Informatia Bucureştiului, octombrie 1969 (Anul 17, nr. 5013-5039)
1969-10-10 / nr. 5021
t i PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA! INFORMAŢIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI MOBILIZARE LA TOATE NIVELURILE PENTRU REALIZAREA INTEGRALA A PLANULUI DE INVESTIȚII Corespunzător prevederilor planului de stat, în sectorul 4 al municipiului București urmează să se realizeze, în acest an, un volum de investiţii în valoare de aproximativ un miliard de lei, destinat continuării şi terminării unor mari obiective economice începute în anii trecuţi, modernizării şi dezvoltării capacităţilor de producţie existente. Recent, comisia economică a sectorului a analizat stadiul execuţiei lucrărilor de construcţii-montaj. Pe ansamblul sectorului, în cele 9 luni care s-au scurs din acest an, s-a realizat doar 57,8 la sută din planul anual şi, respectiv, 84,4 la sută din volumul lucrărilor de construcţii-montaj. Restanţe importante au fost înregistrate la Fabrica de mezeluri şi conserve din carne Bucureşti, Uzina chimică „9 Mai”, întreprinderile „Crinul”, „Unirea“, „Anticorozivul“, Uzina „Policolor”, deşi — în marea majoritate a cazurilor — este vorba de capacităţi de producţie care trebuiau să intre în funcţiune încă de la începutul anului viitor. Justificările stereotipe pe seama greutăţilor Inarente începutului activităţii pe şantiere, timpului nefavorabil din primele luni ale anului, nu pot fi luate In considerare. Prin aducerea unor asemenea argumente se încearcă să se teoretizeze inevitabilitatea rămînerilor în urmă. Adevăratele neajunsuri sunt de ordin subiectiv, consecinţe ale unei insuficiente pregătiri a lucrărilor de investiţii din partea beneficiarilor, cit şi ale slabei activităţi desfăşurate ing. NICOLAE SPINU secretar al Comitetului de partid al sectorului 4 pe unele şantiere. Ce „argumente”, de pildă, se pot aduce in legătură cu deficienţele existente în asigurarea documentaţiilor tehnice şi eliberarea amplasamentelor, sarcini elementare ale beneficiarilor ? Este semnificativ, în acest sens, faptul că lucrările de la Uzina de medicamente Bucureşti, instalaţia de sinteze organice şi condiţionare — etapa a II-a — nu au fost începute pină în prezent, deşi, prin planul de investiţii pe anul 1969, sunt alocate fonduri in valoare de 35 650 000 lei, cu termen de deschidere a şantierului la 1 iunie a.c. Şi aceasta, pentru că beneficiarul a supus cu întîrziere spre avizare studiul tehnico-economic. De asemenea, investiţia de la întreprinderea „Optica română“ — dezvoltare etapa I — prevăzută pentru trimestrul IV-1969, nu are asigurate condiţii pentru începerea ei, întrucît acelaşi studiu este abia acum în curs de avizare, iar aprobarea pentru terenul de amplasare a obiectivului nu s-a obţinut încă de la Consiliul popular al municipiului Bucureşti. Deficienţe serioase se constată şi In ceea ce priveşte calitatea proiectelor, ele fiind date constructorilor (Continuare In pag. a 4-a) Probleme a căror elaborare ar fi cerut un mare volum de muncă şi timp, sunt rezolvate operativ în sectorul de calcul şi, informare cu ajutorul calculatoarelor electronice. In fotografie , inginerii Stela Mathe şi N. Guţu din I.S.P.E. rezolvînd problema acordării regulatoarelor unei centrale hidroelectrice prin modelare pe calculator analogic. ! TilfiliA'lili! ! Atletismul I L D poetic NINA CASSIAN « ce nu ! Pe stadioanele antichităţii se întreceau, alături de atleţii muşchilor, atleţii imaginaţiei şi ai frumuseţii, intr-un efort comun spre desăvîrşire. Dacă ţara noastră s-ar prezenta astăzi la un concurs Internaţional de atletism poetic, sunt convinsă că ar culege multe medalii de aur — şi nu doar două medalii de argint care au reuşit să obţină — vai ! — sportivii noştri, la Atena. Da, e timpul ca poezia noastră să fie cunoscută şi recunoscută pe marea arenă a lumii. Sîntem in formă excepţională. Pot numi pe ciştigătorul virtual al cursei de alergări pe distanţe mari, precum şi pe cel al probei de sărituri in înălţime. Putem cîştiga la aruncarea discului solar şi a suliţei lui Don Quijote. S-ar putea să pierdem la ştafetă (sportul poetic rămîne individual) sau, din cind in cînd, la săritura cu prăjina... la nas. Dar cine ne-ar întrece la proba de fantezie ? Vechi literaturi prestigioase au dovedit oboseală şi uzură in acest sens ; am certitudinea vitalităţii noastre irezistibile. Putem propune şi participa cu şanse maxime la încercarea de sistematizare a universurilor inedite, la saltul in (Continuare In pag. o 3-a) i — în prezent, intre unităţile ce alcătuiesc Combinatul de confecţii şi tricotaje Bucureşti există un anume decalaj în ceea ce priveşte nivelul de organizare a producţiei. Ţinînd cont că aducerea la un „numitor comun“ — evident, în sensul generalizării experienţei avansate — condiţionează obţinerea unor rezultate JuPeri°are, v-am ruga să vă referiţi la măsurile ce se întreprind în acest sens. Intr-adevăr, analiza nivelului de organizare a producţiei şi a muncii, a gradului de tehnicitate a fabricaţiei relevă între unităţile noastre diferenţieri apreciabile, reflectate, de altfel. In indicii tehnico economici realizaţi — productivitate, mecanizarea operaţiilor consumuri specifice etc. De aceea, generalizarea experienţei pozitive acumulate în unitatea ce constituie veriga de bază a combi- Acumulări şi perspective Convorbire cu directorul general al C.C.T.B., IOSIF STEINBACH natului — Fabrica de confecţii şi tricotaje — constituie un imperativ de prim ordin. In acest sens, pe baza studiilor complexe întreprinse In fiecare unitate productivă, a fost întocmit un amplu plan de reorganizare ce urmează a fi materializat pină la sfîrşitul anului. încadrarea în acest termen se impune ca o condiţie de bază a îndeplinirii sarcinilor de plan ce ne revin în 1970 cînd, faţă de realizările preliminate pe acest an, producţia globală urmează să crească cu 8,3 la sută, iar productivitatea valorică a muncii cu 10,8 la sută. —• Acţiunea de reorganizare îşi propune, desigur, să fructifice posibilităţile largi de specializare pe care le oferă noua structură organizatorică. — Evident. Practica a confirmat — de altfel, în acest sens noi am acumulat o preţioasă experienţă — că în industria confecţiilor profilarea secţiilor şi unităţilor s-a dovedit forma de organizare a producţiei cea mai eficientă, creînd condiţii optime pentru unificarea tehnologiilor, perfecţionarea fluxurilor de fabricaţie, mecanizarea şi semiautomatizarea unor operaţii, creşterea productivităţii fizice prin specializarea muncitorilor. întrucit planul nostru de acţiune în această direcţie este deosebit de complex, mă voi referi direct la eficienţa pe care scontăm s-o obţinem prin aplicarea sa: o creştere medie a productivităţii fizice de aproape 30 la sută. Ca urmare a unei fructuoase activităţi pe linia valorificării rezervelor interne, combinatul şi-a asumat importante angaja-Florin Rădulescu-Botica (Continuare In pag. a 4-a) Intolerantă faţă de abaterile din mînuirea şi păstrarea documentelor secrete Nu constituie un secret faptul că prin natura activităţii lor, o serie de ministere, instituţii şi Întreprinderi deţin documente, date şi Informaţii a căror deteriorare, pierdere sau divulgare ar putea dăuna intereselor statului. De aceea, pentru evidenţa, păstrarea şi manipularea lor sunt stabilite norme riguroase, menite să apere secretul de stat. Cu toate acestea, se