Informatia Bucureştiului, octombrie 1969 (Anul 17, nr. 5013-5039)
1969-10-10 / nr. 5021
Premieră la Naţional „Alizuna“ Astă seară, ora 20, în sala Comedia a Teatrului naţional „I. L. Caragiale“, gongul va anunţa un spectacol în premieră „ALIZUNA“ de Tina Ionescu Demetrian, piesă premiată la concursul de dramaturgie a C.S.C.A. Autoarea, care este şi actriţă a teatrului, a pornit de la motive de basm popular românesc conferindu-le, în ţesătura piesei, noi semnificaţii. Montat de regizorul George Teo- ieftim?. Vernisaj 40 de lucrări (gravuri, litografii, acuarele) alcătuiesc expoziţia plasticianului Drecsay Imre din Miercurea-Ciuc, constituind prima confruntare a artistului cu publicul bucureştean. Vernisajul va avea loc inline, ora 18, la Galeriile de artă din , str. Mihai Vodă nr. 2. Secvenţe din animaţia românească • Talentata regizoare a televiziunii române, Letiţia Popa, care a debutat în animaţie cu un remarcabil film poetic, Trei poveşti de dragoste, îşi continuă neprevăzuta-i traiectorie cu un basm realizat prin combinarea tehnicilor desenului animat cu cea a cartoanelor decupate. Filmul ei, intitulat, PETRE CENUŞĂ, reia un cunoscut erou din poveştile noastre populare. • Ultimul film al lui Ştefan Munteanu, AVENTURĂ ÎN ALBASTRU, este un film „,de aventuri“ de un gen cu totul neobişnuit. El descrie avatarurile unei pete de cerneală albastră , care-l împiedică pe eroul filmului, școlarul, să înveţe alfabetul. Disputa dintre pata îndărătnică și litera A formează trama întregii pelicule. dorescu, în decorurile semnate de Elena Pătrăşcanu Veakis, spectacolul numără printre interpreţi pe Silvia Popovici, Lazăr Vrabie, Matei Alexandru, Constantin Rauţchi, Ovidiu Moldovan, Simona Bondoc, Ariana Olteanu, Ileana Iordache etc. în fotografie , scenă din spectacol. O carte despre vedete „Scrisoare deschisă idolilor“ este titlul cărţii semnate de Paul Guth (traducere de J. V. Pandelescu), apărută în Editura muzicală. Scrisă în manieră reportericească, lucrarea, adresată publicului larg, este dedicată celor mai cunoscute vedete mondiale ale muzicii ușoare și șansonetei. De cîteva numere, hebdomadarul „Săptămîna culturală a Capitalei“ se prezintă zecilor de mii de cititori intr-o ţinută nouă. Nu numai aspectul grafic îmbunătăţit, ci mai ales conţinutul — respectiv diversitatea genurilor publicistice, de la microinterviu pînă la nota de opinie — recomandă publicaţia drept o prezenţă vie în peisajul actual. In numărul de azi, bunăoară, criticul de artă Virgil Brădăţeanu semnează un articol despre „150 de ani de teatru în limba română la Bucureşti” alături de care apare odiscuţie cu regizorul, Vlad Mugur, un reportaj in atelierele pictorilor premiaţi , la concursul municipal, prezentări de premiere teatrale şi cinematografice, ştiri de ultimă oră, desene, caricaturi. La acest capitol, însemnările săptămînale ale caricaturistului Neagu Rădulescu se remarcă prin suculenţă şi, nu o dată, prin vervă. f: B" ML,« :».« HS WWB»" V M !!!■# MPiaannMI i . Cvartetul din ‘ Abia începută, stagiunea muzicală bucureşteană ne oferă satisfacţii pecare le înregistrăm ca atare. Manifestărilor de prestigiu de pînă acum li se adaugă concertul Cvartetului de poarde din Berlin (R. D. Germană). Confruntarea formaţiilor noastre cu cele din străinătate — şi posibilitatea pentru public de a compara la o scară mai mare şi mai nuanţată — în cadrul unei stagiuni camerale pe care o dorim pe măsura începutului, este aducătoare de progres şi ridică, neîndoios, ştacheta exigenţei. Cei patru muzicieni berlinezi alcătuiesc un ansamblu exemplar atît prin unitatea de concepţie, cit şi prin stilul interpretativ , tehnic şi muzical. Claritatea planurilor arhitecturale, distincţia frazării, echilibrul şi jocul rafinat al intensităţilor, sunt susţinute de emisiunea sonoră asemănătoare prin atac, vibrator şi, inflexiune dinamică. Programul prezentat reflectă predilecţia formaţiei pentru muzica clasică şi cea modernă de factură postromantică, dar transparenţa sonorităţilor, perfecţiunea acordajului, maleabilitatea şi promptitudinea fac să le intreireacmi reuşita la romantici şi impresionişti. Haydn,părintele nu numai al simfoniei, ci şi al cvartetului, a fost prezent in program prin Cvartetul in CO major,op. 3a nr. 3, cititat cu eleganţă şi...sprinteneală (finalul .reece virtuozitate individuală şi de ansamblu), ton clar şi ritmică fără cusur. (Tot din Haydn a fost oferit şi suplimentul la sfîrşitul concertului , ingenua. Serenadă în Do major). Dan Beethoven, muzicienii germani au ales pentru turneul lor în România , al doîîea Cvartet din cele trei supranumite Traznmovsk, (op. 59), alegere . .justificată pentru că stilul lor interpretativ este născut din frecventarea clasicilor şi aceste cvartete, cu toate incursiunile In lumea în care se vor recunoaşte mai tirzâu rădăcinile romantismului, de coarde Berlin rămîn pilduitoare prin rigoare şi echilibru : cîntul le-a fost ponderat şi expresiv, întocmai ca universul logic şi sensibil al Titanului. Numele compozitorului german Ernst Hermann Meyer, (născut în 1905, elev al lui Eisler, Butting, Hindemith, Schering, Hornbostel şi Sachs) este cunoscut in cercurile muzicienilor români . Cvartetul nr. 3, compus în 1966, întregeşte imaginea noastră despre un creator crescut la şcoala marilor tradiţii, cărora le-a rămas credincios, în aceste tradiţii incluzîndu-se marii post-romantici. Şi unii moderni ca Hindemith şi Bartók. Cvartetul berlinez a pătruns în universul intim al lucrării, evidenţiind scriitura austeră, polifonizarea frecventă, dramatismul şi reflectivitatea ei. Am înţeles de ce tinăra formaţie germană (are doar patru ani de existenţă) a cucerit stima unor jurii şi preţuirea publicului care a ascultat-o. Comportenţii săi se numesc Karl Suske, Klaus Peters, Karl-Heinz Domitris şi Mathias Pfaender. în încheiere, să notăm că prezenţa lor în faţa publicului românesc se datorează O.S.T.A., instituţie, căreia îi dorim o prezenţă culturală mult mai reală şi de substanţă, aşa cum a dovedit-o prin concertul de duminică de la sala mică a Palatului. Petre Codreanu Premiere VIRIDIANA — un Luis Bunuel îndelung aşteptat de cinefilii noştri — vede lumina ecranului, în programul săptămînii viitoare, la cinematograful „Central“. Realizat în 1961 şi Interpretat de Silvia Pinal, Francisco Rabal, Fernando Rey şi de protagonista de mai târziu a ecranizării lui Mircea Imagine din filmul "Viridiana" Mureşan, Baltagul, Margarita- Lozano, filmul a fost încununat cu Marele Premiu (Palme d'Or) la Cannes, şi cu Marele premiu al cinematografiei la Bruxelles, cu Premiul internaţional al Academiei de cinematografie şi cu cel al Asociaţiei franceze a criticilor de cinema. STELELE DIN EGER - producţie maghiară în două serii. Regizorul Zoltán Varkonyi, un pasionat al filmului istoric de mare montare, autorul ecranizărilor Oameni şi drapele, Un nabab maghiar şi Zoltán Karpathy, adaptează de astă dată cerinţelor imaginii cinematografice un roman de mare popularitate al lui Géza Gárdonyi, tălmăcit şi în româneşte. Acţiunea, plasată după 1530, la câţiva ani după lupta de la Mohács, aduce în prim plan o echipă de actori între Cáré Imre Sinkovits, Vera Venczel şi Zoltán Várkonyi însuşi. BĂRBAŢI IN DEPLASARE — autorii memorabilei producţii bulgare Ocolul, regizorii