Informatia Bucureştiului, decembrie 1969 (Anul 17, nr. 5065-5091)
1969-12-03 / nr. 5067
Recitalul pianistei NEVIN AFROUZ Sunt artişti care, prin alegerea repertoriului, îşi dezvăluie laturile cele mai proprii şi mai fericit cultivate ale personalităţii lor. Astfel s-a dovedit a fi pianista iraniană Nevin Afrouz : programul recitalului său i-a evidenţiat înclinaţiile şi disponibilităţile pentru lumea sonoră a romanticilor. Temperamental aptă să exteriorizeze sentimente puternice, Nevin Afrouz are un sunet pe măsură mare, masiv în acorduri, cu rezonanţe orchestrale cînd uzează de pedală. Fantezia de Mendelssohn-Bartholdy şi mai ales Trei studii de Liszt după capricii de Paganini au relevat dexteritatea, maleabilitatea dinamică a artistei, un gust al fanteziei permis de stilul romantic — el însuşi fantast şi spectaculos. Nu înseamnă însă că Nevin Afronz nu are totodată sensibilitate, poezie şi graţie, tuşeu delicat şi ales simţ coloristic — vădite pe alocuri in amintitele studii lisztiene şi în Zece impromptu-uri pe o temă de Clara Wieck de Schumann. Şi din muzica modernă pianista iraniană şi-a ales piese adecvate viziunii sale, care presupune impetuozitatea tehnică : Alborada del gracioso de Ravel (redată cu mult aplomb ritmic), sugestiva Suită op. 14 de Bartók şi însufleţită Toccata de Prokofiev, înclinată către expunerea liberă a frazei şi către monumental, Nevin Afrouz arată o bună şcoală pianistică, muzicalitate şi cultură. Frumosul succes repurtat aseară la Sala mică a Palatului apare astfel explicabil şi îndreptăţit. Petre Codreanu Cind o intilnesc pe stradii, cu ţigara sprijinită fragil in colţul gării şi cu capul puţin aplecat intr-o parte, din cauza fumului, mi se pare un alergător singuratic, intr-un maraton in care şi-a pierdut plutonul. Are un mers negrăbit, dar nici încet, ca unul despre care nu poţi să ştii niciodată precis dacă se duce la o intilnire foarte importantă sau se plimbă fără nici o treabă. Nimeni nu întoarce capul după el, pentru că galoanele de spirit pe care le poartă sint invizibile, şi, pe urmă, cînd avem de admirat oftica tinere vedete ale muzicii uşoare, nu ne mai rămin destule priviri pentru dramaturgi... Mirovan circulă mult, ca o replică, dintr-un loc intr-altul, şi peste tot lasă o undă de farmec sau aruncă pe talerul de aramă al conversaţiilor noastre, banul de aur al cite unui paradox. El ştie să fie acasă cînd un pieton — mare sau mic, de dimensiuni la MIRODAN viabile — are nevoie de el, şi are intuiţia de a lipsi in ceasurile de insistenţă ale pisalogilor. Şi asta pentru că nu cunoaşte, n-a Învăţat, nu vrea să înveţe ştiinţa — sau poate arta ? — de a refuza. Preferă să-şi ocupe timpul lui viu cu timpii morţi ai altora şi să-şi cheltuiască cuvintele in activităţi neproductive. Nu o face de dragul unei popularităţi ieftine, pentru că el deţine deja una de valoare. Şi, pe urmă, prin asta, poate că se răzbună puţin pe amintiri. Pentru că sunt convins că Mirovan şi-a trăit, intr-un fel sau intr-altul, toate personajele. El a fost in viaţa lui şi Gore, şi Cerchez şi nu pot să cred că nu l-a încercat citeodată pină şi destinul celebrului Cherryl. El i-a trăit pe toţi. Pină in seara — tiu ştiu de ce îmi închipui că lucrul ăsta nu s-a putut Intimpla decit seara — cînd l-a intilnit pe Beligan. Acesta i-a luat personajele și, pur și simplu, le-a îmbrăcat el... Aurel Storin Desen de Neagu Rădulescu A O evoluţie pozitivă Gheorghe Glauber devenise un nume în plastica anului 1948, înainte de a deveni pictor, prezentînd tabloul„Micii chimişti“ ce impresionase prin redarea cu exactitate a unei scene, de laborator. Aşa cum apare însă azi, la prima sa expoziţie de pictură deschisă in Galeria de artă din str. Mihai Vodă, el a cîştigat in primul rind în picturalitate şi în expresie emoţională, imbogăţindu-şi amplu limbajul plastic, evoluînd către o pictură