constată că nerespectarea dispoziţiilor legale, neglijenţa şi lipsa de răspundere a unor salariaţi au dus, în unele cazuri, la abateri ce s-ar fi putut solda cu grave consecinţe. La sectorul de sistematizare al Institutului Proiect Bucureşti au fost găsite, cu ocazia unui sondaj, după orele de program, Împrăştiate pe mese, diferite documente cu caracter secret, fără ca uşa biroului respectiv să fi fost încuiată. In schimb, In seiful aflat In aceeaşi încăpere, destinat anume asigurării actelor în cauză erau... bine păstrate clteva ceşti de cafea, un ibric şi alte nimicuri. Din păcate, nu este singurul caz în care neglijenţa In modul de a opera cu acte şi date secrete ţi-a spus cuvintul. La Întreprinderea geologică de prospec- Aurel Radu Petre Hladchi-Bucovineanu ((Sontinuario pag. a 3-a) i Anul XVII Nr. 5021 4 PAGINI 30 BANI Vineri 10 octombrie 1969 Plecarea unei delegaţii a Consiliului popular municipal la Roma La invitaţia primarului Romei, azi dimineaţă o delegaţie a Consiliului popular al municipiului Bucureşti, condusă de Dumitru Popa,preşedintele Comitetului executiv, primar general al Capitalei a plecat spre Italia. La plecare pe aeroportul Băneasa membrii delegaţiei au fost conduşi de Ion Cosma, prim-vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti, de vicepreşedinţi ai Comitetului executiv şi de alte persoane oficiale. A fost de faţă ambasadorul Italiei la Bucureşti, Niccolo Moscato. • ÎNTREPRINDEREA CANAL-APA BUCUREŞTI anunţă că, din cauza unor lucrări de reparaţii la reţeaua de apă, în cartierul Drumul Taberei apa va fi complet închisă în noaptea de 10—11 octombrie, între ore 0 şi 4. • OPERA ROMANA anunţă că spectacolul „Bărbierul din Sevilla“ programat mîine, 11 oct., se amină pentru luni 13 oct., ora 19.30, cu aceeaşi distribuţie. Biletele vîndute rămîn valabile. Continuă un ritm intens construcţiile de locuinţe in cartierul Colentina de unde prezentăm un" aspect Oricine ştie că legumele şi fructele se transportă spre unităţile comerciale ambalate în lădiţe adecvate pentru fiecare sortiment în parte. Se pare însă că numai I.L.F. uită cîteodată de această obligaţie, care, de altfel este stipulată în contractele pe care le încheie cu producătorii. Altfel, cum se explică faptul că în ziua de 6 octombrie Oficiul 3.L.F. era dator brigăzilor de la cooperativa agricolă de producţie din Popeşti Leordeni sute de ambalaje ? (De precizat că ambalajele erau proprietatea cooperativei). Din această cauză mii de kilograme de roşii şi alte produse n-au putut fi recoltate si expediate spre unităţi. Şi aceasta in situaţia in care, noapte de noapte, grădinile erau ameninţate de brumă. Magazinele intercooperatiste nu restituiseră nici ele, în ziua de 6 octombrie, nici unul dintre ambalajele primite cu două zile înainte. Astfel de neglijenţe sunt cu atit mai deneconceput pr.u cit, aieseani. I.L.F. reclamă faptul că nu primeşte cantităţi suficiente de legume, că o parte dintre cooperative nu respectă graficele de livrări. Lipsa ambalajelor, mai bine zis proasta lor manipulare, nu e o pro- LEGUMELE N-AU FOST RECOLTATE PENTRU CI. AU LIPSII LAMELE blemă necunoscută. Numai că forurile care trebuie să o rezolve o neglijează. In timp ce în pieţe şi la unităţile din reţea stive întregi de ambalaje blochează diferite spaţii, unităţile producătoare duc lipsă de ele. Magazinul GOSTAT din Piaţa Unirii, de pildă, primeşte zilnic circa 1 000 lădiţe, dar nu se ridică nici jumătate din ele. Acelaşi lucru se petrece şi la unităţile I.L.F. Maşinile care vin cu marfă în loc să plece Înapoi încărcate cu ambalaje, fie că pleacă goale, fie că sunt îndrumate să încarce diferite materiale din arte ti00uri. • E necesar ca atit conducerile