Informatia Bucureştiului, septembrie 1969 (Anul 17, nr. 4987-5012)

1969-09-11 / nr. 4996

Adunarea de doliu din întreaga populaţie a României a cinstit la 9 septembrie 1969 prin zi de doliu, memoria marelui şi iubitului conducător al poporu­lui vietnamez, preşedintele Ho Si Min. Instituţiile, întreprinderile, marile clădiri de pe cuprinsul ţării au arborat în bernă drapelul de stat al Republicii Socialiste Româ­nia şi steagul Partidului Comunist Român. In această zi, în Capitală în sala Teatrului Uniunii Generale a Sin­dicatelor a avut loc adunarea de doliu organizată de Comitetul mu­nicipal Bucureşti al P.C.R. şi Con­siliul popular municipal. La adunare au participat tovară­şii Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezi­diului Permanent al C.G. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent, secretar al G.C. al P.C.R., Florian Dănălache, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului Cen­tral al Uniunii Generale a Sindica­telor din România, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Stat, președintele Consiliului Economic, Dumitru Popa, membru supleant al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului mu­nicipal Bucureşti al P.C.R., prima­rul general al Capitalei, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat, miniştri, conducători de insti­tuţii centrale şi organizaţii obşteşti, personalităţi ale vieţii noastre cul­turale şi ştiinţifice, generali şi ofi­ţeri superiori, numeroşi oameni ai muncii din întreprinderile şi insti­tuţiile bucureştene. Au fost prezenţi ambasadorul Republicii Democrate Vietnam la Bucureşti, Hoang Tu, ambasadorul Guvernului Revoluţionar Provizo­riu al Republicii Vietnamului de sud, Nguyen Duc Van, membri ai acestor ambasade, precum şi docto­ranzi, studenţi şi elevi din R. D. Vietnam care învaţă în ţara noas­tră. Bucureşti Fundalul scenei era dominat de portretul îndoliat al lui Ho Şi Min. Adunarea de doliu a fost deschisă de tovarăşul Dumitru Popa. întreaga asistenţă a păstrat un moment de reculegere în­ memoria tovarăşului Ho Şi Min, eminent con­ducător al clasei muncitoare şi al poporului vietnamez, înflăcărat pa­triot şi internaţionalist, prieten de­votat al poporului român. In numele Comitetului Central al Partidului Comunist Român, al Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri, a luat cuvîntul tovarăşul Gheorghe Rădulescu. A vorbit apoi ambasadorul Hoang Tu. Adunarea de doliu din Capitală a constituit expresia solemnă a profundei compasiuni cu care în­tregul nostru popor este alături de poporul frate vietnamez în aceste zile de grea încercare, a încrederii oamenilor muncii din patria noastră în victoria deplină a poporului vietnamez, în lupta sa dreaptă. (Agerpres) Ceremonia solemnă de 1 HANOI 9. — Trimişii speciali Agerpres, A. Ionescu şi I. Gălăţeanu, transmit­­ 9 septembrie 1969. întregul popor vietnamez şi-a luat ultimul ră­mas bun de la preşedintele Ho Şi Min, strălucit conducător al partidului, statului şi poporului. Marea piaţă Ba Dinh a devenit în această zi inima întregii ţări. Sînt aici delegaţi din toate regiunile Vietnamului, de la extremitatea nordică Lao Cai, pînă la litoralul însorit al sudului Cat Mau, de la semeţii munţi Ananiţi, pînă la coas­ta golfului Tonkin In piaţa Ba Dinh flutură drapele îndoliate, se înalţă pancarte uriaşa cu lozinci ce exprimă preţuirea po­porului faţă de preşedintele lor, voinţa nestrămutată de a înfăptui idealurile sale. In semn de profundă cinstire,­­dintr-o urnă aurie se înalţă nori de santal, care învăluie un mare por­tret al preşedintelui, aşezat deasu­pra centrului tribunei. In tribuna centrală iau loc ofi­cialităţile vietnameze, delegaţiile ţărilor socialiste, ale unor partide comuniste şi muncitoreşti, repre­zentanţi ai diferitelor state, ai unor partide şi mişcări antiimpe­­rialiste şi de eliberare naţională. In tribună se află delegaţia gene­rală din Vietnamul de sud, condusă de Nguyen Huu Tho, preşedintele Prezidiului G.C. al Frontului Na­ţional de Eliberare din Vietnamul de sud, preşedintele Consiliului în­ţelepţilor de pe lingă Guvernul Re­voluţionar Provizoriu al Republicii Vietnamului­­ de Sud, şi delegaţia Alianţei