construită şi elaborată riguros, urmărind generalizarea detaliilor în forme şi volume condensate, sugerînd o atmosferă de simbol a naturii, ca un „Leagăn pădurean“ sau „Costişă”. Doar în portrete mai păstrează forma concret reală, căutînd asemănarea, sentimentalizînd şi idealizînd înfăţişările celor portretizaţi. Compoziţiile figurative evidenţiază preocuparea de construcţie pe căile unei geometrizări simple, nu atit de reuşită ca în peisaje. Natura ii sugerează tonuri sobre, surde, amintind de cromatica vechii şcoli expresioniste de la Baia Mare şi de primul său profesor St. Szonyi. In aceste armonii cromatice, ce vădesc un simţ sigur de pictor, sesizăm nota personală de progres și de certă perspectivă a artistului. TEATRUL DE COMEDIE ŞI ARTIŞTII PLASTICI Iniţiativa Teatrului de comedie de a organiza periodic expoziţii de artă plastică a dobândit tradiţie şi prestigiu, tinzînd spre generalizare şi la alte teatre, pentru început exemplul fiind urmat de Teatrul din Giureşti. Noua expoziţie de la Teatrul de comedie prezintă arta decorativă a Margaretei Stahl : măsuţe pictate, picturi pe talere de lemn, carpete din rafie şi miei suvenire, expresii ale unei sensibilităţi artistice feminine, caracterizate prin rafinament, graţie şi căldura intimităţii, alături de preocuparea majoră pentru stil personal. Artista actualizează, în spirit modern, tradiţia bizantină a desenului şi ornamentului sintetizat in linii cernite, simplificînd detaliile şi urmărind ritmul şi expresia plastică. Acestei surse de veche tradiţie i se adaugă prelucrarea creatoare a ornamentului şi a cromaticii populare, precum şi repetarea, la mai multe obiecte, a simbolului ornamental, „ochii“ sugerînd structura interioară şi sufletul deschis spre univers, amintindu-ne prin acest motiv de Ţuculescu. Artă aplicată şi decorativă Vizionind expoziţiile de artă decorativă şi aplicată, organizate In ultimul timp in aproape toate sălile din Capitală, pregătind atmosfera de sărbătoare cu care intimpinăm de obicei noul an, se remarcă efortul creator al artiştilor în Inovarea unor imagini şi forme artistice, dar totodată se constată şi o lipsă de variaţie a suportului material pe care sunt aplicate imaginile şi ornamentele artistice. Se reflectă aici o pasivitate din partea celor care ar trebui să pună la Indemina artiştilor materiale preţioase şi durabile pentru a nu mai vedea „bijuterii" din tablă şi pămint ars, picturi admirabile pe talere de bucătărie, străchini de pămint amintind prin imitaţia fortuită de porţelanurile veneţiene, de cele din Meissen sau Klen-Long, de faianţele de Beruta ş.a., pentru a cita la in timpiare citeva centre celebre de manufacturi. Recent s-a deschis în Galeriile Fondul plastic din str. Oneşti o admirabilă expoziţie a peste 100 de artişti, etalînd amatorilor de frumos variate şi variante, faţă de anii trecuţi, cărţi poştale, felicitări pentru sărbătorile de iarnă. Admirâm ingeniozitatea şi originalitatea compoziţiilor, atmosfera lor sărbătorească, veselă, apreciem manierele de execuţie artistică, recunoaştem stilurile unor artişti ca : Lena Constante, Imre Drocsay, Emilia Dumitrescu, Sanda Covalschi, Cornelia Daneţ, Pia Masad, Maria Minulescu, Barbu Niţescu, Virgil Preda, Toma Roată, Victor Rusu-Ciobanu, Lelia Zuai, etc. dar aproape invariabil suportul material — hîrtia şi cartonul — este acelaşi, de o calitate obişnuită — şi uneori chiar subobişnuită, aşa cum sunt la felicitările editate de întreprinderea „Artis“. Dar semnificaţia acestei expoziţii constă în sublinierea preocupărilor multilaterale ale artiştilor, în dăruirea talentului lor bucuriei oamenilor. MIRCEA DEAC PRIN EXPOZIŢII BUCUREŞTENE GH. GLAUBER „Peisaj" „Fetiţău O tragedie shakespeariană în premieră, ,OTHELLO" După mulţi ani, „Othello“ revine la rampa bucureşteană, de astă dată în interpretarea actorilor Teatrului „C. I. Nottara“. Spectacolul, pus