Informatia Bucureştiului, decembrie 1968 (Anul 16, nr. 4757-4783)
1968-12-03 / nr. 4758
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! INFORMAŢIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI ! Anul XIV — Nr. 47584 PAGINI 30 BANI | Marţi 3 decembrie 1968 | Recent la C.I.L. Pipera a intrat în funcţiune o modernă maşină de tipărit hîrtie pentru plăci înnobilate (melaminate). Maşina, care funcţionează cu un grad înalt de automatizare, imprimă în două culori, texturi de lemn şi alte desene cu o turaţie de 30 metri pe minut. Un „combustibil“ ! careîntreţin® pericolul incendiilor — Vă mărturisesc, tovarăşe colonel, că am rămas, probabil din copilărie, cu o anumită stare, greu de explicat în cuvinte, care mă copleşeşte ori de câte ori aud trecind maşina pompierilor. Vreau să spun că imaginea incendiului se grefează — şi socotesc că nu numai în cazul meu — pe un fond emoţional deosebit. — Nu cred că sunteţi o excepţie — şi v-aş face chiar contramărturisirea că şi în cazul nostru, al profesioniştilor, declararea unui incendiu declanşează cumva nişte resorturi intime ale fiinţei noastre, care nu ţin de aşa numita deformaţie profesională. Sigur că acţionăm întotdeauna pe baza unor anumite reflexe şi deprinderi, că ne încadrăm activitatea în parametrii unor minute riguros fixate, dar dincolo de toate acestea, trăim şi starea afectivă la care vă refereaţi. Gindiţi-vă că avem de apărat de fiecare dată bunuri ale avuţiei obşteşti sau ale cetăţenilor, vieţi omeneşti... — In profesia dv. există, indubitabil, un eroism cotidian ridicat la cote extrem de înalte şi care devine, adesea, chiar sacrificiu de sine. Dar cred că nu greşesc spunînd că toţi laolaltă — şi dv. şi noi — am prefera ca acest eroism să aibă cit mai rar posibilităţi de manifestare. Adică, să se producă cit mai puţine incendii... — Intru totul de aceeaşi părere. Cred însă că e bine să arătăm că activitatea pompierilor nu se reduce la stingerea incendiilor, ci şi la prevenirea lor. Aş spune, chiar, că munca de prevenire, de „vaccinare“, este mai cuprinzătoare, deşi nu are, în aparenţă, acelaşi caracter spectaculos. Fiindcă medicul nu e mai puţin erou atunci cînd descoperă o modalitate de prevenire a bolii, decît în ipostaza cînd o vindecă după ce s-a declanşat. Ba, dacă nu mă înşel, dimpotrivă... — Deci, prevenirea Incendiilor este o latură esenţială a activităţii dv. — Esenţială, intr-adevăr. Prevenind, asigurăm o eficienţă maximă activităţii de pază contra incendiilor. Avem responsabilităţi deosebite — fixate prin lege — în domeniul controlării modului cum sunt respectate normele de prevenire a incendiilor. Dar legile stipulează răspunderi la fel de precise şi şi pentru alte categorii de cetăţeni mă refer, de pildă, la conducătorii organizaţiilor socialiste, în ale căror obligaţii primordiale intră măsurile de prevenire a incendiilor la bunurile pe care le administrează. — Nici nu s-ar putea altfel. Trebuind să vegheze la apărarea avuţiei obşteşti, este mai mult decît firesc să răspundă nemijlocit şi pentru aplicarea măsurilor de prevenire a incendiilor. — Aşa şi procedează mulţi conducători de întreprinderi şi instituţii — şi vă rog să mă credeţi că nu spun aceasta cu intenţii de complezenţă. Dar, pe de altă parte, nu ar fi sincer din partea mea să escamotez anumite realităţi îngrijorătoare. Controalele efectuate de noi arată că sunt conduceri de organizaţii socialiste care neglijează nepermis măsurile de prevenire a incendiilor. în acele locuri, realmente, există un pericol permanent de incendiu, focul se află acolo în germene. Am