forţelor naţionale, demo­cratice şi de pace din Vietnamul de sud, condusă de Trinh Dinh Tahao. In tribună ia loc delegaţia de partid şi de stat a Republicii Socia­liste România, alcătuită din tovă­răşii Ion Gheorghe Maurer, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.G. al P.C.R., preşedintele Consiliului de Miniştri, conducătorul delegaţiei, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al G. G. al P.C.R., Ştefan Peterfi, membru su­pleant al C.G. al P.C.R., vicepreşe­dinte al Consiliului de Stat. In tribuna centrală iau loc, de asemenea, delegaţiile d­in celelalte ţări socialiste : delegaţia U.R.S.S., condusă de Alexei Kosîghin, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S.; delegaţia R. P. Chineze, condusă de Li Sien­­nien, membru al Biroului Politic al C.C. al P. C. Chinez, vicepremier al Consiliului de Stat al R. P. Chineze; delegaţia R. P. Albania, condusă de Rita Marko, mem­bru al Biroului Politic al C.C. al Partidului Muncii din Al­bania, vicepreşedinte al Prezidiului Adunării Populare a R. P. Albania ; delegaţia R. P. Bulgaria, condusă de Jivko Jivkov, membru al Biro­ului Politic al C. C. al P.C. Bulgar, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P. Bulgaria; dele­gaţia R. S. Cehoslovace, condusă de Peter Colotka, membru al Pre­zidiului C.C. al P.C. din Cehoslova­cia, preşedinte al guvernului R. S. Slovace, delegaţia R.P.D. Coreene, condusă de Toi En Ghen, membru al Prezidiului şi Comitetului Politic al Partidului Muncii din Coreea, preşedintele Prezidiului Adunării Populare Supreme a R.P.D. Core­ene ; delegaţia Republicii Cuba, con­dusă de Juan Almeida Bosque, mem­bru al Biroului Politic al C.G. al P.C. din Cuba; delegaţia R. D. Germane, condusă de Erich Muckenberger, membru al Biroului Politic al C.C. al P.S.U.G.; delegaţia R.S.F. Iugo­slavia, condusă de Mişo Pavicevici, vicepreşedinte al Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia; delega­ţia R.P. Mongole, condusă de Demcl­­ghiin Molomiamţ, membru al Biro­ului Politic şi secretar al C. C. al P.P.R.M. ; delegaţia R. P. Polone, condusă de Ignacy Loga-Sowinskî, membru al Biroului Politic al C.G. al P.M.U.P., vicepreşedinte al Consiliului de Stat al R. P. Polone , delegaţia R. P. Ungare, condusă de Lajos Feher, membru al Biroului Politic al G.C. al P.M.S.U., vice­preşedinte al Consiliului de Miniştri al R. P. Ungare. In tribună se aflau de asemenea, delegaţia cambodgiană, condusă de Norodom Sianuk, şeful statului cam­bodgian, şi ministrul afacerilor ex­terne al Indiei, Dinesh Singh. Sunt prezenţi Enrico Berlinguer, secretar general adjunct al P. G. Italian, Sanza Nosaka, preşedintele la Hanoi Partidului Comunist din Japonia, Francois Billoux, membru al Biroului Politic al P. C. Francez, John­­ Gollan, secretar general al P.C. din Marea Britanie, Gus Hali, secretar general al P.C. din S.U.A., numeroşi alţi conducători ai unor partide comuniste. Sunt de faţă, în celelalte tri­bune, şefi de misiuni di­plomatice, conducători de instituţii centrale, generali şi ofiţeri supe­riori, delegaţii ale populaţiei din sudul şi nordul ţării. Sunete de trompetă vestesc în­ceperea ceremoniei. Răsună acordurile imnului de stat şi ale cîntecului naţional „Vom elibera sudul“. Le Duan, prim-secretar al C.C. al Partidului celor ce muncesc din Vietnam, citeşte apoi cuvîntul de adio al Comitetului Central. In con­tinuare, Le Duan a dat citire testa­mentului pe care preşedintele Ho Si Min l-a redactat cu propria sa mină la 10 mai 1969. In textul difuzat oas­peţilor străini este reprodusă în facsimil o pagină de document După citirea testamentului fanfa­ra intonează „Internaţionala“ şi cîntecul „Omagiu preşedintelui“. Ceremonia solemnă din piaţa Ba Dinh se încheie în acordurile unui marş funebru. Răsună 21 de salve de artilerie în timp ce escadrile de reactoare brăzdează cerul dea­supra palatului în care se află corpul defunctului preşedinte. Omagiul adus de partid celu­i care a fost preşedintele său şi al R.D. Vietnam a fost urmărit de în­treaga populaţie a Hanoiului, care a ieşit pe străzi pentru a asculta cuvîntul de adio şi testamentul, prin intermediul megafoanelor in­stalate pretutindeni. D© la