Grişa Ostrovski şi Todor Stoianov, se prezintă din nou în faţa publicului, de astă dată cu o culegere de trei povestiri. Ostrovski şi Stoianov i-au distribuit, din nou, pe protagoniştii Ocolului, Nevena Kokanova şi Ivan Andohov alături de Neifjia Popov, Jorjeta Ciakîrova şi foarte tinăra actriţă Branimira Antonova, laureata unui concurs de frumuseţe desfăşurat anul trecut la Sofia. MAI PERICULOASE DECIT BĂRBAŢII — divertisment englez de serie, pastişînd — uneori cu umor involuntar — arhicunoscuta reţetă a filmelor de tipul James Bond — Comisaril X, Richard Johnson, talentatul actor britanic, interpretează rolul principal, în compania unei frumoase colecţii de vedete feminine ,mai periculoase...decît bărbaţii“,dintre care Eike Sommer, Sylva Koscina, Suzanna Leigh, Virginia North și Justine Lord. — Ştiţi dv, domnule Carné, că milioane de telespectatori români au redescoperit, recent, epopeea pe care aţi închinat-o teatrului francez, acum aproape 25 de ani . Copiii paradisului? Interlocutorul rămîne o clipă îngîndurat, după care îmi mărturisește cu un zîmbet, un pic,trist : — L-am revăzut și eu în vara asta, la Alger, îrt cadrul unei retrospective care mi-a fost dedicată acolo. Asemenea reîntîlniri cu mine însumi mă fac mai degrabă pesimist. Sînt atît de mulți cei alături de care am făcut filmele acestea, şi care nu mai sînt alături de noi, în studiouri... — Aţi reuşit atunci, cu „Copiii paradisului“ una dintre cele mai literare opere ale cinematografiei franceze. Ce gîndiţi azi despre raportul dintre film şi literatură? ■ Dar asta nu mai e o întrebare! E un subiect de referat. De obicei se vorbeşte mai mult despre influenţa literaturii asupra ciieihatografului. Eu res marc.*, totuşi azi o influenţă inversă, din ce in ce mai determinantă, a filmului asupra literaturii. Se găsesc în literatura noastră, a ultimilor ani, multe cărţi Z ESSSsm „Zâmbiţi, vă rog!“ 17,parcă i-ar spune operatorul de imagine, acestui rinocer ursuz care pozează, totuşi, disciplinat. De fapt, operatoru!! din fotografia noastră este un explorator, Christian Zuber, care şi-a îmbinat dragostea pentru ineditul naturii cu pasiunea de a-l înscrie pe peliculă. Din cei 25.000 de metri de film, rodul unei munci de şapte ani, in Madagascar, Maroc, Insula Cocos, Africa de Sud, Galapagos şi în multe alte locuri, exploratorul cineast a montat un documentar de lung metraj intitulat patetic Lăsaţi-le să trăiască! Filmul său lansează un , strigăt de alarmă pentru ocrotirea speciilor pe cale de dispariţie. Este o idee care străbate — în parte — şi ultima producţie a documentaristului nostru Ion Bostan, intitulată Punin primejdie, unde se demonstrează, de asemenea, că adaptările naturale ale frumosului nostru pelican nu mai corespund lumii actuale, şi că, pentru a supravieţui, specia are nevoie de ocrotirea omului. Turneul oferit de opereta bucureşteană în Europa Presa străină elogiază evoluţia artiştilor români (Corespondenţă telefonică din Köln de la MANOLE AUNEANU) Nu sînt amator de statistici, mai ales cînd este vorba de artă, dar ritmul în care evoluează turneul teatrului bucureştean de operetă mi se pare de-a dreptul impresionant. în două săptămîni, ansamblul român a parcurs aproape 2.000 de km., a prezentat 11 spectacole în şapte oraşe din Belgia, Olanda şi R.F. a Germaniei, fiind aplaudat de peste 8.000 de spectatori. Este un bilanţ care mă scuteşte de orice alte comentarii, cu atît mai mult cu cit acest veritabil marş artistic prin Europa se bucură realmente de atenţia presei, radioului şi televiziunii, a unor reprezentanţi de seamă ai vieţii culturale din ţările respective. Adeseori, în pauzele dintre