încheiat, în acest an, peste 4 000 de procese verbale de contravenţie, în urma controalelor efectuate, şi încă se poate considera că n-am atins limitele maxime ale exigenţei... Sorin Heiban (Continuare In pag. o 3-a) Convorbire cu ealanelzd d/COlAfSiAd ' • . •. “ ' vr .. /• comandantul grupului de pompieri al municipiului bucureşti iiiii E Biiius Hiiiiuiiiimii ciiii ejjjm 2 m APROPO DESFlNTA ABATERE V. EM. GALAN ** Deci, da , graţie ciberneticii, ■J avem „creieri electronici“. «n Şi, fireşte , uneltele acestea 2 „gindesc” mai repede, mai precis nu decît noi, oamenii — fără ca prin * asta ele să ne ameninţe poziţia nu pe pămînt, ci, dimpotrivă, întă- 2 rindu-ne-o. m E, la urma urmelor, condiţia 2 oricărei unelte, indiferent de domeniul folosirii ei : dacă nu funcţionează cu precizie, rapidi■ tate şi forţă, depăşind posibilităţi ţile omului, unealta nu-şi justi- Ti fică apariţia, e aruncată, dispare 2 — ca greşeală, ca escrocherie sau, ■ cel mult, ca improvizaţie de conţiunctură, înlocuind precar un om 2 lipsă. (Dacă foarfecă e tocită, o b» arunc ; rup aţa cu dinţii). n Am spus doar : „mai precis 2 şi mai repede“. w* N-aş spune în nici un caz : 2 »mai bine“ (decît omul). Ca să ca nu lunec, pe cuvinte, spre cine 2 ştie ce depăşit coşmar de cibermnetofob în panică. Pentru că, după mine, o ma-5 şină unealtă, oricît de precis şi w* de repede ar lucra, nu poate să 2 lucreze mai bine decît omul. Şi » îmi pare evident că nici maşinile 2 cibernetice, orice grad de perfecţiţiune ar atinge, nu vor gîndi mai 2 bine decît omul. Asta, îmi spun, a» în primul rînd din cauză că ele, 2 ca orice unelte, apar, există şi ■» sint perfecţionate sub condiţia de 2 a gindi efectiv, riguros precis , cu o precizie supraumană — fără nici ■» o abatere ; adică, sub condiţia de 2 a „gîndi“ subuman. 2 încerc să-mi clarific gîndul : 2 îmi pare mai mult decît evi■ dent că, pentru om, precizia ab- 2solută nu reprezintă un ideal ■ absolut, sau o metodă absolută, 2 sau un ţel absolut. 2 Precizie perfectă, magnifică, nu implacabilă, au albinele, castorii, 2 vulpile — nenumărate vieţuitoare ■ ingenioase, şirete, poate chiar 2 deştepte , închistate pe veci într-o perfecţiune de neabătut, ire- 2mediabil plafonată. Precizia riguroasă, după cit pot 2 cu înţelege, implică obligator. 2 (Continuare în pag. a 3-a) re şantierele de construcţii CORIGENTE LA TERMENELE DE PREDARE Realizarea în condiţii optime a importantelor sarcini cuprinse în planul de investiţii, îndeosebi punerea în funcţiune, la termen, a obiectivelor industriale, implică o activitate complexă, atît din partea beneficiarilor de investiţii, proiectanţilor şi furnizorilor de utilaje, cit şi a organizaţiilor de construcţii-montaj, în relaţiile care se stabilesc în această activitate, după părerea mea, între aceşti factori trebuie să existe un contact permanent, un ridicat spirit de răspundere pentru rezolvarea operativă a problemelor care se ridică. VALERIAN VLADESCU director în centrala Băncii de Investiţii Un asemenea mod de lucru a existat pe şantierul secţiei de biostimulatori de la Uzina de medicamente, ceea ce va avea ca efect începerea producţiei cu 30 de zile înainte de termenul prevăzut. Asigurarea din vreme a utilajelor, aprovizionarea cu materiale specifice fazelor constructive, corelarea permanentă dintre volumul de muncă prevăzut cu forţa de muncă existentă pe şantier etc. — sunt citeva dintre elementele ce se cuvin reţinute din experienţa colectivelor ce au răspuns de realizarea noii secţii de biostimulatori Am ţinut să subliniez din capul locului aceste aspecte, deoarece