mic la mare, cu toţii poartă pe piept însemnul de doliu. Iar în fiecare casă beţişoare de san­tal ard zi şi noapte în faţa altare­lor strămoşilor, după străvechiul obicei al acestui pămînt. Steaguri cernite sînt lăsate in­ternă în în­tregul oraş. Pancartele şi panouri­le, eşarfele aninate între copaci, strălucesc pe verdele viu al vege­taţiei luxuriante. Cuvintele înscrise pe ele exprimă hotărîrea întregu­lui popor de a transforma marea sa durere în forţă creatoare, în fapte de muncă şi de luptă, în slujba viitorului luminos al patriei. COMBUSTIBILUL“ CONTINUA SA RAMINA RECE LA SOLICITĂRILE CETĂŢENILOR (Urmare din pag. 1)­­de nouă depozite, din cei 124 757 cum­părători înscrişi în perioada 1 aprilie — 6 septembrie, au fost serviţi doar 69 965 de cetăţeni. La depozitele 21, 102, 68, 24, 105 numărul cetăţenilor cărora la data de 5 septembrie nu li se trimisese combustibilul acasă se ridica la circa Sfl 000. Situaţii identice există şi la cele­lalte unităţi. Asistăm, aşadar, la serioase rămâneri in urmă în condiţiile în care planul valoric de încasări al „Combus­tibilului" a fost... îndeplinit pe multe luni înainte. Cum se explică asemenea discrepanţe între realizările valorice şi desfacerile cantitative de combustibil către popu­laţie ? Din capul locului trebuie să excludem lipsa lemnelor şi cărbunilor. Este ade­vărat, în prezent mai sunt încă unităţi aparţinlnd Ministerului Economiei Fo­restiere care nu au trimis Capitalei toate cantităţile planificate. Dar, prin măsurile luate de Ministerul Comerţului Interior privind repartizarea fondului de combustibil între localităţi, toate depo­zitele dispun în prezent de stocuri de lemne şi cărbuni. In plus, a fost inten­sificat şi ritmul livrărilor de la furni­zori. Aşa că, în prezent, restanţele ,în desfacerea combustibilului către popu­laţie îşi au punctul de plecare, in primul rînd, în organizarea defectuoasă a activităţii în depozite. Cu excepţia tăiatului lemnelor, toate celelalte ope­raţii se desfăşoară încă manual (abia acum se întreprind diverse studii, des­tul de timide, privind mecanizarea şi mica mecanizare a muncii în depozite). Parcul zilnic de autocamioane — cerer­e de maşini ale „Combustibilului“ au fost aproape în totalitate onorate de I.T.B. — nu este utilizat la Întreaga sa capa­citate de transport. In loc să ducă lemne şi cărbuni la domiciliul cetăţenilor, camioanele circulă în gol în curtea de­pozitelor sau aşteaptă vreme îndelun­gată să le vină rîndul la încărcat ori la basculă. In repetate rinduri, „Combustibilul“ socotea principalul vinovat pentru ca­renţele din activitatea sa, I.T.B.-ul. Iată, însă, că acum dispune şi de combus­tibil şi de maşini şi totuşi numărul so­licitărilor neonorate în decurs de 30 de zile (termen stabilit chiar de de­pozite), se ridică la zeci de mii. Semni­ficativ pentru a ilustra modul de lucru din aceste unităţi comerciale este şi faptul că un număr de cetăţeni, deşi figurau în evidenţele depozitelor 15, 24, şi 105 ca serviţi în perioada 1-3 septem­brie, in ziua de 5 septembrie încă nu primiseră combustibilul acasă. Profitind de o asemenea „organizare , pe lingă toate depozitele mişună căru­ţaşi particulari şi diverşi speculanţi care se oferă să procure şi să transporte combustibilul acasă chiar în cursul aceleiaşi zile.­­Dacă nu ar avea con­cursul lucrătorilor din depozite, care ar reuşi asemenea „performanţe“ 7). Evi­dent că pentru astfel de „servicii ce­tăţeanul trebuia să-şi deschidă larg punga. La depozitul nr. 68, de exem­plu, căruţaşul Neaţă Nicolae a primit de la cetăţeanul Constantin Pascu suma de 200 lei pentru a-i face rost de lemne şi cărbuni. Depozitele de combustibil au devenit surse de cîştiguri ilicite şi pentru unii conducători auto. Folosind maşina în­treprinderii „Nufărul“, al cărei salariat este, şoferul Jenică Munteanu — auto 31 B 4 543 — transporta de la depozitul 20 din str. Heliade între vii, o canti­tate de 2 000 kg lemne pentru o rudă a sa. Şoferul Mihalache Hie — auto 21 — B — 7 992, aparţinlnd I.T.B. ga­rajul 8, încerca să transporte ilegal 4 400 kg lemne. Nu sunt rare cazurile cînd, după o aşteptare de 2-3 luni, cumpărătorul se trezeşte cu... o cantitate