spectacole, foaierele teatrelor devin un fel de bursă artistică, impresari de diverse calibre propun noi contracte pentru viitoarele turnee ale teatrului bucureştean de operetă. Această dispută e amuzantă, pe alocuri chiar pitorească. N-ar fi lipsit de semnificaţie să transcriu cîteva fragmente din cronicile unor ziare, dedicate spectacolelor româneşti cu operetele ,,Contesa Maritza“ şi „Văduva veselă“. Cotidianul de mare tiraj „LE SOIR“ din Bruxelles, de pildă, remarcă între altele :„Premiera „Contesei Maritza” prezentată la Teatrul de operetă din Bruxelles de remarcabila trupă de operetă din Bucureşti, avînd peste 100 de figuranţi şi circa 600 de costume, a entuziasmat realmente un public exigent, un bun cunoscător al genului... Nicuşor Constantinescu, directorul de scenă, a dovedit toată ştiinţa sa, toată clasa sa, reuşind foarte bine marile scene de ansamblu, ca şi momentele intime sau comice ale spectacolului. In sfîrşit, interpretarea a fost admirabilă. De la rolurile cele mai mici pînă la cele mai mari, de la ţiganii mascaţi, pînă la contesa Maritza, toată trupa s-a dăruit cu orice-Celelalte roluri au fost, de asemenea, îngrijite, într-un ansamblu omogen, evoluînd, în direcţia de scenă a lui Nicuşor Constantinescu, cu o preciziune remarcabilă. Dar partea relevantă a spectacolului au fost dansatorii şi dansatoarele, (coregrafia aparţine Elenei Penescu-Liciu), care au evoluat cu un dinamism extraordinar, menţinind In permanenţă un ritm foarte ridicat“. In sfîrşit, colegul Fritz Hain, de la ziarul „WESTFALENPOST (R. F. a Germaniei), scria despre spectacolele prezentate pe scena Parktheater-ului din Iserlohn : „Bucureştenii mi-au dovedit că o operetă clasică, precum „Contesa Maritza” sau „Văduva veselă“ cu o montare atît de minunată, un ansamblu atît de antrenant și, mai ales, cu un balet atît de răpitor, poate concura cu orice „musical“ modern. Pe scenă, a fost etalată în culori bogate și costume încîntătoare o coregrafie plină de elan. Acesteia i s-au adăugat vocile splendide ale vedetelor bucureştene... un lucru care nu se întîmplă prea des la Iserlohn : publicul şi scena s-au contopit repede, într-un fluid entuziast, la înălţimea marilor seri artistice. Senzaţia serii au constituit-o aria „Cintă, ţigane“ a lui Tassilo (n.n. interpretată de Ion Dacian), încîntătoarea şi sprintena Liza, a micuţei Constanţa Cîmpeanu, şi elevii eseul „Jupan“ (Tony Burachi). De altfel, sunt greu de subliniat aporturile personale din acest bloc bine sudat. Am văzut un ansamblu de stele care ne-a arătat ce înseamnă tradiţia operetei din Bucureşti. Trebuie să le mulţumim • EXCELENTA DEMONSTRAŢIE A GENULUI • VOCILE SPLENDIDE ALE VEDETELOR BUCUREŞTENE AU INCINTAT PUBLICUL DIN ISERLOHN • ARTISTII ROMANI OBLIGA LA SUPERLATIVE «~UN~ ANSAMBLU CARE POATE CONCURA ORICE „MUSICAL" •~SALA~ ȘI SCENA S-AU CONTOPIT INTR-UN FLUID ENTUZIAST • O LECȚIE DE OPERETĂ pere şi talent. Ei nu sînt numai comedianţi, cîntăreţi sau dansatori, ci artişti complecşi. Reprezentaţia trupei de opereta din Bucureşti, condusă de Ion Dacian (care deţine, de asemenea, unul dintre rolurile principale), a fost magnifică. Poate ne-am întrecut în superlative, dar artiştii români ne obliga la ele : ce mod de prezentare a operetei! Ce lecţie, de asemenea...