la ora actuală, pe unele şantiere, există rămîneri în urmă, tocmai pentru că nu s-a înţeles încă pe (Continuare în par a 4-a) Din nou despre ILUSTRAŢIA DE CARTE PENTRU TINERET A TIA PELTZ Oră de cartografie geomorfologică la Facultatea de geologiegeografie. Sub îndrumarea lectorului universitar Grigore Mihai, studenţii grupei 716 din anul IV geografic întocmesc hărţile geomorfologice ale zonelor geografice In care au făcut practică. ila bune — şi cele semnate cu numecunoscute — se vînd. Incontestabil. Cărţile ilustrate, chiar atunci cind sint semnate de autori mai puţin cunoscuţi, captează şi ele din prima clipă interesul publicului dacă desenele sint inteligent făcute şi bine realizate. In ultimii ani, mulţi artişti plastici au fost atraşi spre ilustraţia de carte. Dar dacă plasticienii au fost câştigaţi relativ uşor — deh, fire de artist, se entuziasmează mai uşor ! — editurile, mă refer cu deosebire la Editura tineretului, rămîn circumspecte, circumspecte şi reticente. Nu ştiu de ce, dar cînd mă uit in urmă la unii maeştri ai artelor plastice, ai artei în general, am impresia că ei au vorbit mai puţin şi au lucrat mai mult. Cu noi, aceştia mai tineri, se întîmplă invers ! Iată, de pildă, de ani şi ani se tot discută despre ilustraţie in general şi ilustraţia cărţii pentru copil şi tineret în special. Rezultatul ? Editura tineretului continuă să publice cărţi neilustrate. îmi permit să cred că dacă la cei mici ilustraţia de carte are ca scop, în primul rind, distracţia copilului, iar desenatorul trebuie să aibă în vedere capacitatea de înţelegere a celor cărora li se adresează (linia să fie simplă, culoarea foarte vie, într-un cuvînt, desenul să nu ridice probleme grele de înţeles), în desenul pentru tineret problemele sînt de cu totul altă natură. Prin ilustraţia de carte s-ar putea face cea mai directă şi eficace educaţie artistică (atît de discutata educaţie artistică) celor ce mai tîrziu îşi vor dezvolta gustul pentru artă prin multe alte căi. Nu pot înţelege de ce Editura tineretului ignoră sistematic, ba aş zice, cu o fermitate deloc lăudabilă, acest deziderat. Am avut ocazia să aud, nu fără a mă impresiona neplăcut, că instituţia amintită nu ilustrează cărţile pentru tineri, din economie (ar ridica preţul de cost al cărţii). Cred că o carte apărută în condiţii grafice frumoase, bogat ilustrată, chiar dacă ar costa ceva mai mult, îşi scoate banii, fiind mai mult solicitată. O carte ieftină ca preț, dar neatractivă, devine scumpă prin nevînzarea ei. Stau și mă întreb (Continuare în pag. a 2-a) într-o lună, 1190 apartamente predate In cursul lunii noiembrie, unităţile din cadrul D.G.C.M. a Consiliului popular al municipiului Bucureşti, au executat şi predat beneficiarilor 1190 apartamente. Dintre acestea, circa 200 sunt locuinţe proprietate personală. Menţionăm că de la începutul anului şi pină in prezent, peste 9 600 de familii s-au mutat in locuinţe noi. « La clubul sindicatului Academiei stitutul de istorie şi teorie literară „G. are loc joi la ora 18, un medalion Ion Călinescu“, îşi dau concursul artist asacrat lidliei Haşdeu. Prezintă Elena Cristina Tacoi şi balerinele Adina Cezar Piru, cercetător ştiinţific principal la Iaşi Simona Ştefănescu. Inimi cu o a doua viaţă... Acum un an, primul transplant de cord a fost anunţat în aceste coloane sub titlul: „Aventura unei inimi”. Operaţia realizată de doctorul Christian Barnard părea, intr-adevăr, hazardată (şi nu numai pentru profani), dar o însoţeau mari speranţine ar putea spune astăzi că această aspiraţie nu a fost în bună parte