mare de praf de cărbune introdus în saci. Referin­­du-se la asemenea aspecte, tov. c. PAIS, director general adjunct în Direcţia ge­nerală a comerţului pentru produse metalo-chimice, mobilă şi materiale de construcţii din M.C.I. ne-a spus­: înainte de livrare, cărbunele mai mic trebuie să fie trecut prin ciur. Depo­zitele sunt obligate să trimită cetăţenilor numai cărbuni care se încadrează în prevederile Stas, cu dimensiuni peste 10 mm. Acasă, cetăţeanul nu are posibilitatea să cîntărească nici lemnele şi nici căr­bunii. El are încredere deplină în în­treprinderea comercială. Dar nu puţine sunt cazurile cînd depozitele expediază cantităţi mai mici de lemne. Aşa, bunăoară, la depozitul nr. 8 cantaragiii Curea Dumitru şi Nae C. Ilie au sustras unele cantităţi de lemne de la două maşini încărcate cu cite 2 000 kg. Şi trebuie reţinut că zilnic ei cîntăresc Şi expediază la domiciliu cite 70-80 co­menzi. Iată cum, cupiditatea unor indi­vizi — împotriva cărora nu se iau mă­surile cuvenite — duce la înşelarea ce­tăţenilor. La Ministerul Comerţului Interior — printre celelalte probleme discutate — ni s-a vorbit şi despre unele dintre măsurile luate în vederea îmbunătăţirii aprovizionării populaţiei cu combustibil. S-a obţinut, spre exemplu, de la fur­nizori, o cantitate suplimentară de căr­buni. Se întreprind studii în vederea preambalării cărbunilor, mai ales că din anul viitor va creşte simţitor pro­centul de brichete. Pînă la sfîrşitul actualei luni, „Combustibilul“ Bucu­reşti va primi în dotare 40 de autovehi­cule. S-a trecut şi la intensificarea recepţiei calitative. Toate acestea sunt, desigur, proiecte care, aplicate, vor contribui la îmbunătăţirea activităţii. Nu sunt însă suficiente. Ele trebuie să fie asociate la un complex de măsuri privind organizarea muncii în depozite. Chiar dacă „Combustibilul" va dispune zilnic de un număr dublu de autovehi­cule și tot nu va putea face prea mult, din moment ce vînzarea lemnelor și cărbunilor se face încă după metode rudimentare. Socotim de datoria Ministerului Comerţului Interior să in­tervină cu toată seriozitatea şi să pună ordine in­activitatea acestei reţele co­merciale. Iarna bate la uşă şi pregă­tirilor în vederea ei trebuia să li se acorde atenţia cuvenită. P.S. Faţă de neregulile constatate de către organele de miliţie şi control, s-au luat măsuri contravenţionale, de cerce­tare şi trimitere în judecată a celor vi­novaţi. Convorbire prietenească la reşedinţa delegaţiei române la funeraliile preşedintelui Ho Şi Min HANOI . Trimişii speciali Ager­pres, Adrian Ionescu şi Ion Gălă­ţeanu transmit: Marţi după-amiază, la reşedinţa delegaţiei române au făcut o vizită Trinh Dinh Thao, pre­şedintele Comitetului Central al A­­lianţei forţelor naţionale, democra­tice şi paşnice din Vietnam, vice­preşedinte al Consiliului Consulta­tiv al guvernului revoluţionar pro­vizoriu al Republicii Vietnamului de sud, Nguyen Van Thien, membru al C.C. al Frontului Naţional de Eliberare din Vietnamul de sud, şeful reprezentanţei speciale a Re­publicii Vietnamului de sud, în Re­publica Democrată Vietnam, Ho Xuang Son, reprezentant al Partidu­lui revoluţionar al poporului din Vietnam. Cu acest prilej, tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu- Mizil, Ştefan Peterfi şi Constantin Băbeanu, ambasadorul României la Hanoi, au avut o convorbire priete­nească cu oaspeții. Un apel al premierului nord-irlandez • Dacă nu vor fi înlăturate baricadele, trupele britanice vor prelua ele această operaţiune BELFAST 10 (Agerpres).­­ Pre­mierul nord-irlandez James Chiches­­ter-Clark a adresat populaţiei din Belfast apelul de a înlătura ipiediat baricadele ridicate de cele două co­munităţi în conflict, protestantă şi catolică. El a anunţat că în caz con­trar trupele britanice vor trece la înlăturarea tuturor acestor baricade, în scopul restabilirii ordinii. James Chichester-Clark şi-a anun­ţat totodată intenţia de a demisiona din funcţia de prim-ministru în ca­zul in care programul die Rctorme, anunţat după convorbirile sale cu reprezentanţii guvernului britanic, nu va fi pus în aplicare la termenele sta­bilite. Proteste împotriva intenţiei autorităţilor sud-coreene de a-i asigura lui Pak Cijan Hi un al treilea mandat prezidenţial SEUL 10 (Agerpres).