Informatia Bucureştiului, octombrie 1969 (Anul 17, nr. 5013-5039)

1969-10-10 / nr. 5021

t i PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! INFORMA­ŢI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI MOBILIZARE LA TOATE NIVELURILE PENTRU REALIZAREA INTEGRALA A PLANULUI DE INVESTIȚII Corespunzător prevederilor planu­lui de stat, în sectorul 4 al munici­piului București urmează să se rea­lizeze, în acest an, un volum de in­vestiţii în valoa­re de aproximativ un miliard de lei, destinat continuării şi terminării unor mari obiective economice începute în anii trecuţi, modernizării şi dezvoltării capacită­ţilor de producţie existente. Recent, comisia economică a sectorului a ana­lizat stadiul execuţiei lucrărilor de construcţii-montaj. Pe ansamblul sec­torului, în cele 9 luni care s-au scurs din acest an, s-a realizat doar 57,8 la sută din planul anual şi, respec­tiv, 84,4 la sută din volumul lucrări­lor de construcţii-montaj. Restanţe importante au fost înregistrate la Fa­brica de mezeluri şi conserve din carne Bucureşti, Uzina chimică „9 Mai”, întreprinderile „Crinul”, „Unirea“, „Anticorozivul“, Uzina „Po­­licolor”, deşi — în marea majoritate a cazurilor — este vorba de capaci­tăţi de producţie care trebuiau să in­tre în funcţiune încă de la începutul anului viitor. Justificările stereotipe pe seama greutăţilor Inarente înce­putului activităţii pe şantiere, tim­pului nefavorabil din p­rimele luni ale anului, nu pot fi luate In con­siderare. Prin aducerea unor aseme­nea argumente se încearcă să se teo­retizeze inevitabilitatea rămînerilor în urmă.­­ Adevăratele neajunsuri sunt de or­din subiectiv, consecinţe ale unei insuficiente pregătiri a lucrărilor de investiţii din partea beneficiarilor, cit şi ale slabei activităţi desfăşurate ing. NICOLAE SPINU secretar al Comitetului de partid al sectorului 4 pe unele şantiere. Ce „argumente”, de pildă, se pot aduce in legătură cu deficienţele existente în asigura­rea documentaţiilor tehnice şi elibe­rarea amplasamentelor, sarci­ni ele­mentare ale beneficiarilor ? Este sem­nificativ, în acest sens, faptul că lucrările de la Uzina de medicamente Bucureşti, instalaţia de sinteze orga­nice şi condiţionare — etapa a II-a — nu au fost începute pină în pre­zent, deşi, prin planul de investiţii pe anul 1969, sunt alocate fonduri in valoare de 35 650 000 lei, cu termen de deschidere a şantierului la 1 iu­nie a.c. Şi aceasta, pentru că benefi­ciarul a supus cu întîrziere spre avi­zare studiul tehnico-economic. De asemenea, investiţia de la întreprin­derea „Optica română“ — dezvoltare etapa I — prevăzută pentru trimes­trul IV-1969, nu are asigurate condi­ţii pentru începerea ei, întrucît ace­laşi studiu este abia acum în curs de avizare, iar aprobarea pentru te­renul de amplasare a obiectivului nu s-a obţinut în­că de la Consiliul popu­lar al municipiului Bucureşti. Deficienţe serioase se constată şi In ceea ce priveşte calitatea proiec­telor, ele fiind date constructorilor (Continuare In pag. a 4-a) Probleme a căror elaborare ar fi cerut un mare volum de muncă şi timp, sunt rezolvate operativ în sectorul de calcul şi, informare cu ajutorul calculatoarelor electronice. In fotografie , inginerii Stela Mathe şi N. Guţu din I.S.P.E. rezolvînd pro­blema acordării regulatoarelor unei cen­trale hidroelectrice prin modelare pe calculator analogic. ! TilfiliA'lili! ! Atletismul I L D poetic NINA CASSIAN « ce nu ! Pe stadioanele antichităţii se întreceau, a­­lături de atleţii muşchilor, atleţii imaginaţiei şi ai frumuseţii, intr-un efort comun spre desăvîrşire. Dacă ţara noastră s-ar prezenta astăzi la un concurs Internaţio­nal de atletism poetic, sunt con­vinsă că ar culege multe medalii de aur — şi nu doar două medalii de