în scenă de Cornel Todea (Scenografia Doina Levinţa) are ca protagonişti pe Ion Dichiseanu (Othello), Mircea Anghei eseu (lago), rolul Desdemonei fiind deţinut de două actriţe — Lucia Mureşan şi Dora Cherteş — care-l vor interpreta alternativ. înaintea premierei de mîine seară, am solicitat directorului teatrului, dramaturgul HORIA LOVINESCU, un scurt preambul la spectacol . „Nu fac de loc parte dintre cei care transformă marele public într-un idol. E firesc, şi aş spune că e bine, ca o piesă de Ionescu, Pinter sau Beckett să nu întrunească decît sufragiile unei categorii limitate de spectatori. Neaderenţa marelui public nu constituie în acest caz o judecată de valoare decît într-un mod foarte sofisticat. Dar a introduce în repertoriul unui teatru o capodoperă shakespeareană fără ambiţia de a cîştiga aprobarea marelui public mi se pare nu numai un non sens, ci şi un act acultural. Plecînd deci de la ideea că publicul va fi singurul judecător legitim al spectacolului (vă rog să subliniaţi această afirmaţie) şi că sentinţa lui — oricare ar fi ea — va trebui acceptată ca justă şi de necontestat, aştept cu explicabilă emoţie şi curiozitate premiera „Othello“. Dacă succesul va fi real, de durată, nemirocosit, înseamnă că Teatrul „Nottara“ repurtează o izbîndă frumoasă. Dacă spectacolul se va înscrie însă în seria neagră a căderilor shakespeareene din ultimii ani — excepţie făcînd „Troilus şi Cresida“ — va trebui să recunoaştem o înfrîngere care nu poate fi justificată prin nici un fel de argumente, oricît de ingenioase ar fi ele. Bineînţeles că nădăjduiesc în succes“. Othello (Ion Dichiseanu) alături de cele două Desdemone: Lucia Mureşan (stingă) şi Dora Cherteş (dreapta) Foto : N. Svaico De ce „Puricele intr scrisă cu peste şase decenii în urmă şi reprezentată pentru prima dată in 1907 la „Théâtre des nouveautés“ din Paris, comedia „Puricele in ureche“, de Georges Feydeau, cunoaşte în ultimii ani un răsunător succes pe multe scene europene. Astfel, din 1966 s-a jucat la teatrul parizian „Marigny”, la Teatrul Naţional din Londra, la „Schiller — Theater" din Berlinul occidental, la „Teatro Stabile“ din Genova etc. Acum spumoasa farsă e înscrisă pe avizierul de repetiţii al Teatrului „Bulandra“, unde o montează regizorul Emil Mândrie, în decorurile lui Liviu Ciulei, cu Octavian Cotescu in rolul principal. Traducătoarea — Erastia Sever — a păstrat exact titlul original, care reprezintă o expresie a limbii franceze. Dar iată că la o mai atentă cercetare s-a dovedit că expresia există — cu aceeaşi semnificaţie — şi în limba română. O notează, printre alţii, şi folcloristul Simion Florea Marian în lucrarea „Insectele în limba, credinţele şi obiceiurile românilor“, apărută în 1903: „Ii cîntă puricele în ureche ; i-a intrat un purice în ureche ; ce purice ţi-a intrat in ureche ? Adecă : i-au intrat ginduri rele în cap și nu se pote odihni de superare“. Ce ginduri rele l-au intrat în cap doamnei Chandebise vom afla la apropiata premieră. UN AUTOGRAF DE LA RADU BELIGAN. Turneul întreprins de Teatrul Naţional în R.S. Cehoslovacă a întrerupt, pentru zece zile, seria spectacolelor cu comedia lui Al. Mirodan „Transplantarea ininţii necunoscute“. Cind vor fi reluate, în zilele de 11, 12 şi 14 decembrie, reprezentaţiile Teatrului „Bulandra“ vor rezerva şi o surpriză amatorilor de autografe. Astfel, protagonistul spectacolului, Radu Beligan, se va întilni cu spectatorii şi va da, împreună cu ceilalţi interpreţi, autografe pe caietele-program. „Comedie foarte cuprinzâtoare, distractivă şi vesela" Pe avizierul de repetiţii al Teatrului de revistă şi comedie „Ion Vasilescu“ se află la ordinea zilei: „Acul cumetrei Gurton“. Despre ce este vorba ? înainte de gongul premierei, ne explică Yannis Veakis, regizorul spectacolului . — Piesa „Acul cumetrei Gurton” e atribuită de unii lui William