­­ Aproxi­mativ 1 000 de studenţi sud-coreeni au participat marţi pe străzile Seu­lului la un marş de protest împo­triva intenţiei autorităţilor de a-i asigura lui Pak Cijan Hi un al treilea mandat prezidenţial. Unită­ţile de poliţie, dotate cu echipament special împotriva demonstranţilor, au lansat proiectile cu gaze lacrimo­gene, încercînd să-i împrăştie pe stu­denţi. S-au produs incidente vio­lente, care au durat aproximativ trei ore și s-au soldat cu rănirea mai multor persoane. I­PRETOfffflDB Guvernul Republicii Populare Democrate Coreene şi cel al Re­publicii Africii Centrale au înche­iat un acord privitor la stabilirea de relaţii diplomatice la nivel de ambasadă, anunţa agenţia A.C.T.C. Acordul a fost semnat în capitala Republicii Africii Cen­trale. Colocviu de hidrodinamică la Universitatea din Tokio LA Universitatea din Tokio a avut loc un colocviu de hidro­dinamică, lucrările au fost des­chise de prof. dr. ing. V. Harnaj, preşedintele­­Comitetului interna­ţional pentru fluide polifazate. In cadrul colocviului au fost exa­minate unele probleme de hidro­dinamică şi difuzarea curenţilor proveniţi de la centralele termo­nucleare de coastă. Specialiştii japonezi au manifestat mult in­teres în colaborarea ştiinţifică cu specialiştii români. LA 9 SEPTEMBRIE, la Helsin­ki a fost semnat un protocol pri­vind construirea în Finlanda a unei centrale atomo-electrice cu participarea şi asistenţa tehnică a Uniunii Sovietice, anunţă agen­ţia TASS. CAMBODGIA A PRIMIT PRE­MIUL MOHAMMAD REZA PAHLAVI CU PRILEJUL Zilei mondiale a al­fabetizării, directorul general al UNESCO, Rene Maheu, a remis re­prezentantului Cambodgiei premiul Mohammad Reza Pahlavi. Prinţesa Ashraf Pahlavi, sora şahinşahului Iranului, preşedintele juriului care a atribuit premiul, a subliniat, In ca­drul unei ceremonii, importanţa ac­ţiunii de alfabetizare iniţiate de con­ferinţa de la Teheran, cu trei ani in urmă. Intr-un Interviu acordat agenţiei France Presse, ea a făcut un bilanţ al realizărilor obţinute In Iran In do­meniul alfabetizării. Prinţesa Asraf Pahlavi a arătat, printre altele, că In anul acesta In Iran au fost Instruiţi un milion de adulţi analfabeţi, dar că „numai o şcolarizare generală va permite câştigarea luptei împotriva analfabetismului*. ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR COMISIEI PREGĂTITOARE A CONFERINŢEI LA NIVEL ÎNALT A ŢARILOR ISLAMICE MARŢI seara la Rabat au luat sfîrşit lucrările Comisiei pregăti­toare a Conferinţei la nivel înalt a ţărilor islamice, convocată pen­tru a stabili obiectivele conferin­ţei, lista statelor şi organizaţiilor islamice participante, precum şi data şi locul unde se vor în­truni şefii acestor state. Pentru moment nu au fost date publicită­ţii precizări în legătură cu dezba­terile din comisie, la care au par­ticipat şapte delegaţii musulmane. Ahmed Laraki, ministrul marocan al afacerilor externe, a anunţat că un comunicat urmează să fie publi­cat miercuri seara. Repercusiunile unui scandal financiar... CAMPANIA de demascare a co­rupţiei existente în cercurile eco­nomice şi financiare din Spania, declanşată de presa din această ţară în urma descoperirii afacerii Matesa, a început să îngrijoreze cercurile oficiale spaniole. Minis­trul finanţelor, Juan Jose Espinosa San Martin, a exprimat neliniştea guvernului spaniol faţă de „reper­cusiunile acestui scandal financiar, care riscă să compromită comer­ţul spaniol şi reputaţia organisme­lor oficiale de credit". Timbrul „Primul om Lună" pe IN PREZENŢA ministrului poştelor S.U.A. şi a celor trei astronaute de la bordul navei cosmice „Apollo-11", la Washington a avut loc marţi cere­monia punerii în vînzare a timbrului „Primul om pe Lună“. Timbrul, avlnd o valoare de 10 cenţi ii destinat poş­tei aeriene, are dimensiuni mai mari decît timbrele comemorative obişnuite emise de poşta S.U.A. El este rea­lizat în condiţii grafice de „super-lux“, şi Înfăţişează momentul clnd comandantul navei „Apollo-11“, Neil Armstrong, pune piciorul pe suprafaţa Lunii. In spate se vede Pămîntul in culorile bleu şi alb. Liderul mişcării de partizani din Bolivia ucis în oraşul La Paz LA PAZ 10 (Agerpres).