“. Un alt cotidian belgian „LA DENIERE HEURE“, după ce menţionează că Teatrul de operetă din Bucureşti a reuşit să demonstreze că este posibil să te realizezi în gen (opereta — n.n.) cu condiţia să ai gust, continuă : „Am văzut în fosa orchestrei 30 de muzicanţi evoluînd sub conducerea suplă, atentă şi autoritară a lui Constantin Rădulescu, în timp ce, pe scenă, alţi 30 de buni dansatori şi dansatoare, plus tot atîţia corişti, evoluau impecabil. Rolul principal e interpretat de Valeria Rădulescu, o cîntăreaţă expertă, cu vocea bine timbrată, foarte agreabilă, ale cărei calităţi artistice sînt dublate de o frumuseţe, un farmec şi o eleganţă scenică de cea mai bună calitate. Partenerul ei, contele Cassilo, a fost directorul trupei, Ion Dacian, un cîntăreţ recunosut, aplaudat de nenumărate ori, şi să le spunem că am fi foarte fericiţi dacă vor trece Iserlohn-ul pe itinerarul unor turnee din anul viitor. In orice caz, Ion Dacian şi ansamblul său au fost incîntaţi de publicul nostru, aşa cum amatori locali de operetă au fost încîntaţi de vedetele bucureştene. Ii vom revedea în 1970“. In încheierea acestei prime reviste a presei străine, aş vrea să subliniez că aprecierile de care se bucură artiştii români au depăşit, încă de pe acum, cadrul oarecum restrîns al cronicarilor de specialitate. Aseară, domnul H. Mund, directorul Agenţiei de spectacole şi concerte din Köln, care patronează turneul operetei bucureştene, îmi spunea că a primit noi oferte şi că este gata să organizeze, în anul viitor, spectacole cu teatrul nostru de operetă în Franţa, Belgia, Olanda, R. F. a Germaniei. L-am întrebat pe interlocutorul meu dacă ofertele respective sînt consecinţa afluenţei de spectatori, a aplauzelor pe care le-au primit ambasadorii români ai operetei.• Intr-adevăr, a clipit domnia sa, complice. La Clubul sindicatelor din învățămlnt s-a deschis de curând expoziţia Vasile Glieorghe Bud pictorului DISCURI PENTRU STUDIUL LIMBILOR STRĂINE • Pentru a veni în sprijinul acţiunii de modernizare a învăţămintului, ,,Electrecordul” în colaborare cu Editura didactică şi pedagogică au iniţiat, cu cîţiva ani in urmă, acţiunea de editare a unor discuri-anexe la manualele şcolare pentru studiul limbilor străine. Zilele trecute, o dată cu apariţia discurilor pentru limbile franceză, engleză şi rusă — clasa a V-a, s-a completat întregul ciclu care cuprinde discuri de la clasa a V-a pînă la a Xll-a (franceză, engleză şi rusă) şi de la clasa a IX-a la clasa a Xll-a (limba germană). MARCEL CARIÉ a căror construcţie, a căror vizualitate, ale căror „racoursiuni“ amintesc de optica artei ecranului. Pe de altă parte, în Franţa epocii noastre, se citeşte din ce în ce mai puţin. Cinematograful, ca şi televiziunea, pot suplini în eare exclusivitate pentru „Informaţia Bucureştiului fiecare măsură,în acest neajuns al epocii, fie şi prin adaptarea marilor opere, pe ecran. . — Care este — evident, în afară de cinematografie -- arta pe care o frecventaţi cu cea mai mare pasiune în calitate de... consumator? — Arta spectacolului. Mă pasionează , urmărirea tuturor formelor de spectacol:teatrul, muzica, baletul. Acesta este, ca să zic aşa, „mon violon dongres“. NU-mi cheltui timpul liber cîntînd la Vioară după reţeta clasică ci frecventînd spectacolele. Şi trebuie să recunosc că pasiunea îmi este admirabil servită într-un oraș ca Parisul. Dar am uitat să vă spun că de fapt cea mai mare pasiune a mea este vizitarea expoziţiilor de pictură.- N-aţi avut niciodată tentația unui film despre pictori? — Ba da! Chiar în preajma războiului am scris cu Prévert scenariul unui film despre Van Gogh, pe care — din nenorocire! — n-am putut să-l realizăm. Mai tîrziu, au făcut americanii unul, cel interpretat de Kirk Douglas. Aşa că filmul nostru nici nu s-ar mai putea face azi. Dar am totuşi o idee : există un roman al unui scriitor francez, despre doi studenţi, unul care se ia pe sine însuşi drept Van Gogh iar celălalt, drept Gauguin. Şi ei decid să plece împreună în Polinezia şi să ducă acolo