Stevenson, de alţii lui John Stille, ambii membri ai Consiliului ştiinţific al Colegiului Christ din Cambridge. Textul — apărut într-o unică ediţie (1575), păstrată pînă azi — e însoţit de menţiunea „comedie foarte cuprinzătoare, distractivă şi veselă“. — Speraţi ca spectacolul să fie conform cu caracterizarea piesei . — Nu ne-am propus o reconstituire spectacologică a unei comedii (farse, aş spune eu) din epoca respectivă, doar să păstrăm, cît de cît, spiritul acestui gen de teatru. Şi, totodată, să profităm de „şoţiile şi drăciile“ personajului principal — într-un fel purtătorul de cuvînt al autorului — ca să ridem, împreună cu spectatorii, de „marea prostie omenească“, care e atit de des şi lesne ispitită să dea crezare oricărei minciuni sau şarlatanii, să se încaiere pentru nimica toată sau „să se bage unde nu-i fierbe oala“ păţind „ruşine mare“. — Cu cine colaboraţi? — Jucăm pe textul în versuri — într-o suculentă traducere semnată de Leon Leviţchi — cu partitura muzicală compusă de Edmond Deda, în cadrul scenografic conceput de Elena Patrăşcanu-Veakis, se vor amuza, vor ride și vor plînge Telly Barbu, Angela Macri, Veronica Strugaru, Ştefania Georgescu, M. Papazian, C. Râşchitor, Aurel Tunsoiu, M. Marinescu, Dominic Stanca, D. Fedoreac. — Pe cînd premiera? — Nădăjduiesc că in acest început de iarnă, cu previziunile meteorologice ba confirmate, ba dezminţite de capriciile văzduhului, voia bună a farsei noastre va încălzi spectatorii chiar mai mult decît caloriferele puse la punct ale teatrului nostru, în continuă refacere. I. D. \\\\\\\\\\\\\\\\\m 0 1 1 Artişti suedezi | I în arena Circului 1 ^ începînd de sîmbătă, în arena 0 0 circului bucureştean se va pre*- 0 0 zenta spectacolul „Rapsodie sue- 0 0 dezâ“, oferit de un grup de ar- ^ 0 tişti ai circului „Scala“ din Sue- 0 0 dia. Prilej de întilnire cu p re- 0 0 putata şcoală a genului, repre- 0 ^ zentaţia oaspeţilor cuprinde o se- 0 0 rie de numere de atracţie : e- 0 0 chilibru in virful stiletului (trupa 0 Karei), cocteil acrobatic (Moni- 0 0 ca şi Jan), o lanternă care... nu-i 0 0 magică (trupa Wierngart), para- 0 0 da clovnilor (6 Gugeles) etc. 0 . Spectacolul va fi agrementat şi 0 0 cu un intermezzo muzical pre- 00 zentat de formaţia pop „The 0 0 Truck“ avînd ca solişti pe Lille 0 0 şi Janette. 0 0 ^\\\\\\\\\\\\\\m Prezenţa pe scenele din străinătate a dramaturgiei româneşti ilustrează — şi pe acest plan — preţuirea de care se bucură peste hotare literatura şi arta noastră. Aşa, de exemplu, în actuala, stagiune, la Teatrul regional de păpuşi din Moscova (M.O.T.R.) a avut loc premiera piesei pentru copii „Raza de soare“ de Alexandru T. Popescu. Regizorul spectacolului este Iulian Kaliser, iar scenografia şi păpuşile îi aparţin lui Eduard Steinberg. __ _ .... _ . „CIRCULAŢI NUMAI PE PARTEA CAROSABILA A SUFLETULUI“ este Un vers de Sorescu care dă titlul unui spectacol aflat in pregătire la Teatrul evreiesc. Este vorba de un colaj de versuri şi proză din lucrări de Geo Bogza, Geo Dumitrescu, Marin Sorescu, Dumitru Solomon, interpretat de cîţiva tineri actori ai teatrului, in regia lui Adrian Lupu. Ei intenţionează să-l prezinte in cadrul apropiatului Festival naţional de teatru. . Geo Saizescu face un intermezzo teatral, montând la Giureşti o piesă, bineînţeles tot de scenaristul său preferat, D. R. Popescu. Titlul : „Aceşti îngeri trişti“. Interpreţi : Corneliu Dumitraş, Mariana Mihuţ, S. Mihăilescu- Brăila, Traian Dănceanu, Ion Vîlcu, Dorina Lazăr. Muzica spectacolului : Radu Șerban. Principalele roluri feminine din baletele „Mandarinul miraculos“ de Béla Bartók şi „Sărbătoarea primăverii“ de Igor Stravinski, prezentate nu de mult în premieră la Opera română, sunt deţinute de o nouă Interpretă. Dacă la premieră am putut aplauda siguranţa tehnică a Magdalenei Popa (în rolul fetei din „Mandarin“) şi graţia juvenilă a Hodicăi