confirmată . Succesiunea transplantărilor de inimi a ridicat rapid numărul lor la aproape o sută (o ultimă statistică indică 95 de operaţi); in medie, la aproape fiecare patru zile o inimă umană a trecut de la „donator“ la „primitor“, un om pierdut ajutînd pe un altul, aproape pierdut, să fie redat vieţii. Pe cit timp ? Cu un an în urmă, a fost efectuată prima grefă de cord • „Polemică“ intre doctorii Barnard şi Blaibert Louis Washkanski, eroul premierei mondiale, de la 3 decembrie 1967, Anton Celaru (Continuare In pag. a 4-a) de, dorința ca la spitalul Groote Schuur să fi fost deschis un nou și glorios capitol al Chirurgiei. • Miercuri 4 decembrie, la ora 13, în sala I.R.R.C.S., din str. M. Eminescu, nr. 2, va avea loc deschiderea Expoziției de artă populară norvegiană, organizată în cadrul unor schimburi culturale cu Norvegia. I I I II 1 1 I I • în fabricaţie, 117 produse în întreprinderile constructoare de maşini de pe teritoriul sectorului 3 au fost asimilate în cursul acestui an 117 produse noi. Dintre noutăţi die VERNISAJE • Ieri s-a deschis la Galeriile Fondului plastic din str. Mihai Vodă nr. 2, expoziţia Florin Niculiu. Artistul, cunoscut ca pictor, expune de astă dată grafică şi desen colorat. • La Ateneul tineretului (aleea Alexandru nr. 38) continuă vernisajele expoziţiilor de tineret. Acum expun trei membri ai cenaclului U.A.P. : Rodica Constantin (pictură), George Bucătaru (pictură) şi M. Rusu (grafică). • Iulia Hălăucescu, artistă din PiatraNeamţ, cu o îndelungată activitate şi cu citeva expoziţii personale în Bucureşti, deschide mîine, 4 decembrie, la ora 18, la sala din bd. Bălcescu nr. 23 A, o expoziţie cu 43 de acuarele. IN PORTUL CONSTANŢA au ancorat şi urmează să sosească noi nave care au la bord portocale şi alte citrice. Spectacol cu prezentare de modele de coafură Da iniţiativa cooperativei meşteşugăreşti „Igiena“, in sala „Savoy“ a Teatrului „C. Tănase“ vor avea loc, duminică orele 10 şi luni orele 19, prezentări de modele de coafură şi tunsori in cadrul unor spectacole la care işi dau concursul actori ai Teatrului „C. Tănase" şi interpreţi de muzică uşoară. Se vor prezenta 40 de modele de coafură şi tunsori, precum şi diapozitive cu aspecte din activitatea de cosmetică. Invitaţiile se pot procura de la comitetele sindicatelor din întreprinderile bucureştene F.C.T.B., Tricotajul roşu, Ţesătoria de relon Panduri, Tableta, precum şi de la redacţia revistei „Coafura“ din str. Poenaru Boldea nr. 18 (tel. 13.72.53). tămi : la uzinele ..23 August“ — introducerea in fabricaţie a locomotivei Diesel hidraulice de 250 C.P. care se alătură celor de 450, 700 şi 1 250 C.P.; utilaje tehnologice pentru furnalul de 1 700 mc de la Galaţi şi pentru blumingul de la Hunedoara ; la Fabrica de maşini unelte şi agregate — familia de freze portale, maşini de alezat şi frezat, strunguri Carusel cu traverse fixe la întreprinderea ,,Acumulatorul“ — baterii şi acumulatori pentru utilizări industriale ; la întreprinderea „Electroaparataj“ — contactoare, relee şi microîntrerupă- L.vna caaparior impune oe- ■ brilă activitate decoratorilor din comerţ, mai ales in ce privește împodobirea magazinelor pentru ■ cei mici. In curind, un oficiu P. T. T. R. în cartierul Titan De la Direcţia fie poştă a municipiului Bucureşti suntem informaţi că in curind, în cartierul Titan se va deschide un nou oficiu P.T.T.R., Bucureşti 57. Amplasat pe bd. Leontin Sălăjan, colţ cu str. Zăvirieni, noul E E I oficiu va prelua activitatea de distribuire poştală şi telegrafică a actualului oficiu U», care va rămine să lucreze