argint care au reuşit să obţină — vai ! — sportivii noş­tri, la Atena. Da, e timpul ca poezia noastră să fie cunoscută şi recunoscută pe marea arenă a lumii. Sîntem in formă excepţională. Pot numi pe ciştigătorul virtual al cursei de alergări pe distanţe mari, precum şi pe cel al probei de sărituri in înălţime. Putem cîştiga la aruncarea discului solar şi a suliţei lui Don Quijote. S-ar putea să pierdem la ştafetă (spor­tul poetic rămîne individual) sau, din cind in cînd, la săritura cu prăjina... la nas. Dar cine ne-ar întrece la proba de fantezie ? Vechi literaturi prestigioase au dovedit oboseală şi uzură in acest sens ; am certitudinea vitalităţii noastre irezistibile. Putem propu­ne şi participa cu şanse maxime la încercarea de sistematizare a universurilor inedite, la saltul in (Continuare In pag. o 3-a) i — în prezent, intre unităţile ce alcătuiesc Combinatul de confec­ţii şi tricotaje Bucureşti există un anume decalaj în ceea ce priveşte nivelul de organizare a producţiei. Ţinînd cont că adu­cerea la un „numitor comun“ — evident, în sensul generalizării experienţei avansate — condi­ţionează obţinerea unor rezultate JuPeri°are, v-am ruga să vă re­feriţi la măsurile ce se între­prind în acest sens. Intr-adevăr, analiza nivelu­lui de organizare a producţiei şi a muncii, a gradului de tehni­citate a fabricaţiei relevă între unităţile noastre diferen­ţieri apreciabile, reflectate, de altfel. In indicii tehnico eco­nomici realizaţi — productivitate, mecanizarea operaţiilor consu­muri specifice etc. De aceea, ge­neralizarea experienţei pozitive acumulate în unitatea ce con­stituie veriga de bază a combi- Acumulări şi perspective Convorbire cu directorul general al C.C.T.B., IOSIF STEINBACH natului — Fabrica de confecţii şi tricotaje — constituie un impe­rativ de prim ordin. In acest sens, pe baza studiilor complexe întreprinse In fiecare unitate productivă, a fost întocmit un amplu plan de reorganizare ce urmează a fi materializat pină la sfîrşitul anului. încadrarea în acest termen se impune ca o condiţie de bază a îndeplinirii sarcinilor de plan ce ne revin în 1970 cînd, faţă de realizările preliminate pe acest an, produc­ţia globală urmează să crească cu 8,3 la sută, iar productivitatea valorică a muncii cu 10,8 la sută. —• Acţiunea de reorganizare îşi propune, desigur, să fructifice posibilităţile largi de specializa­re pe care le oferă noua struc­tură organizatorică. — Evident. Practica a confir­mat — de altfel, în acest sens noi am acumulat o preţioasă ex­perienţă — că în industria confec­ţiilor profilarea secţiilor şi uni­tăţilor s-a dovedit forma de or­ganizare a producţiei cea mai eficientă, creînd condiţii optime pentru unificarea tehnologiilor, perfecţionarea fluxurilor de fa­bricaţie, mecanizarea şi semiau­­tomatizarea unor operaţii, creş­terea productivităţii fizice prin specializarea muncitorilor. întru­­cit planul nostru de acţiune în această direcţie este deosebit de complex, mă voi referi direct la eficienţa pe care scontăm s-o obţinem prin aplicarea sa: o creştere medie a productivităţii fizice de aproape 30 la sută.­­ Ca urmare a unei fructuoase activităţi pe linia valorificării rezervelor interne, combinatul şi-a asumat importante angaja-Florin Rădulescu-Botica (Continuare In pag. a 4-a) Intolerantă faţă de abaterile d­­­in mînuirea şi păstrarea documentelor secrete N­u constituie un secret faptul că prin natura activităţii lor, o serie de ministere, instituţii şi Întreprinderi deţin documente, date şi Informaţii a căror deteriorare, pierdere sau divul­gare ar putea dăuna intereselor statu­lui. De aceea, pentru evidenţa, păstra­rea şi manipularea lor sunt stabilite nor­me riguroase, menite să apere secre­tul de stat. Cu toate acestea, se