I.L.F., cele ale magazinelor GOSTAT și centrelor intercooperatiste, cit și unităţile producătoare să ia măsuri urgente pentru rezolvarea acestei probleme. Este inadmisibil ca legumele să nu poată fi recoltate şi expediate magazinelor şi din asemenea motive! N. B. Expoziție de utilaje şi echipamente pentru mecanizarea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare în ultimii ani. intreprinderile . de mecanizare şi transport din cadrul centralei lucrărilor de îmbunătăţiri funciare la C.S.A. D.F.F.G.A.I.F. au realizat unele utilaje şi echipamente destinate mecanizării lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, transportului de materiale etc. Aceste produse sunt prezentate în cadrul unei expoziţii, organizate la întreprinderea de mecanizare şi transport Bucureşti, din şoseaua Pantelimon 293. Pot fi vizionate screpere , cu o capacitate de 3 m.c., încărcătoare pe tractoare — acţionate hidraulic, nivelatoare de taluze, lansatoare de conducte, buldozere, precum şi alte utilaje cu caracteristici deosebite, de mare productivitate. Marca „Uzinelor Chimice Române“ e binecunoscuta in ţara cit şi peste hotare. O deosebită atenţie a fost acordată monării unor dispozitive şi utilaje noi, cit şi folosirii judicioase a spaţiilor de producţie. imaginea noastră a fost prinsă în atelierul de creaţie unde a fost produs un nou model de cismulițe de damă. „Mafia in kaki" Patru p aşi ai virtuţii militare“ americane pun pe picioare o escrocherie de mare anvergură NEW YORK. — După scandaloasa afacere a „beretelor verzi“ în Vietnamul de sud, care a discreditat Pentagonul, C.I.A. şi forţele speciale americane, un nou scandal s-a produs in armata americană. El pune indirect în cauză pe fostul şef de stat major al forţelor armate terestre, generalul Johnson, şi in mod direct pe fostul comandant al poliţiei militare, generalul Carl Turner, precum şi patru subofiţeri consideraţi pînă nu de mult drept „aşi ai virtuţilor militare“ dar care în realitate erau patru escroci. O subcomisie de anchetă a Senatului S.U.A. a stabilit că şeful bandei acestor „soldaţi afacerişti“ este sergentul major al armatei, William Wooldridge, cu un stagiu in armată de 25 de ani, decorat de către generalul Johnson cu prestigioasa medalie „pentru servicii meritorii excepționale“. (füMteuare ta pag. a 4 a) • Astăzi şi miine, (ora 20), In sala Ateneului Român va avea loc concertul orchestrei simfonice a Filarmonicii de stat „George Enescu“, sub bagheta dirijorului silircca Basarab. programul cuprinde : Concertul pentru orgă şi orchestră nr. 2 in do minor de Jiri Reinberger - solist, cunoscutul organist Helmuth Plattner — Preludiu și fugă (tocata) opus 17 nr. 2 de C. Silvestri și Simfonia a IV-a In re minor de Schumann. 9 MANIFESTĂRI CULTURAL ARTISTICE IN CINSTEA CELEI DE A 25-a ANIVERSĂRI A ZILEI FORŢELOR ARMATE In cinstea celei de a 25-a aniversări a Zilei forţelor armate ale Republicii Socialiste România, în întreprinderi, cluburi, case de cultură, şcoli, facultăţi şi alte instituţii au loc interesante manifestări cultural artistice. Cu acest prilej ofiţeri superiori şi generali ai forţelor noastre armate vorbesc despre lupta plină de eroism a ostaşilor români pentru eliberarea completă a teritoriului patriei, despre contribuţia armatelor române alături de armatele aliate la înfringerea Germaniei fasciste. Miercuri la Ateneul tineretului din sectorul 1 a luat cuvintul col. Gh. Roman, iar la C.C.T.R. generalul maior Gh. Popa. Ieri, la Clubul fabricii Adesgo a vorbit generalul maior Mircea Dumitrul. • In sftrşit, sulta intilnirilor cu autorii unor apariţii recente, organizate de Centrul de librării Bucureşti, depăşeşte sfera scriitorilor propriu-zişi. Astfel, azi