în continuare ca unitate de prezentare. In holul modern şi spaţios, la dispoziţia publicului se vor afla ghişee pentru prezentarea recomandatelor, mandatelor poştale, a telegramelor, încasarea abonamentelor la radio, televiziune şi presă, ghişeu pentru operaţiuni C.E.C., precum şi cabine telefonice pentru convorbiri urbane şi interurbane. Prezenţe româneşti peste hotare Cooperativa „ Mobilă şi tapiţerie“ a realizat o sufragerie stil florentin ,care este expusă in expoziția permanentă din calea Victoriei 1—3. Miine se deschide Conferinţa naţională de microbiologie generală . Ne vorbeşte acad. ALICE SĂVULESCU - Miine, în sala mică a Palatului Republicii Socialiste România se vor deschide lucrările Conferinţei naţionale de microbiologie generală şi aplicată. Am solicitat tov. acad. ALICE SĂVULESCU, director adjunct ştiinţific al Institutului de biologie „Traian Săvulescu“, preşedintele activ al Comitetului de organizare a conferinţei, să ne vorbească despre importanţa acestei manifestări ştiinţifice. „ Dacă ne referim numai la forurile ştiinţifice şi didactice, la unităţile culturale şi de producţie care au colaborat la organizarea conferinţei, ne putem da seama de importanţa ei . Academia Republicii Socialiste România, sub auspiciile căreia a fost organizată conferinţa, numeroase instituţii de invăţămint şi cultură, institute de cercetări departamentale, Uniunea societăţilor de ştiinţe medicale, (continuare în pag. a 3-a) Societatea de ştiinţe biologice, precum şi unele unităţi industriale şi agricole. Succesele obţinute în ultimii ani de micro uimit mi ez, dimineaţă, în sala Dinamo, au continuat întrecerile în cadrul „Dinamoviadei“ de volei. In primul meci, s-au intonit formaţiile masculine Dynamo Berlin şi Dózsa Budapesta. Victoria a revenit cu 3-1 echipei maghiare. • Concursul automobilistic de la Buenos Aires a fost cîştigat de italianul Brambilla, care a parcurs pe o maşină Ferrari 238,950 km în Ih 35:20. • La Geneva, selecţionata de tenis a Olandei a învins cu 3—2 Elveţia. • Proba de 3 000 m de patinaj viteză disputată pe pista artificială de altitudine de la Inzell (R.F.G.) a revenit lui Fred Anton Maier în 4:23:00. • în cursa creastă de șase zile de la Zürich, conduce cuplul Phenninser F. Busdahl. S !. I I 11 I II 11 is i I EI r I E L I I I I I III 9 I zor ApăIeri, a plecat la Paris acad. Eugen Pora, pentru a participa, ca invitat, la prima sesiune a comisiei oceanografice internaţionale. * La Haga (Olanda) au Început, azi, dezbaterile adunării plenare a grupului de lucru internaţional al C.E.L (Comitetul Electric Internaţional), în problema termenului „rating“. Din ţara noastră participă acad. Remus Răduleţ, vicepreşedinte al Academiei Republicii Socialiste România. • Azi, a fost pus în vînzare Almanahul turistic 1969 editat de O.N.T., cu un bogat conţinut documentar. In supliment, almanahul prezintă hărţi turistice ale zonelor Olt, Timiş şi ale munţilor Apuseni. BULETIN METEOROLOGIC INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, la Bucureşti, temperatura aerului a fost de minus 1 grad. Timpul probabil de miine . Vreme relativ rece. Vint slab pînă la potrivit din sectorul sudestic. Temperatura aerului : minima va fi cuprinsă intre minus 3 şi minus 1 grad, iar maxima între 3 şi 5 grade. Pentru zilele de 5, 6 şi 7 decembrie : Vremea se menţine relativ rece, cu cerul variabil, mai mult VV.V., VW vinui «auauji, Uraj uiuil a» noros. De ce SPIRTUL răspunde Sperţul ! Ce este şperţul ? II vom onora cu o definiţie luată dintr-un dicţionar enciclopedic : „Sumă de bani dată cuiva sau pretinsă