Simion (In „Sărbătoarea“), acum am urmărit-o In ambele roluri pe Cristina Hamei. După Odette-Odilia din „Lacul lebedelor“, Martha din „Giselle“, Zîna liliacului din „Frumoasa din pădurea adormită“, după partitura din „Metamorfoze” de Hindemith, balerina abordează cu maturitate două personaje din repertoriul dansului modern. Cînd blazată, cind sen- : ? Sf'5 ţ: V V • u zuală și ironică, trecînd printr-o întreagă gamă de ipostaze sufletești, balerina creează, cu fermecătoare feminitate, rolul fetei din baletul lui Bartók. „Sărbătoarea primăverii» îi oferă balerinei posibilitatea să-şi îmbine calităţile interpretative cu deosebitul său simţ muzical, înfăţişîndu-ne cu sensibilitate o fată naivă, mirată, copilăroasă. Ambele partituri ne-au dezvăluit noi valențe ale talentului Cristinei Hamei, preocupată continuu de diversificarea repertoriului său. •• D. M. A apărut revista MAGAZIN ISTORIC nr. 12/1969 CUM MUNCESC DEPUTAŢII ? Urmare din pag.I la activitatea de înfrumuseţare şi gospodărire — sub toate aspectele —a sectorului. „Valoarea obiectivelor de interes obştesc pe care le-am realizat— a spus vorbitorul — a atins cifra de 43 milioane lei, cu 8 milioane lei mai mult decît angajamentul asumat la începutul anului. Este o realizare meritorie. Dar ea nu ne poate mulţumi, deoarece, în întrecerea patriotică pe acest an sectorul nostru s-a situat ultimul pe Capitală. Cei mai mulţi deputaţi au muncit bine, rezolvînd în mod conştiincios sarcinile. Rezultatele ar fi fost mult mai substanţiale dacă toţi deputaţii s-ar fi integrat în eforturile comune ale Consiliului popular, dacă fi dovedit maximă răspundere pentru onorarea mandatului încredinţat de alegători*. Celor de faţă le-au fost prezentate, totodată, obiectivele activităţii gospodăreşti şi urbanistice pentru anul 1970, se prevede efectuarea unor lucrări în valoare de circa 75 milioane lei, între care : balastări de străzi şi pavări de trotuare — 190 000 mp, amenajări de spaţii verzi — 170 000 mp, amenajarea unui loc de agrement pe malul lacului Străuleşti, construirea unei pieţe în cartierul Pajura şi a unui complex comercial în zona uzinei „Laromet“, modernizarea bulevardelor Laminorul şi Al. I. Cuza, etc. Participanţii la discuţii au subliniat în cuvîntul lor oportunitatea acestei consfătuiri, plină de învăţăminte practice pentru fiecare deputat, pentru toţi membrii consiliului F.U.S. Tovarăşii Constantin Paraschiv, Valerian Boţan, Eugenia Cărbunaru, Emilia Catrinescu, Mihai Roman, Jean Constantin şi alţii, relevînd ceea ce s-a realizat pînă acum, s-au referit la o serie de probleme care ar trebui să stea mai mult în atenţia deputaţilor şi a Consiliului popular al sectorului : întărirea legăturilor cu cetăţenii şi antrenarea lor la acţiunile obşteşti, soluţionarea problemelor privind aprovizionarea cartierelor mărginaşe, intensificarea activităţii educative în rîndul tineretului etc. În legătură cu aceste probleme au fost sugerate o serie de măsuri care trebuie să preocupe Consiliul popular, pe fiecare deputat în parte. În încheierea lucrărilor consfătuirii a luat cuvîntul tovarăşul Dumitru Popa, care a arătat că şirul de consfătuiri de lucru cu deputaţii, organizate în sectoarele şi comunele suburbane ale municipiului, şi-au atins scopul, dovedind din plin că Frontul Unităţii Socialiste se manifestă practic ca un organism politic viabil, că el îşi exercită atribuţiile încredinţate. Schimbul de păreri ocazionat de această consfătuire este plin de învăţăminte pentru activitatea practică a deputaţilor, ca mandatari cu înalte răspunderi încredinţate de alegători. S-a arătat experienţa bună, au fost criticaţi deputaţii care nu privesc cu suficient interes propunerile cetăţenilor, s-au exprimat o serie de păreri şi propuneri. Este de datoria Consiliului F.U.S. al sectorului şi a tuturor organizaţiilor componente de a lua toate măsurile