la ora 19, in incinta librăriei „M. Sadoveanu", din bd. Magheruti, are loc un adevărat colocviu pe marginea volumului „Tineretul — obiect de cercetare ştiinţifică11. Participă dr. Ovidiu Bădina, prof. univ. H. H. Stahl şi conf. univ. dr. Tiberiu Bogdan. Astăzi, la aceeaşi oră, aceeaşi librărie găzduieşte intilnirile iubitorilor literaturii cu Nelly Cutava, semnatara romanului „Domnişoarele". Prezintă criticul literar Liviu Călin. • Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, in Bucureşti, temperatura aerului a fost de 5 grade. Timpul probabil de miine . Vremea se va menţine frumoasă. Temperatura minimă 3—5 grade, iar maxima 21—23 grade, în cartierul Drumul Taberei, în faţa unităţii „Nufărul“ se lucrează la extinderea locului de parcare pentru autoturisme Comitetul municipal Bucureşti al P. R. — — an—— ANUNŢĂM Deschiderea anului de studiu la Cabinetul municipal de partid , care va avea loc luni, 13 octombrie a.c. ora 17,30, Insula Facultăţii de drept a Universităţii Bucureşti. Sunt invitaţi s participe activişti de partid, lectorii, propagandiștii şi cursanții care studiază la Cabinetul municipal de partid. Piramida hîrtiilor în alimentaţia publică bucureşteană • Specialişti care ar putea să-şi aducă o contribuţie eficientă in alte sectoare, „ocupaţi“ in activităţi administrative fără sens • Sint necesare 19 întreprinderi de alimentaţie publică in Capitală ? Pentru coordonarea şi Îndrumarea celor 380 de restaurante şi bufete din Capitală există 19 întreprinderi, adică, în medie, 18—19 unităţi de .,căciulă“ administrativă. Acestea, la rindul lor, sunt coordonate de către un trust — T.A.P.L.B. — care şi el este coordonat de către Direcţia generală comercială. " (în sistema O.N.T. există alte întreprinderi, care la rîndul lor coordonează alte unităţi). De ce este oare necesar un I.A.P.L. la 12, 13 sau 15 unităţi? I.A.P.L. Rahova, de pildă, avînd în schemă un director şi 15 salariaţi, coordonează şi indrumează activitatea unui singur restaurant de categoria a doua şi a 11 bufete. De fapt, este impropriu spus ,,coordonează“, deoarece în realitate, toate iniţiativele şi hotărîrile privind activitatea unităţilor se iau de către trust. Pare de necrezut, dar , A.P.L.B. s-a transformat într-un for care... gîndeşte pentru I.A.P.L.-uri, ba cîteodată chiar şi pentru responsabilii de unităţi. Nici I.A.P.L.-urile şi nici unităţile din subordine nu au, de pildă, dreptul să contracteze direct cu furnizorii cea mai mare parte a produselor de care au nevoie. S-a mers pînă acolo încît şi pasta de tomate, conservele, fasolea, ceapa, să fie oferite întreprinderii prin repartiţie de către trust. Se înţelege că o asemenea activitate excesiv centralizată reclamă prezenţa unui lung circuit de hîrtii, adrese şi circulare. Dar trustul nu gîndeşte numai necesarul de mărfuri. El este cel care, ca un părinte grijuliu de soarta copilului său, elev in clasa I a şcolii elementare, îi trimite circulare pentru a-l învăţa, de pildă, că toamna se pun. . murături (circulara nr. 12971), sau cu alunele pro- Romeo Groapă Dinu Lăzărescu (Continuare în pag. a 3-a) • IMITAŢII DE BLĂNURI Pentru sezonul friguros, colectivul întreprinderii „ADESGO“ a introdus în fabricaţie, trei sortimente noi de blănuri artificiale din fire tip lină P.N.A. Imitînd blana de lupon şi realizate in culorile neetru, maro şi gri spicat, noile produse sunt destinate confecţionării îmbrăcămintei exterioare, pentru căptuşeală de mantouri şi haine, precum şi executării de gulere şi manşoane. De asemenea, se execută peste 140 noi perechi ciorapi pantalon din fire sintetice într-o contextură mai plină care vor fi livrate unităţilor comerciale începând din această lună. t