academiei, lei 15,10. OASPETE AL ACADEMIEI R. P. ROMÍNE La invitaţia prezidiului Academiei R.P. Romíne, ieri după-amiază a sosit în Capitală prof. Pierre Demargne directorul Institutului de artă şi arheo­logie al Universităţii din Paris, secretar general al celui de-al VlII-lea Congres internaţional de arheologie clasică. In timpul şederii sale în ţara noas­tră, oaspetele va vizita regiunea Do­­brogea, precum şi cetăţile dacice şi alte obiective istorico-arheologice şi va ţine conferinţe de specialitate. Conferinţa Inginerul Nicolae-Haret Roşu de la Institutul de fizică atomică al Aca­demiei R.P.R. va vorbi despre „Noi realizări ale U.R.S.S. în folosirea energiei nucleare în scopuri paşnice“. Conferinţa, organizată de Consiliul raional A.R.L.U.S. — Griviţa Roşie va avea loc joi 11 octombrie, ora 19, la clubul Griviţa Roşie şi va fi urmată de un film artistic.­ Şedinţă de comunicări ştiinţifice Uniunea societăţilor de ştiinţe medi­cale, (societatea de gastroenterologie) organizează vineri 12 octombrie, orele 19, în amfiteatrul spitalului „Vasile Itoaită“ din bd. 1 Mai, nr. 37—39, o şe­dinţă de comunicări. Vor prezenta comunicări : prof. dr. I. Făgărăşanu şi colaboratorii — „Ulce­rele gigante ale stomacului“; prof. dr. C. G. Dimitriu şi colaboratorii — „As­pecte ale interrelaţiei pancreatice — miocardice“; prof. dr. T. Spîrchez şi colaboratorii — „Cercetări privind etio­­patogenia sindromului Dumping“; conf. dr. Galea şi colaboratorii — „Tratamen­tele cirozelor cu sulfamide hipoglice­­miante“; conf. dr. D. Burlui şi colabo­ratorii — „Modificări morfo-funcţionale ale căilor biliare extrahepatice, după rezecţia de stomac cu anastomoză gas­­troduodenală“ şi dr. I. Gherman — „Ma­­labsorbţia in parazitozele intestinale“. SE EXTINDE PRODUCŢIA BLĂNURILOR TRICOTATE In trimestrul trecut la fabrică „­4- desgo“ a început producţia blănurilor tricotate. Au şi fost realizate pină in prezent 13.000 m.p. de blănuri tip mouton, care au fost livrate industriei de confecţii pentru misade şi garni­turi pentru hainele de stofă. Pentru acest trimestru sunt prevă­zute fabricarea unei cantităţi spori­te de blănuri tricotate, precum şi începerea producţiei unui sortiment nou de imitaţie de blană din fibre sintetice de calitate. 100 de articole de uz casnic In acest an fabricile producătoare de articole de uz casnic şi jucării au introdus in producţie circa­ 100 articole noi. Printre acestea se numără satirul inoxidabil, diferite modele de cuţite — pentru tăiat piine, carne, zarzavat etc. — noi modele de cărucioare sport, pentru copii, scări pliante, vase emai­late etc. In lunile următoare vor intra in producţie stropitorul de rufe, noi tipuri de maşini de tocat carne, de măcinat nuci, mac şi altele. Brigăzi ştiinţifice la sate 9 Astăzi după-amiază la ora 18­­ brigadă ştiinţifică se va deplasa la comuna Afumaţi, raionul 1 Mai, pen­tm a răspunde la întrebările puse d colectivişti. In continuare va urma un program artistic. • Duminică după-amiază brigăz ştiinţifice­ se vor deplasa şi in Piteas­ca, Bilăceanca, Poşta, Tinganu , Călduraru, raionul 23 August. Va urma programe artistice susţinute , formaţii din întreprinderi bucu­reştene. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICĂ : Azi, la ora 8, în Bucu­­reşti, temperatura aerului a fost de 11 grade. Maxima de ieri în aer a fost de 21 grade, iar minima din cursul nopţii de 8 grade. Timpul probabil de mîine. Vreme schimbătoare. Cer variabil. Vint slab pînă la potrivit. Temperatura aerului: minima va fi cuprinsă între 5 şi 7 grade, iar maxima între 18 şi 20 grade. Pentru zilele de 12, 13 şi 14 oc­tombrie. Vremea se menţine schim­bătoare cu cer temporar noros. Vînt slab. Temperatura aerului staţionară.

Next