pentru generalizarea experienţei pozitive, pentru perfecţionarea continuă a stilului şi metodelor de muncă. După ce a răspuns la unele probleme ridicate în discuţii, vorbitorul a arătat: Pentru viitor trebuie propuse asemenea obiective şi luate astfel de măsuri care să asigure folosirea integrală a potenţialului de care dispune sectorul, încît realizările să se ridice la o cotă tot mai înaltă, să constituie o contribuție mai substanţială la înfăptuirea hotărîrilor adoptate de cel de-al X-lea Congres al partidului. Apărarea avutului obștesc Urmare din pag.I data emiterii. La Fabrica de tricotaje trei hotăriri ale comisiei de judecată, date la începutul lunii februarie a.c„ au fost comunicate serviciului financiar din întreprindere în cursul lunii iunie și executate abia în luna iulie. Evident, în asemenea situaţii, in afara unei nepermise întîrzieri în recuperarea pierderilor, se anulează in bună parte efectul educativ al măsurii de influenţare obştească, în speţă amenda. Alteori, întirzierile în comunicare duc la executarea foarte anevoioasă a hotărîrilor, deoarece unii dintre angajaţii sancţionaţi părăsesc, intre timp, unitatea, nemaicunoscîndu-li-se adresa. Astfel s-au petrecut lucrurile în cazurile dosarelor nr. 12/1969 şi 22/1969 judecate de comisia de la I.C.A.P. Bucureşti, unde punerea în executare a hotărîrilor nu s-a făcut nici pînă astăzi. De fapt, in legătură cu promptitudinea judecării şi recuperării prejudiciilor am întîlnit şi o altă situaţie. Este vorba de faptul că, unele comisii se pronunţă in cauze care nu intră in competenţa conferită de lege. . Astfel, comisia de judecată nr. 1 de la O.C.L. „Alimentara“, sectorul 7, a judecat o neglijenţă în serviciu care adusese organizaţiei comerciale respective o pagubă în valoare de 84.003 lei. Competenţa comisiilor de judecată pentru soluţionarea cauzelor ce privesc sustrageri sau neglijenţe în dauna avutului obştesc (pînă la o anumită valoare) îşi are raţiunea în necesitatea ca ele să constituie un puternic factor de Influenţare obştească, să desfăşoare o intensă activitate preventiv-educativă, înlocuirea de către lege, în aceste cazuri, a răs- punderii penale, cu măsuri de Influenţare obştească, nu înseamnă diminuarea gravităţii actelor antisociale, ci combaterea lor cu mijloacele specifice opiniei publice. Colectivul de muncă este chemat să-şi spună răspicat cuvîntul, să impună, prin formarea unei opinii de masă, respectul faţă de lege. Şi la indemîna comisiilor de judecată stau multe posibilităţi. Dar nu întotdeauna ele sînt folosite la maximum. La întreprinderea „Tricotajul Roşu“, secretara comisiei de judecată, Paula Deliu, ne-a relatat despre măsurile aplicate : judecări la locul de muncă, afişarea hotărîrii etc. „Dar, ne spunea dînsa, nu avem întotdeauna sprijinul necesar din partea comitetului de direcţie, al organelor sindicale, pentru iniţierea unor acţiuni de amploare, care să aibă o inrîurire pozitivă asupra tuturor salariaţilor, in respectarea legalităţii socialiste“. Multe comisii se limitează, deseori, la judecarea cauzelor în prezenţa a cîtorva persoane. Oare cele 23 de cazuri de sustrageri din avutul obştesc, la care se adaugă şi trei neglijenţe, înregistrate în numai zece luni, la comisia de judecată a Fabricii de tricotaje nu dă de gîndit forurilor de resort din întreprindere ? O mai mică importanţă se acordă in, unele locuri şi neglijenţelor in serviciu, atit sub aspectul aducerii lor la cunoştinţa colectivului de muncă, cît şi al sesizării conducerii organizaţiei socialiste în vederia aplicării de sancţiuni disciplinare, corespunzătoare gravităţii lor. Nu trebuie uitat nici o clipă că, aşa, cum se arată, chiar la art. 1 al legii, comisiile de judecată sunt organe obşteşti de influenţare şi jurisdicţie, care trebuie să contribuie la înfăptuirea legalităţii şi la educarea cetăţenilor in spiritul