constată că nerespectarea dispoziţiilor legale, ne­glijenţa şi lipsa de răspundere a unor salariaţi au dus, în unele cazuri, la abateri ce s-ar fi putut solda cu grave consecinţe. La sectorul de sistematizare al Insti­tutului Proiect Bucureşti au fost găsite, cu ocazia unui sondaj, după orele de program, Împrăştiate pe mese, diferite documente cu caracter secret, fără ca uşa biroului respectiv să fi fost încuiată. In schimb, In seiful aflat In aceeaşi în­căpere, destinat anume asigurării acte­lor în cauză erau... bine păstrate clteva ceşti de cafea, un ibric şi alte nimicuri. Din păcate, nu este singurul caz în care neglijenţa In modul de a opera cu acte şi date secrete ţi-a spus cuvintul. La Întreprinderea geologică de prospec- Aurel Radu Petre Hladchi-Bucovineanu ((Sontinuar­­io pag. a 3-a) i Anul XVII­­ Nr. 5021 4 PAGINI 30 BANI Vineri 10 octombrie 1969 Plecarea unei delegaţii a Consiliului popular municipal la Roma La invitaţia primarului Romei, azi dimineaţă o delegaţie a Consiliu­lui popular al municipiului Bucu­reşti, condusă de Dumitru Popa,­­preşedintele Comitetului executiv, primar general al Capitalei a ple­cat spre Italia. La plecare pe aero­portul Băneasa membrii delegaţiei au fost conduşi de Ion Cosma, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti, de vice­preşedinţi ai Comitetului executiv şi de alte persoane oficiale. A fost de faţă ambasadorul Ita­liei la Bucureşti, Niccolo Moscato. • ÎNTREPRIN­DEREA CANAL-A­­PA BUCUREŞTI a­­nunţă că, din cauza unor lucrări de re­paraţii la reţeaua de apă, în cartierul Drumul Taberei apa va fi complet închi­să în noaptea de 10—11 octombrie, în­tre ore 0 şi 4. • OPERA ROMANA anunţă că spectacolul „Bărbierul din Sevilla“ programat mîine, 11 oct., se amină pentru luni 13 oct., ora 19.30, cu aceeaşi distribuţie. Biletele vîndute rămîn valabile. Continuă un ritm intens construcţiile de locuinţe in cartierul Colentina de unde prezentăm un­­" aspect Oricine ştie că legumele şi fruc­tele se transportă spre unităţile comerciale ambalate în lădiţe adec­vate pentru fiecare sortiment în parte. Se pare însă că numai I.L.F. uită cîteodată de această obligaţie, care, de altfel este stipulată în contractele pe care le încheie cu producătorii. Altfel, cum se expli­că faptul că în ziua de 6 octom­brie Oficiul 3­­.L.F. era dator bri­găzilor de la cooperativa agricolă de producţie din Popeşti Leordeni sute de ambalaje ? (De precizat că ambalajele erau proprietatea cooperativei). Din această cauză mii de kilograme de roşii şi alte produse n-au putut fi recoltate si expediate spre unităţi. Şi aceasta in situaţia in care, noapte de noapte, grădinile erau ameninţate de bru­mă. Magazinele intercooperatiste nu restituiseră nici ele, în ziua de 6­ octombrie, nici unul dintre amba­lajele primite cu două zile înainte. Astfel de neglijenţe sunt cu atit mai de­­neconceput pr.u cit, aieseani. I.L.F. reclamă faptul că nu primeşte cantităţi suficiente de legume, că o parte dintre cooperative nu res­pectă graficele de livrări. Lipsa ambalajelor, mai bine zis proasta lor manipulare, nu e o pro- LEGUMELE N-AU FOST RECOLTATE PENTRU CI. AU LIPSII LAMELE blemă necunoscută. Numai că foru­rile care trebuie să o rezolve o ne­glijează. In timp ce în pieţe şi la unităţile d­in reţea stive întregi de ambalaje blochează diferite spaţii, unităţile producătoare duc lipsă de ele. Magazinul GOSTAT din Piaţa Unirii, de pildă, primeşte zilnic cir­ca 1 000 lădiţe, dar nu se ridică nici jumătate din ele. Acelaşi lucru se petrece şi la unităţile I.L.F. Maşi­nile care vin cu marfă în loc să plece Înapoi încărcate cu ambala­je, fie că pleacă goale, fie că sunt îndrumate să încarce diferite mate­riale din arte ti00uri. • E necesar ca atit conducerile