­­ Mi­nisterul de interne al Boliviei a anunţat că liderul mişcării de par­tizani din această ţară, Guido Pe­­redo, a fost ucis marţi în oraşul La Paz. Moartea lui Peredo a avut foc după ce, împreună cu un grup de tovarăşi, a încercat să se opună poliţiştilor ce au înconjurat locuinţa unde se găseau. Mai multe persoane din acest grup au reuşit să scape. Rezoluţii adoptate la Conferinţa Organizaţiei Unităţii Africane • Principalele hotărîri vizează confiictul nigerian, situaţia din Orientul Apropiat, mişcările de eliberare naţională de pe continentul african ADDIS ABEBA 10 (Agerpres).­­ La Addis Abeba a luat sfîrşit miercuri dimineaţa reuniunea la nivel înalt a Organizaţiei Unităţii Africane. După mai multe ore de dezbateri, în ul­tima zi a conferinţei a fost adoptată o rezoluţie prin care se cere părţilor beligerante din Nigeria să înceteze ostilităţile şi să înceapă convorbirile de pace bazate pe principiul menţi­nerii unităţii statului nigerian. Rezoluţia amintită subliniază im­portanţa vitală a unei acţiuni con­certate şi unanime a guvernelor afri­cane, în cadrul O.U.A., în vederea soluţionării crizei nigeriene, care are consecinţe grave nu numai pentru Nigeria dar şi pentru întreaga Afri­că. In acest sens, Comitetul O.U.A. pentru reglementarea problemei ni­geriene a fost chemat să lanseze un apel diverselor ţări, organizaţii in­ternaţionale, instituţii umanitare pen­tru sprijinirea tuturor acţiunilor me­nite să contribuie la încetarea răz­boiului din Nigeria. Şefii statelor africane care au par­­ticipat la conferinţa din capitala eti­­opiană au hotărît să acorde un spri­­jin sporit mişcărilor de eliberare na­ţională de pe continentul african şi luptei împotriva apartheidului. In a­­cest scop a fost constituit un co­mitet special ce va avea misiunea de a studia modalităţile de intensificare a activităţii Comitetului O.U.A. care coordonează lupta de eliberare a po­poarelor africane aflate încă sub jugul colonial. Din acest comitet fac parte Algeria, Maroc, Senegal, Kenya, Sierra Leone, Republica Africa Cen­trală. In cadrul reuniunii la nivel înalt , O.U.A. au fost adoptate, de asemenea, două rezoluţii prin care reprezentan­ţii ţărilor africane îşi exprimă îngri­jorarea în legătură cu agravarea cri­zei din Orientul Apropiat şi subli­niază necesitatea aplicării urgente a rezoluției Consiliului de Securitate din noiembrie 1967. STRUCTUM SELENEI FOARTE DIFERITĂ DE A PĂMÎNTULUI ? — Concluziile preliminară a directorului N. A. S. A. după analiza materialelor lunare NEW YORK 10 (Agerpres). — Dacă undele seismice înregistrate de pe Lună cu ajutorul aparatelor instalate aici de astronauţii mi­siunii „Apollo 11“ sunt datorate unor fenomene naturale şi nu instru­mentelor înseşi, rezultă că structura Selenei este foarte diferită de cea a Terrei şi foarte eterogenă. Aceasta este una din concluziile prelimi­nare desprinse în urma analizei ma­terialelor lunare şi anunţate de Tho­mas Raine, directorul N.A.S.A. De asemenea, se apreciază că Ma­rea Liniştii ar avea aproximativ 3 miliarde de ani, vîrstă mai veche de­cit s-a crezut pînă acum, fapt ce demonstrează că Luna s-a format în aceeași epocă cu Pămîntul BONN: încheierea convorbirilor franco-vest-germane BONN 10 (Agerpres).­­• Marţi seara au luat sfîrşit la Bonn convor­birile de două zile dintre preşedin­tele Franţei, Georges Pompidou, şi cancelarul vest-german, Kurt Georg Kiesinger. Observatorii politici sunt înclinaţi să constate că convorbirile s-au încheiat fără rezultate deose­bit de importante, aşa cum era, de altfel de aşteptat. Cele două părţi au subliniat avîndu-se în vedere a­­propiatele alegeri parlamentare din R.F.G. intenţia lor de a continua şi pe viitor o strînsă colaborare în di­versele domenii prevăzute de Tra­tatul de prietenie franco-vest-ger­­man încheiat în anul 1963. Totodată s-a căzut de acord asupra oportuni­tăţii convocării în luna noiembrie a unei conferinţe la nivel inait a „celor şase“, conferinţă care să dis­cute principalele probleme ale Pieţei comune şi, in mod special, lărgirea C.E.E. prin includerea altor ţări. In sfîrşit, preşedintele Pompidou şi cancelarul Kiesinger au abordat probleme privind situaţia interna­ţională actuală. Oaspeţii francezi au părăsit marţi seara Bonn-ul, întor­­cîndu-se la Paris. INCIDENT LA FRONTIERA DINTRE SURINAM ŞI GUYANA PARAMARIBO 10 (Agerpres).