promovării unei atitudini corecte faţă de muncă, întărirea şi dezvoltarea avutului obştesc, la asigurarea unei bune comportări în societate. Dacă deschidem — de pildă — Dicţionarul limbii române moderne şi căutăm ce scrie în dreptul cuvîntului inadvertenţă, putem citi următoarele : lipsă de atenţie ; greşeală făcută din nebăgare de seamă. Considerînd că aceasta, neatenţia, este explicaţia unor imperfecţiuni de exprimare, am inclus exemplele asupra cărora vă propun să ne oprim acum,in noţiunea desemnată prin termenul din fruntea rîndurilor de faţă. Bunăoară, sub influenţa unei exprimări corecte cum ar fi — să zicem — aceasta : „Cartea romancierului este populată de mai multe personaje care...“ — ia naştere un enunţ de tipul celui următor, intilnit într-un comentariu de ziar : „Trăim intr-o lume populată de Inadvertenţe... cum e corect convenţii..." O asemenea exprimare este pleonastică, deoarece prin lume — într-un context de felul celui semnalat — înţelegem populaţie... Dacă, de asemenea, cineva (autoarea unui comentariu) * scrie: „Multe teatre încearcă în cadrul studiourilor experimente dramaturgice şi spectaculare”, atribuind adjectivului subliniat de noi sensul arta spectacolului, cînd el în realitate înseamnă care atrage privirile, impresionant prin fast — va trebui să spunem că ne aflăm tot în faţa unei inadvertenţe.... Şi atunci — fireşte, din neatenţie ! — cînd alocuţiunea (= scurtă cuvintare ocazională) ia locul... locuţiunii (= grup de cuvinte care la un joc au valoarea unei singure părţi de vorbire , expresie), ca în pasajul acesta dintr-o cronică asupra unui program televizat : „Ca telespectator vă mulţumesc pentru că ne-aţi ajutat să vă înţelegem de ce v-aţi ales ca ideal de fericire , să trăiţi pentru oameni care judecă just, de ce din atîtea alocuţiuni celebre v-aţi ales cu deviza , să nu te îmbeţi cu apă rece...“, avem de-a face tot cu o inadvertenţă... Să ne oprim, o clipă, şi la acest pasaj pe care l-am intilnit de astădată într-un comentariu sportiv : „Ar fi neloial să invoc numai acest argument pentru a demonstra că jucătorii noştri de astăzi trebuie trataţi altfel decît nişte epigoni orbiţi de strălucirea lui Mumulean gură de aur...“. Ştiind că Eminescu a scris : „Cichindeal gură de aur, Mumulean glas de durere...” va trebui să trecem şi această involuntară substituire de metafore pe seama... neatenţiei, la mijloc fiind vorba deci tot de o inadvertenţă ! N. Mihăescu WSRXZÎ'SÎtifîSM CAVALLERIA RUSTICANA şi PAIAŢE (Maria Crişan, Ivan Dimov, Ladislau Konya, Valeria Savu, Zoe Dragotescu, Cornel Stavru, Vasile Martinom, Ion Stoian, Dionisie Konya. Dirijor : Anatol Kisadji) — Opera română, tel. 16.48.20, ora 19.30. PĂRINŢII TERIBILI (Tanţi Cocea, Irina Răchiţeanu, Geo Barton) — Teatrul naţional „I. L. Caragiale“, sala Studio, tel. 13.15.53, ora 19.30, dispariţia LUI GALY GAY (Mihai Pălădescu, Ion Lucian, Stela Popescu, Mircea Albulescu, Dem. Savu) — Teatrul de comedie, tel. 16.64.60, ora 20. PALARIA FLORENTINA (Cornel Vulpe, S. Mihăilescu-Brăila, Mariana Mihuţ) — Teatrul Ciuleşti, tel. 18.04.85, ora 19.30. OFIŢERUL RECRUTOR (Victor Rebengiuc, Irina Petrescu) — Teatrul Mic, tel. 15.65.88, ora 20. STRIGOII — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra, tel. 14.60.60, ora 20. TANDREŢE ŞI ABJECŢIE — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", sala Studio, tel. 12.44.16, ora 20. DE LA BACH LA... TOM JONES (Edmond Deda, Luchi Marinescu, Dorin Anastasiu) — Teatrul de revista şi comedie „Ion Vasilescu“, tel. 12.27.45, ora 19.30. ILEANA SINZIANA — Teatrul Ţăndărică, sala din cal. Victoriei, tel. 15.23.77, ora 17. TILHARII DIN KARDEMONME — Teatrul Ţăndărică, sala din str. Academiei, tel. 16.14.92, ora 17. DEJUNUL PE IARBA — spectacol de poezie — Institutul de artă teatrală și cinematografică „I. L. Caragiale“, tel. 15.72.59, ora 20. CÎND LUNA E ALBASTRA (Melania Cirje, Ion Punea, Ion Dichiseanu) — Teatrul „C. I. Nottara“, sala Studio, ora 20. VARIETĂȚI '69 — Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“, sala Savoy, telefon 15.56.78, ora 19.30. ifeSSUrl!» Imi premiere JOCUL CARE UCIDE - Luceafărul (15.87.67) — 9, 11,15, 13.30, 16, 18,15, 20.15. Festival (15.63.84) — 8.45, 11.15, 13.30, 16, 18.30. 