I.L.F., cele ale magazinelor GOS­TAT și centrelor intercooperatiste, cit și unităţile producătoare să ia măsuri urgente pentru rezolva­rea acestei probleme. Este inadmi­sibil ca legumele să nu poată fi recoltate şi expediate magazinelor şi din asemenea motive! N. B. Expoziție de utilaje şi echipamente pentru mecanizarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare în ultimii ani. intreprinderile . d­e mecanizare şi transport din cadrul centralei lucrărilor de îmbunătăţiri funciare l­a C.S.A. D.F.F.G.A.I.F. au realizat unele utilaje şi echi­pamente destinate mecanizării lu­crărilor de îmbunătăţiri funciare, transportului de materiale etc. Aceste produse sunt prezentate în cadrul unei expoziţii, organizate la întreprinderea de mecanizare şi transport Bucureşti, d­in şoseaua Pantelimon 293. Pot fi vizionate screpere , cu o capacitate de 3 m.c., încărcătoare pe tractoare — acţionate hidraulic, nivelatoare de taluze, lansatoare de conducte, bul­dozere, precum şi alte utilaje cu caracteristici deosebite, de mare productivitate. Marca „Uzinelor Chimice Române“ e binecunoscuta in ţara cit şi peste hotare. O deosebită atenţie a fost acordată mon­­ării unor dispozitive şi utilaje noi, cit şi folosirii ju­dicioase a spaţiilor de producţie. ima­ginea noastră a fost prinsă în atelie­rul de creaţie unde a fost produs un nou model de cis­­mulițe de damă. „Mafia in kaki" Patru p aşi ai virtuţii militare“ americane pun pe picioare o escrocherie de mare anvergură NEW YORK. — După scandaloa­sa afacere a „beretelor verzi“ în Vietnamul de sud, care a discredi­tat Pentagonul, C.I.A. şi forţele spe­ciale­ americane, un nou scandal s-a produs in armata americană. El pune indirect în cauză pe fostul şef de stat major al forţelor ar­mate terestre, generalul Johnson, şi in mod direct pe fostul comandant al poliţiei militare, generalul Carl Turner, precum şi patru subofiţeri consideraţi pînă nu de mult drept „aşi ai virtuţilor militare“ dar care în realitate erau patru escroci. O subcomisie de anchetă a Sena­tului S.U.A. a stabilit că şeful ban­dei acestor „soldaţi afacerişti“ este sergentul major al armatei, Wil­liam Wooldridge, cu un stagiu in armată de 25 de ani, decorat de către generalul Johnson cu presti­gioasa medalie „pentru servicii meritorii excepționale“. (füMteuare ta pag. a 4 a) • Astăzi şi miine, (ora 20), In sala Ateneului Român va avea loc concertul orchestrei simfonice a Filarmonicii de stat „George Enescu“, sub bagheta di­rijorului silircca Basarab. programul cuprinde : Concertul pentru orgă şi or­chestră nr. 2 in do minor de Jiri Rein­­berger - solist, cunoscutul organist Hel­muth Plattner — Preludiu și fugă (to­cata) opus 17 nr. 2 de C. Silvestri și Simfonia a IV-a In re minor de Schu­mann. 9 MANIFESTĂRI CULTURAL ARTISTICE IN CINSTEA CELEI DE A 25-a ANIVERSĂRI A ZILEI FORŢELOR ARMATE In cinstea celei de a 25-a aniversări a Zilei forţelor armate ale Republicii Socialiste România, în întreprinderi, cluburi, case de cul­tură, şcoli, facultăţi şi alte instituţii au loc interesante manifestări cultural artistice. Cu acest prilej ofiţeri superiori şi generali ai forţelor noastre armate vorbesc despre lupta plină de eroism a ostaşilor români pentru eliberarea completă a teritoriului patriei, despre contribuţia armatelor române alături de armatele aliate la înfringerea Germaniei fasciste. Miercuri la Ateneul tineretului din sectorul 1 a luat cuvin­­tul col. Gh. Roman, iar la C.C.T.R. generalul maior Gh. Popa. Ieri, la Clubul fabricii Adesgo a vorbit generalul maior Mircea Dumitrul. • In sftrşit, sulta intilnirilor cu autorii unor apariţii recente, organizate de Centrul de librării Bucureşti, depă­şeşte sfera scriitorilor propriu-zişi. Astfel, azi la ora 19, in incinta