­­ Potrivit unor informaţii neoficiale transmise din Paramaribo, Surinam, de agenţia Associated Press, trupe din Guyana ar fi atacat un post mi­litar surinamez din zona de frontie­ră. Gitînd surse din Haga, agenţia France Presse, anunţă că trupele guyaneze ar fi ocupat chiar localita­tea Spark­e, situată în apropierea zo­nei de frontieră disputată de Guyana şi Surinam (fosta Guyana olandeză). RĂPIRE IN URUGUAY... MONTEVIDEO 10 (Agerpres).­­ Guvernul Uruguayan a impus o tă­cere absolută presei şi radioului în legătură cu răpirea lui Caetano Pel­legrini, unul din conducătorii Aso­ciaţiei bancherilor din Uruguay şi prieten al preşedintelui ţării, Jorge Pacheco Areco. La 24 de ore după ce Pellegrini a dispărut de la locuin­­ţa Sa, poliţia mi­a că deSCOpur© încă nici un indiciu care să o ducă pe urmele răpitorilor. Miniştrii de interne şi apărării s-au întrunit cu şeful poliţiei pentru a examina si­­tuaţia creată. Guvernul a comunicat numai că răpirea bancherului a fost întreprinsă de un grup de şapte per­soane, între care şi o femeie, membri ai organizaţiei clandestine „Tupama­­ros“. Caetano Pellegrini, fiul ministru­­lui de finanţe al Italiei în perioada dictaturii lui Benito Mussolini, era reprezentantul bancherilor in trata­tivele duse cu salariaţii din bănci, aflaţi in grevă de 70 de zile. La a­­ceastă acţiune, declanşată în spriji­nul cererilor de mărire a salariilor,­ participă peste 9 000 de funcţionari de la băncile particulare. Guvernul a cerut marţi tuturor patronilor băn­cilor să concedieze pe funcționarii care nu se vor supune pînă joi or­­dinului de mobilizare pe loc. METEORIŢII CO« EXISTENŢA VIEŢII EXTRATERESTRE ? (Urmare din pag. 1) produs-o au dispărut. .Spre deosebire de alte substanţe chimice legate de diferite forme ale vieţii, ea nu poate fi produsă in mod artificial, ci numai de organismele ce i-au dat viaţă. Pre­zenţa lor în interiorul meteoriţilor — subliniază cei doi chimişti — confir­mă părerea că viaţa organică a exis­tat în trecut, undeva în sistemul nos­tru solar. DISPUTA IN JURUL CONTAMI­NĂRII TERESTRE In concluziile publicate recent în revista „Nature”, G. Shaw şi J. Brooks au eliminat orice posibilitate ca sporopoleninul să fi pătruns în cei doi meteoriţi ca urmare a unui pro­ces de contaminare după ce au ajuns pe Pămînt. Problema contaminării te­restre provoacă de altfel cele mai mari dificultăţi savanţilor care în­cearcă să descopere urme ale vieţii organice în materia extraterestră. Chiar şi analizele materiilor lunare aduse de echipajul navei cosmice „Apollo-11”, întreprinse în condiţii de izolare maximă faţă de mediul încon­jurător terestru la laboratorul spe­cial creat pentru aceasta la Houston, s-au lovit de ea. In ciuda unei stricte izolări şi a tratării cu cea mai mare grijă a mostrelor aduse de pe Lună, savanţii au descoperit că, pînă la urmă, ele au suferit o oarecare con­taminare. Acesta este un proces care se desfăşoară extrem de rapid, după cum a constatat prof. Melvin Calvin, de la Universitatea din California. El a analizat resturi ale unui meteorit la numai şapte zile după ce a căzut în Mexic şi a descoperit molecule biologice în părţile sale exterioare, ceea ce demonstra cu claritate că ele proveneau de pe Pămînt. De fapt, chimişti­ au cercetat pînă acum numai substanţele chimice or­ganice solubile, descoperite in meteo­riţi, despre care se crede că provin in urina contaminării terestre. Dar corpurile cereşti căzute pe Pămînt conţin şi substanţe chimice organice insolubile. Studiaţi de prof. Jules Du­chesne şi colegii săi de la Universita­tea din Liége (Belgia) cu ajutorul unei tehnici magnetice care detectează aşa numiţii „radicali organici liberi“, unii meteoriţi au prezentat particule mici dintr-o materie asemănătoare ligni­tului, dispersate in interiorul lor. Prof. Duchesne consideră că aceste parti­­cule nu se datorează unei contami­nări terestre şi confirmă părerea că „meteoriţii