de cineva în schimbul unui serviciu neonest şî ilegal“. O dată definită această noţiune — de a cărei prezenţă faptică ne izbim adesea cînd vrem să reparăm un obiect, să găsim modelul şi numărul de pantofi dorite, să ni se facă repede şi bine o reparaţie la locuinţă etc. — şi pe care lucrătorul din comerţ sau cooperaţie o denumeşte bacşiş pentru a-şi scoate fapta de sub incidenţa legii penale — să cunoaştem şi opinia cîtorva cetăţeni în legătură cu această problemă. Interlocutorii noştri au fost unanimi în recunoaşterea caracterului antisocial al „recompensării” unor vînzători pentru efectuarea serviciilor la care erau obligaţi prin natura muncii lor, calificînd această „generozitate“, drept sperţ, în acelaşi timp ei au ţinut să precizeze că problema pusă în discuţie adesea nu se referă la o acţiune benevolă, ci la una determinată, forţată chiar. Iată de pildă, punctul de vedere al cetăţeanului P.B. : „Dacă analizez mai profund sensul „stimulărilor“ cu care noi cumpărătorii am început să-i obişnuim pe vînzători, ne facem părtaşi la comiterea unui act ilegal. Fără a căuta să scuz gestul nostru necugetat, şi cu repercusiuni negative de ordin social, mă simt totuşi îndemnat să socotesc că principalii vinovaţi, de situaţia creată, se află în spatele tejghelei, la conducerea unităţilor comerciale şi cooperatiste respective ş.a.m.d. Un control riguros, urmat de măsuri severe de sancţionare a vinovaţilor, nu m-ar mai pune pe mine cumpărător in situaţia penibilă de a oferi o „răsplată", nemeritată, vînzâtorului. Dar să mă explic printr-un exemplu. A venit iarna, şi odată cu ea mi-ara adus aminte că nu am galoşi. Intru intr-un magazin al O.C.L. „încălţămintea“, de pe str. Lipscani 45 şi cer o pereche nr. 42. — N-avem acest număr — răspunde vînzătorul asaltat de zeci de comenzi. Şi atunci mă hotărăsc să-l stimulez pe vînzător. I-am prins o clipă privirea, suficient ca să-i transmit generozitatea de care sînt dispus să dau dovadă. Imediat mi-a fost adusă din depozit „ultima pereche“ de galoşi nr. 42. Cînd i-am dat 5 lei mi-a mulţumit afectuos. Nu mai era vînzătorul rigid care mă respinsese cu un sfert de oră mai devreme. Manevra îi reuşise. Mă determinase să-i dau o sumă de bani peste preţul legal al galoşilor. Vedeţi dv., lapoviţa, frigul, reumatismul... (N. R. Vînzătorul se numeşte Vasile Nicolae şi In urma sesizărilor făcute de cetăţeni a fost surprins primind bani de la cumpărători, de către Inspecţia comercială de stat). In fapt, un asemenea vinzător comite o dublă infracţiune deoarece determinarea „generozităţii“ cumpărătorilor se face prin dosirea unor mărfuri. In acest fel, vînzătorul creează o artificială senzaţie de lipsă a unor produse, in scopul obţinerii unor foloase băneşti, pe aceeaşi linie merg şi concluziile cetăţeanului V.D. Am vrut să cumpăr un frigider Fram In rate. Am fost Întrebat pentru ce curent. Am spus: pentru 220. Mi s-a răspuns că un magazin nu au decît pentru curent de 110. In aceeaşi zi unui cunoscut al meu i s-a răspuns invers El avea nevoie de un frigider la curent de noi. Dacă reţii sensul refuzului, rezistenţa dispare ca prin farmec ; dacă nu, începi să colinzi magazinele. Pentru a-ţi economisi timpul eşti astfel nevoit să plăteşti bunăvoinţa vînzătorului. Aşa am procedat astă-vară pentru ca să cumpăr „Fram’’-ul de la magazinul O.C.L. Tehnometal din Obor şi tot aşa am procedat zilele trecute cînd mi-am cumpărat o pereche de bor ici de la magazinul „Cabana“ al Q.C.L. Universal, (Njf.VlS Dinu Lăzărescu (Continuare In pan a 3.a) sar în unele unităţi comerciale şi cooperatiste