viaţa celor doi pictori. După multe aventuri se îmbarcă ca pasageri clandestini pe un vapor care ajunge în Corsica, dar cei doi se cred în Tahiti... Pe scurt, este o poveste foarte amuzantă, cu multe lucruri neprevăzute şi mai cu seamă, în cele din urmă, plină de tandreţe. Aş traduce cu lătţ- ^ plăcere această ^ carte pe ecran. — Este acesta proiectul viitorului dv. film ? Marcel Carné ezită o clipă... — Oamenii de spectacol din ţara mea sunt foarte superstiţioşi. Ei nu-ţi vor vorbi niciodată despre proiectele lor, de frică să nu rateze. Şi eu zic că acesta e un obicei bun... T. Caranfil Serghei Iutkievici-un om de artă plin de proiecte Extragem dintr-un interviu acordat recent, de către cunoscutul regizor sovietic Serghei Iutkievici, revistei franceze „Cinema 69“ , „în calitate de colaborator al Institutului de istorie a artei și cinematografiei, pregătesc o carte despre-. filmele shakespeariene ale lui Orson Welles. Am terminat, de asemenea, o voluminoasă carte intitulată „Franţa — imagine cu imagine“ unde mi-am strîns toate articolele scrise timp de un sfert de veac în legătură cu această temă, de la prima mea carte despre Max Linder, apărută în 1926, şi pînă la notele despre întîlnirile mele cu Picasso, Léger, Matisse, Cocteau, Aragon şi Elsa Triolet. Am terminat, de asemenea, un studiu despre toate filmele pe care i le-am consacrat lui Lenin. In acelaşi timp, sînt directorul Teatrului Universităţii, unde am pus în scenă un „Arturo Ui“ care se joacă de trei ani. Mă pregătesc să montez „Falstaff“ şi mai am un proiect la care ţin foarte mult : ultima piesă a lui Maiakovski, „Misteria Buff!“. Vreau s-o montez pentru că mi se pare că tot ce-am făcut în cinematograf este „misterie-buff“, „mister“ în sensul consacrat în evul mediu al spectacolului didactico-politic şi „buff“ în cel al excentricităţii. Sînt oameni pe care-i surprinde că eu pot face şi comedii ca Baia, şi tragedii ca Othello şi filme despre revoluţie şi despre Lenin. Eu cred totuşi că aici direcţia este unitară, este Maiakovski cel care m-a influenţat“. Întrebat ce proiecte are în cinematograf, Iutkievici care abia a terminat un film despre o iubire a lui Cehov, avind-o ca protagonistă pe Marina Vlady, a răspuns că pregăteşte un... documentar. Dar un documentar despre un mare om de artă : Meyerhold. De cînd s-au mutat In noile apartamente contractate prin Oficiul pentru construirea de locuinţe proprietate personală, respectiv de la 29 august a.c., locatarii blocului I 18 bis din cartierul Titan au bătătorit de nenumărate ori drumurile oficiului şi ale întreprinderii constructoare. De ce? Pentru că deficienţele constatate cu prilejul luării în primire a apartamentelor, consemnate în procesul verbal, n-au fost remediate nici pînă acum. O.C.L.P.P. îi trimite la constructor, iar constructorul... se spală pe mîini, pasîndu-i din nou la oficiu. Nu mai aveţi nimic cu noi — li se răspunde. Descurcaţi-vă. Aşa s-a ajuns ca în prezent subsolul să fie inundat cu apă din cauza instalaţiilor defecte. Asociaţia locatarilor s-a adresat şi redacţiei noastre întrebîndu-ne: Ce mal ,mî MOZAIC BUCUREŞTEAN w\\\\\\\\\\\\\\\\\w putem face? Cui sa ne mai adresam? cum sa mai batem drumurile de la oficiu la constructor şi retur? Drept răspuns, la rindul nostru adresăm Oficiului pentru construirea de locuinţe proprietate personală întrebările puse. Poate se va găsi vreo soluţie să scutească pe oameni de drumuri şi să nu mai fie lăsaţi să se descurce singuri.