21. CIND SE AUD CLOPOTELE — Victoria (16.28.79) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 20.45. SA TRĂIM PINA LUNI - Capitol (16.29.17) — 18.30. CĂLDURĂ — Cotroceni (13.62.56) — 15.30, 18. 20.30. BALTAGUL — Miorita (11.27.14) — 9.30, 12, 15,30, 18, 20,30. VA PLACE BRAHMS - Patria (11.86.25) — 9, 12, 15, 18, 21; Favorit (Drumul Taberei) — 10, 13, 15.30, 18, 20.30. OPERAȚIUNEA LADY CHAPLIN - Sala Palatului (15.73.72) — 17.15, 20,15 ; Republica (11.03.72) — 8.45, 11.15, 13.45, 16.15, 18.45, 21.15; București (15.61.54) — 9. 11.15, 13.30, 16.30, 18.45, 21; Melodia (12.06.88) — 9. 11.15, 13.30. 16, 18.30, 20.45. BLOW-UP — Capitol (16.29.17) — 9.45, 12.30, 16, 20.45; Cinemateca (Sala Union) — (13.49.04) — 9.45, 12, 14. FRAȚII KARAMAZOV — Central (14.12.24) — 10, 14.45, 19. NOILE AVENTURI ALE RĂZBUNĂTORILOR — Lumina (16.23.35) — 8.45- 16.15 în continuare, 18.30, 20.45; Floreasca (33.29 71) - 9. 11.15. 13.30. 16, 18.15. 20.30. CORABIA NEBUNILOR - Doina (16.35.38) — 11.15, 14.15. 17,15. 20 15. Dacia (16.26 10) - B—19 45 In continuare. MONDOCANE (ambele serii) — Timpuri Noi (15.61.10) — 9—19 in continuare. FEMEIA ÎNDĂRĂTNICĂ - Feroviar (16.22.73) — 9. 12. 16, 17.45. 20.30: Excelsior (18.10.88) - 9.30. 12, 15.30. 18, 20.30: Gloria (22.44.01) — 9.15. 12, 15.15, 18, 20.30. BERU ȘI COMISARUL SAN ANTONIO — Grivița (17.08.58) — 9. 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30: Giurești (17.55.46) — 15.30, 18, 20.30. Aurora (35.01.66) — 9.30, 11.80, 13.30, 16, 18.15, 20.30. _ SOARELE VAGABONZILOR — înfrățirea Intre popoare (17.31.64) — 15.15, 17.45. 20. TESTAMENTUL DOCTORULUI MARUSE — Bucegi (17.05.47) — 9, 11.15, 13.30, 16. 18,15. 20.30. OMUL MOMENTULUI — (17.10.21) — 15.30. 18. NOAPTEA — Unirea (17.10.21) -LUPII ALBI — Lira (31.71.71) - 18. Moşilor (12.52.93) — 15.30. 18. Vitan (21.39.82) — 15.30, 18. 20.30. CIT TIMP EŞTI SĂNĂTOS (31.7171) - 20.15. RĂZBOI ŞI PACE (seriile şi Drumul Sării (31.28.13) — 15. 19 30 MORȚII RAMIN TINERI — Ferentari (23.17.50) — 15.30, 18, 20.15. Popular (35.15.17) — 15.30, 18, 20.30. VIRIDIANA — Buzesti (15.82.79) — 15.30, 18, 20.15. GALILEO GALILEI — Pacea (31.32.52) — 15.45, 18, 20.15. FAMILIA NOASTRA TRĂSNITĂ — Cringasi (17.38.81) — 15.30, 18, 20.15. LA NORD PRIN NORD-VEST — Volga (11.01.26) — 10—16 In continuare, 19 30. Viitorul (11.48.03) — 15.30. VINZARE — Viitorul TOTUL DE (11.48.03) — 20.30. OMUL CARE VALORA MILIARDE — Munca (21.50.97) — 16, 18. 20. ANGELICA SI SULTANUL — Cosmos (35.19.15) — 15.30, 18, 20.15. MAI PERICULOASE DECIT BĂRBAȚII — Tomis (21.49.46) — 9.30—15.30 in continuare, 18. 20.15. STELELE DIN EGER — Flacăra (21.35.40) — 15.30, 19. Progresul (23.94.10) — 15.30, 19. PAPUSa - Arta (21.31.86) — 10—15 in continuare, 19.30. ÎN IMPARATIA LEULUI DE ARGINT — Modern (23.71.01) — 9. 11.15, 13.30. 15, 18.15, 20.30. Hamura (23.07.40) — 9 11.15. 16, 18.15, 20.30. •PARIA — Rahova (23.91.00) — 15.30. 18. OAMENI ÎMPIETRIȚI — Rahova (23.91.00)— 20.15. MEMENTO Unirea — 20.15. — 15.30, 20.30 . — Lira 11) -18. TIGRUL — SECVENȚA 18.00 Studioul pionierilor. Mari prietenii literare : Eminescu şi Creangă. 18.25 Primii in.e egali. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Intermezzo muzical. Anchete sociale. 19.30 Succesul este o şansă . 20.00 Tele-cinemateca. Micul lord. 21.40 Reflector. 21.55 Fotbal : Cehoslovacia — Ungaria, meci de baraj pentru calificarea In turneul final a Campionatului mondial. Transmisiune de la Marsilia. In pauză : Telejurnalul de noapte. 23.35 Închiderea emisiunii.