li­brăriei „M. Sadoveanu", din bd. Ma­gheru­ti, are loc un adevărat colocviu pe marginea volumului „Tineretul — obiect de cercetare ştiinţifică11. Participă dr. Ovidiu Bădina, prof. univ. H. H. Stahl şi conf. univ. dr. Tiberiu Bogdan. Astăzi, la aceeaşi oră, aceeaşi librărie găzduieşte intilnirile iubitorilor literaturii cu Nelly Cutava, semnatara romanului „Domnişoarele". Prezintă criticul literar Liviu Călin. • Buletin meteorologic INSTITUTUL ME­TEOROLOGIC CO­MUNICA : Azi, la ora 8, in Bucureşti, temperatura aeru­lui a fost de 5 gra­de. Timpul proba­bil de miine . Vremea se va menţine fru­moasă. Temperatura minimă 3—5 grade, iar maxima 21—23 grade, în cartierul Dru­mul Taberei, în faţa unităţii „Nu­fărul“ se lucrea­ză la extinderea locului de parca­re pentru auto­turisme Comitetul municipal Bucureşti al P.­­ R. — — an—— ANUNŢĂ­M Deschiderea anului de studiu la Cabinetul municipal de partid , care va avea loc luni, 13 octombrie a.c. ora 17,30, In­sula Facultăţii de drept a Universităţii Bucureşti. Sunt invitaţi s­­ participe activişti de partid, lectorii, propagandiștii şi cursanții care studiază la Cabinetul municipal de partid. Piramida hîrtiilor în alimentaţia publică bucureşteană • Specialişti care ar putea să-şi aducă o contribuţie eficientă in alte sectoare, „ocupaţi“ in activităţi administrative fără sens • Sint necesare 19 întreprinderi de alimentaţie publică in Capitală ? P­entru coordonarea şi Îndrumarea celor 380 de restaurante şi bufete din Capitală există 19 întreprinderi, adică, în medie, 18—19 unităţi de .,că­ciulă“ administrativă. Acestea, la rindul lor, sunt coordonate de către un trust — T.A.P.L.B. — care şi el este coordonat de către Direcţia generală comercială. " (în sistema O.N.T. există alte întreprin­­­­deri, care la rîndul lor coordonează alte­­ unităţi).­­ De ce este oare necesar un I.A.P.L. la 12, 13 sau 15 unităţi? I.A.P.L. Raho­va, de pildă, avînd în schemă un di­rector şi 15 salariaţi, coordonează şi in­­drumează activitatea unui singur res­taurant de categoria a doua şi a 11 bu­fete. De fapt, este impropriu spus ,,coordonează“, deoarece în realitate, toate iniţiativele şi hotărîrile privind activitatea unităţilor se iau de către trust. Pare de necrezut, dar , A.P.L.B. s-a transformat într-un for care... gîndeşte pentru I.A.P.L.-uri, ba cîteodată chiar şi pentru responsabilii de unităţi. Nici I.A.P.L.-urile şi nici unităţile din sub­ordine nu au, de pildă, dreptul să contracteze direct cu furnizorii cea mai mare parte a produselor de care au nevoie. S-a mers pînă acolo încît şi pasta de tomate, conservele, fasolea, ceapa, să fie oferite întreprinderii prin repartiţie de către trust. Se înţelege că o asemenea activitate excesiv centra­lizată reclamă prezenţa unui lung cir­cuit de­ hîrtii, adrese şi circulare. Dar trustul nu gîndeşte numai nece­sarul de mărfuri. El este cel care, ca un părinte grijuliu de soarta copilului său, elev in clasa I a şcolii elementare, îi trimite circulare pentru a-l învăţa, de pildă, că toamna se pun. . murături (circulara nr. 12971), sau cu alunele pro- Romeo Groapă Dinu Lăzărescu (Continuare în pag. a 3-a) • IMITAŢII DE BLĂNURI Pentru sezonul friguros, colectivul în­treprinderii „ADESGO“ a introdus în fabricaţie, trei sortimente noi de blă­nuri artificiale din fire tip lină P.N.A. Imitînd blana de lupon şi realizate in culorile neetru, maro şi gri spicat, noile produse sunt destinate confecţionării îm­brăcămintei exterioare, pentru căptu­şeală de mantouri şi haine, precum şi executării de gulere şi manşoane. De asemenea, se execută peste 140 noi perechi ciorapi pantalon din fire sinte­tice într-o contextură mai plină care vor fi livrate unităţilor comerciale în­­cepând din această lună. t

Next