| g I I I 1 Disputa Cine are prioritate? Autocamionul Bucegi (21-B-6288) sau turismul Fiat (3-B-8669) ? Minute în şir, cei doi şoferi au blocat, zilele trecute, strada dr. Staicovici, nereuşind să-şi demonstreze nici unul dreptatea, în pofida “argumentelor“ folosite, care de care mai... colorate. Sugerăm serviciului circulaţiei din I.M.M.B. să lămurească, totuşi, „diferendul“. Nu de alta, dar spectatorii sînt dornici să afle „rezultatul“ final... Redaţi-ne Apelul ni-l adresează 20 de familii de pe str. Dristor şi Andrieşescu. Despre ce e vorba? Pe str. Dristor, la nr. 28 s-a instalat în luna mai a.c. un atelier cu profil metalurgic. Cîţiva muncitori, începînd de la orele 7 şi pînă la 20 (chiar mai tîrziu, întrucît se efectuează multe lucrări particulare) produc un zgomot asurzitor utilizînd ciocane, aparate de sudură, compresoare de vopsit, polizoare de şlefuit, aparat de tăiat liniştea, tablă, nicovale, maşini de găurit etc. Rugăm sa ne Înţelegeţi şi să ne ajutaţi salvîndu-ne cit de cît liniştea — ne scriu locatarii respectivi. Intr-adevăr situaţia e aşa cum o descriu locatarii. A devenit de nesuportat şi, Întrucît după cit se pare, atelierul şi-a început activitatea fără o autorizaţie eliberată de forurile de resort, ar fi cazul ca organul local, respectiv Consiliul popular al sectorului 4, să analizeze rugămintea locatarilor şi să le redea liniştea pe care o solicită cu insistenţă. BBirrrrririi ALIZUNA — premieră — (Silvia Popovici, Lazăr Vrabie) — Teatrul naţional „I. L. Caragiale“, sala Comedia tel. 14.71.71, ora 20. PĂRINŢII TERIBILI (Tanţi Cocea, Inna Săchiţeanu, Gdo Barton) — Teatrul naţional „I. L. Caragiale“, sala Studio, tel. .15.15.53, ora 20. VITEAZUL (Victor Rebengiuc, Petre Gheorghiu, Fory Etterle) — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, tel 14.60.60, ora 20.SFÎNTUL MITICA BLAJINU (Ștefan Ciobotăraşu, Marcela Rusu, Toma Caraeiu) — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra“, sala Studio, tel. 12.44.16, ora 20.. IERTAREA (Eugenia Popovici, Leopoldina Bălănuţă, Dumitru Furdui) — Teatrul Mic, tel. 15.65.88, ora 20. VIJELIE ÎN CRENGILE DE SASSAFRAS (Dan Nicolae, Camelia Zorlescu, Lili Nica Dumitrescu) — Teatrul „C. I. Nottara“, sala Magheru, tel. 15.93.02, ora 19.30. ENIGMATICA DOAMNA „M“ (Migri Avram Nicolau, Vai BănduleSCU, Al. Cionaru) — Teatrul „C. I. Nottara“, sala Studio, ora 20. VISUL UNEI NOPŢI DE IARNA Teatrul Giuleşti, tel. 18.04.85, ora 19.30. ELEFĂNŢELUL CURIOS — Teatrul Ţăndărică, sala Victoriei, tel. 15.23.77, ora 17. CĂLUŢUL COCOŞAT — Teatrul Ţăndărică, sala din str. Academiei, telefon 16.14.92, ora 17. NICNIC (M. Albulescu, Sanda Toma, Iurie Darie) — Teatrul de comedie, tel. 16.64.60, ora 20. CAFEAUA CU LAPTE DE ADIO — Teatrul „C. Tănase“, sala Savoy, telefon 15.56.78, ora 19.30. FEMEI, FEMEI, FEMEI — Teatrul „C. Tănase“, sala din cal. Victoriei 174, tel. 15.04.18, ora 19. 10. cinema PREMIERS CORABIA NEBUNILOR (ambele serii) — Patria (11.86.25) — 9, 12, 15, 18, 21 . Sala Palatului (15.73.72) — 17, 20.30. PARIA — Luceateiul (15.87.67) — 9, 11,15, 13.30, 16, 18 30. 21. Bucurști (15.154) — 8.30, 11, 13.30, 18, 18.30. 31 . Favorit (Drumul Taberei) — 10, ÎS, 15.30, 18. 20.30. LUPII ALBI — Republica (11.03.72) — 8.15, 10.45, 13.15, 16, 18.45, 21.15. MY FAIR LADY — Central (14.12.24) — 9.30, 13, 16.30. 20. ULTIMA LUNA DE TOAMNA — Union (13.49.04) - 20 30. O NOAPTE FURTUNOASA — Munca (21.50.97) — 20. LA NORD PRIN NORD-VEST - Festival (15.63.84) — 8.30, 11.30, 14.30, 17.30, 20.30. O CHESTIUNE DE ONOARE — Cotroceni (13.62.56) — 16.30, 18 . Viitorul (11.48.03) — 18. 20.30. TINERETE FARA BATRINETE - Viitorul (11.48.03) — 15.30. GIOCONDA FARA SURIS — Rahova (23.91.00) — 20.30. TIGRUL — Lumina (16.23.35) — 0.30—16 în continuare, 18.30, 20.45. Drumul Sării (3128.13) — 15, 17.30, 20. MARATON — BUZesti (15.62.79) — 15 30, 18, 20.30. CREOLA, OCHII TI ARD CA FLACARA - Munca (21.50.97) - 10. 