respectivi provin dintr-un­ corp ceresc pe care a existat odată viaţă“. O ŞTIINŢA NOUA S PALEOBOTANICA Referindu-se la descoperirea lor, chimiştii englezi Shaw şi Brooks au subliniat că sporopoleninul face parte din materia organică insolubilă, care s-a difuzat în interiorul meteoriţilor, arătînd că această substanţă repre­zintă 3—4 la sută din întreaga masă a meteoriţilor cercetaţi, ceea ce, prin mărimea sa, exclude teoria unei con­taminări terestre. Sporopoleninul — au explicat ei — se formează în ca­­drul unui proces oxidativ şi supravie­ţuieşte numai acolo unde un aseme­nea proces se află sub un strict con­­trol. In natură, numai procesele vieţii oferă posibilitatea unui asemenea control. Teoria celor doi savanţi este întă­­rită şi de descoperirile făcute în ca­­drul unei ştiinţe noi , paleobotanica.’ Aceasta se ocupă de studierea sporo­­poleninului din roci milenare permi­­ţînd paleobotaniştilor să stabilească ecologia unei anumite regiuni cu mi­lioane de ani în urmă pe baza stu­dierii „învelişului” granulelor de po­len. „Faptul că sporopoleninul găsit în meteoriţi este identic cu cel din rocile pămînteşti, că este o materie biologică ce supravieţuieşte sute de milioane de ani şi nu poate fi pro­dusă în cadrul unui proces nebiologic, că nu provine în urma unei contami­nări terestre, duce în mod logic la concluzia existenţei unor forme de viaţă extraterestră" — a subliniat dr. Shaw. In general, savanţii consideră că viaţa ar fi putut exista pe o planetă situată între orbitele planetelor Mar­te şi Jupiter care, din motive necu­­noscute, a explodat şi s-a transformat în meteoriţi. Oricum, ar fi vorba de o perioadă extrem de îndepărtată, în­­trucît vîrsta meteoriţilor este stabi­­lită între 4,5 şi 4,7 miliarde de ani. Este exact perioada cînd Pămîntul a devenit solid. Aceasta ar însemna că viaţa extraterestră, aşa cum o pre­zintă meteoriţii, a existat încă inain­­tea apariției vieții pe Pămînt. LA ÎNCHIDEREA EDIŢIEI Componenţa noului Storting norvegian OSLO 10 (Agerpres). — In conformitate cu rezul­tatele complete ale alegerilor parlamentare ce s-au desfăşurat duminică şi luni in Norvegia, noul Storting va avea următoarea componentă : — Partidul de centru: 20 deputaţi (cu 2 mai mult decit în trecutul Storting); — Partidul Creştin-Popular: 14 deputaţi (cu 1 în plus); — Partidul Conservator : 29 de deputaţi (cu 2 mai puţin); — Partidul Liberal: 13 deputaţi (cu 5 mai puţin); — Partidul Muncitoresc Norvegian : 74 deputaţi (cu 6 mai mult). Partidul Socialist popular a pierdut cele două man­date pe care le avea în precedentul parlament. Structura noului Storting permite, deci, reînnoirea coaliţiei guvernamentale intre cele patru partide mai mici reprezentate în parlament, deşi majoritatea pe care ele o deţin s-a redus doar la două mandate. Observatorii politici consideră că Per Borten va fi în­sărcinat din nou să formeze guvernul. WASHINGTON 10 (Agerpres). — Purtătorul di­nHS vînt al Casei Albe a anunţat că preşedintele S.U.A., Richard Nixon, a convocat pentru vineri pe principalii săi consilieri civili şi militari pentru a proceda la o examinare aprofundată a problemei războiului în Vietnam. Această întrunire va fi precedată de şedinţele de miercuri şi joi ale Consiliului naţional al securităţii. La aceste două şedinţe va fi examinată şi situaţia din Orientul Apropiat şi va fi prezentat raportul guvernato­rului Nelson Rockefeller despre turneul său latino­­american. ■ PARIS 10 (Agerpres). — Consiliul de Miniştri al Franţei urmează să se întrunească astăzi la 9:00 G.M.T. în prezenţa preşedintelui Georges Pompidou. Vor fi examinate­­ probleme economice şi situaţia pregătirilor pientru sesiunea specială a parlamentului ce va începe în 16 septembrie. Va fi ascultat, totodată un raport al ministrului de externe Maurice Schumann despre situa­ţia internaţională şi rezultatele vizitei la Bonn a pre­şedintelui Georges Pompidou. 4 Redacţia şi Administraţia, str. Brezoianu nr. 23—25. Centrala telefonică­­ 37,27.77. Secţia Scrisori şi Biroul juridic ; 37,27.73. Publicitatea, str. 13 Decembrie 20, blocul$, telefon H.15.16.­Tiparul, intr. poligrafică „Informaţia”, str. Brezoianu 23—25 40164

Next