18 . Rahova (23.91.00) — 15.30. IN A TRAI PENTRU A TRAI — Union (13.49.04) — 15.30. 18. VIRSTA INGRATA - Lira (31.71.71) — 15.30, 18. 20.15. DRAGOSTE LA LAS VEGAS — Unirea (17.10.21) — 18. 20.15. Flacăra (21.35.40) - 18. 20.30. ARUNCATI BANCA IN AER - Doina (16.35.38) — 11.30, 13.45, 18. 18,15, 20.30. CIMARON , VIRSTA INGRATA — Dacia (16.26.10) — 8.45—19.30 în continuare. ICONOSTAS - Unirea (17.10.21) -15.30. MEMENTO — Cotroceni (13.62.56) — 20.30. CONTESA COSEL — Moșilor (12.52.93) — 15.30, 19. armata codobaturilor din nou IN LUPTA — Flacăra (21.35.40) — 15.30 SOARELE VAGABONZILOR — Giulești (17.55.46) - 15.30, 18, 20.30; Volga (11.91.26) — 9.15—16 în continuare, 18.15, 20 30. AM DOUA MAME SI DOI TATI - Vitán (21.39.82) — 20.30. OMUL MOMENTULUI - Vitán (21.39 82) — 15.30, 18; Pacea (31.32.52) — 15.45, 18, 20.15. CAVALERII AERULUI — Ferentari (23.17.50) — 15.30, 18, 20.15. LOVITURA PUTERNICA - Progresul (23.94.10) - 20.30. OMUL CU ORDIN DE REPARTITIE — Popular (85.15.17) — 20.30; SHERLOCK HOLMES — Popular (35.15.17) — 15.30, 18. UN GLONTE PENTRU GENERAL — Bucegi (17.05.47) — 9, 11.15, 13.30, 15.45, 18.15, 20.45; Miorita (14.27.14) — 9 30, 12, 15.30, 18, 20.30; Arta (21.31.86) — »—15.45 In continuare, 18. 20 30. MONDOCANE — Timpuri Noi (15.61.10) — 9.15, 12.30, 16, 19.30. OMUL, ORGOLIUL, VENDETTA — Aurora (35.04.16) - 9, 11 15, 13 30, 16, 18,15. 20.30. Modern (28.71.01) — 10, 13, 16, 16.15, 20.30 OMUL CARE VALORA MILIARDE — victoria (16 20 79) — 9, 11.15, 13 30, 18, 16.30, 20.45; Griviţa (1) 08.58) - 0, 11.15, 13.30, 18. 18 15. 20.30; Meloidia (12.08 88) - 9, 11.15, 13.30, 18. 18 30. 20 45; Flamura (23.07.40) - 9, 11.15, 13.30, 16. 18.15. 20 30. SECVENŢA 18.00 Buletin de ştiri. 18.05 Studioul şcolarilor. Inscripţii bihorene. 18.30 Muzică populară. 18.45 Criterii. Arte frumoase. 19.00 Tele-universitatea. Ciclul „în lumea atomului“. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Actualitatea economică. 20.20 Film artistic „Nu se ştie niciodată“ — coproducţie francoitalianâ. 21.55 Reflector. 22.15 Multe dulce şi frumoasă. Emisiune de limbă română de conf. dr. Sorin Stati. 22.30 Varietăţi pe peliculă. 22.55 Telejurnalul de noapte şi buletinul meteorologic. 23.10 închiderea emisiunii. ANGELICA SI SULTANUL — Feroviar (16.22.73) — 8.30, 11, 13.30, 16, 18.30, 21 ; Excelsior (18.10 88) — 9.45, 12.18, 14 45, 17,15, 20; Floreasca (33 29 71) — 9. 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20 30; Gloria (22.44 01) -9, 11.15, 13 30, 16, 18.15, 20.30; lomis (21.49.46) — 9, 11.15, 15.45, 18.15, 20.30; ADIO, GRINGO 1 — Cringași (17.38.81) - 15 30. 18. 20.15. COMISARUL »X“ ȘI BANDA 1.THE1 C1INI VERZI" - Înfrățirea Intre popoare (17.3184) — 15. IMS. 20. Progresul (23.94.10); 15.30. 18. Cosmos (35.19.15) — 15.30. 18. 20.15. I.C.P.R.-OLTRICE - GROPILE RĂMÎN Pe la începutul acestui an, timp de aproape două săptămîni, două agregate de preparat asfalt şi cîţiva muncitori de la întreprinderea de drumuri şi poduri au lucrat la repararea străzii Logofăt Luca Stroici — traseul Galaţi — str. Speranţei, deteriorată în timpul iernii. Viteza de lucru? Aproximativ un metru pătrat asfalt de om pe... zi. Cît priveşte calitatea reparaţiilor... Denivelările au rămas aproape la fel ca mai înainte, adăugîndu-lise acum şi cele două gropi (asfalt scos şi nepus la loc) lăsate în mijlocul străzii, autovehiculele fiind nevoite să facă adevărate slalomuri pentru a le evita. O iarnă a trecut, alta bate la uşă, dar pe această stradă ,,reparată“, gropile au rămas. Multă perseverenţă mai are I.D.P.R.