Informatia Bucureştiului, decembrie 1969 (Anul 17, nr. 5065-5091)

1969-12-03 / nr. 5067

Recitalul pianistei NEVIN AFROUZ Sunt artişti care, prin alegerea re­pertoriului, îşi dezvăluie laturile cele mai proprii şi mai fericit cul­tivate ale personalităţii lor. Astfel s-a dovedit a fi pianista iraniană Nevin Afrouz : programul recitalu­lui său i-a evidenţiat înclinaţiile şi disponibilităţile pentru lumea sonoră a romanticilor. Temperamen­tal aptă să exteriorizeze sentimente puternice, Nevin Afrouz are un su­net pe măsură­­ mare, masiv în acorduri, cu rezonanţe orches­trale cînd uzează de pedală. Fan­tezia de Mendelssohn-Bartholdy şi mai ales Trei studii de Liszt după capricii de Paganini au relevat dex­teritatea, maleabilitatea dinamică a artistei, un gust al fanteziei per­mis de stilul romantic — el însuşi fantast şi spectaculos. Nu înseam­nă însă că Nevin Afronz nu are tot­odată sensibilitate, poezie şi graţie, tuşeu delicat şi ales simţ coloristic — vădite pe alocuri in amintitele studii lisztiene şi în Zece impromp­­tu-uri pe o temă de Clara Wieck de Schumann. Şi din muzica modernă pianista iraniană şi-a ales piese a­­decvate viziunii sale, care presu­pune impetuozitatea tehnică : Albo­­rada del gracioso de Ravel (redată cu mult aplomb ritmic), sugestiva Suită op. 14 de Bartók şi însufleţită Toccata de Prokofiev, înclinată că­tre expunerea liberă a frazei şi că­tre monumental, Nevin Afrouz ara­tă o bună şcoală pianistică, muzi­calitate şi cultură. Frumosul suc­ces repurtat aseară la Sala mică a Palatului apare astfel explicabil şi îndreptăţit. Petre Codreanu C­ind o intilnesc pe stradii, cu ţigara sprijinită fragil in colţul gării şi cu capul puţin aplecat intr-o parte, din cauza fumu­lui, mi se pare un alergător singu­ratic, intr-un maraton in care şi-a pierdut plutonul. Are un mers negră­bit, dar nici încet, ca unul despre care nu poţi să ştii niciodată precis dacă se duce la o intilnire foarte importantă sau se plimbă fără nici o treabă. Nimeni nu întoarce capul după el, pentru că galoanele de spirit pe care le poartă sint invizibile, şi, pe urmă, cînd avem de admirat oft­ica tinere vedete ale muzicii uşoare, nu ne mai rămin destule priviri pentru dramaturgi... Mirovan circulă mult, ca o repli­că, dintr-un loc intr-altul, şi peste tot lasă o undă de farmec sau aruncă­ pe talerul de aramă al conversaţiilor noastre, banul de aur al cite unui paradox. El ştie să fie acasă cînd un pieton — mare sau mic, de dimensiuni la­ MIRO­DAN viabile — are nevoie de el, şi are in­tuiţia de a lipsi in ceasurile de in­sistenţă ale pisalogilor. Şi asta pentru că nu cunoaşte, n-a Învăţat, nu vrea să înveţe ştiinţa — sau poate arta ? — de a refuza. Pre­feră să-şi ocupe timpul lui viu cu timpii morţi ai altora şi să-şi chel­tuiască cuvintele in activităţi nepro­ductive. Nu o face de dragul unei popularităţi ieftine, pentru că el de­ţine deja una de valoare. Şi, pe ur­mă, prin asta, poate că se răzbună puţin pe amintiri. Pentru că sunt convins că Mirovan şi-a trăit, intr-un fel sau intr-altul, toate personajele. El a fost in viaţa lui şi Gore, şi Cerchez şi nu pot să cred că nu l-a încercat citeodată pină şi destinul celebrului Cherryl. El i-a trăit pe toţi. Pină in seara — tiu ştiu de ce îmi închipui că lucrul ăsta nu s-a putut Intimpla decit seara — cînd l-a intilnit pe Beligan. Acesta i-a luat personajele și, pur și simplu, le-a îmbrăcat el... Aurel Storin Desen de Neagu Rădulescu A O evoluţie pozitivă Gheorghe Glauber devenise un nu­me în plastica anului 1948, înainte de a deveni pictor, prezentînd ta­bloul­­„Micii chimişti“ ce impresio­nase prin redarea cu exactitate a unei scene, de laborator. Aşa cum apare însă azi, la prima sa expoziţie de pictură deschisă in Galeria de artă din str. Mihai Vodă, el a cîşti­­gat in primul rind în picturalitate şi în expresie emoţională, imbogăţin­­du-şi amplu limbajul plastic, evo­­luînd către o pictură construită şi elaborată riguros, urmărind genera­lizarea detaliilor în forme şi volu­me condensate, sugerînd o atmos­feră de simbol a naturii, ca un „Lea­găn pădurean“ sau „Costişă”. Doar în portrete mai păstrează forma con­cret reală, căutînd asemănarea, sen­­timentalizînd şi idealizînd înfăţişările celor portretizaţi. Compoziţiile figu­rative evidenţiază preocuparea de construcţie pe căile unei geometri­­zări simple, nu atit de reuşită ca în peisaje. Natura ii sugerează tonuri sobre, surde, amintind de cromatica vechii şcoli expresioniste de la Baia Mare şi de primul său profesor St. Szonyi. In aceste armonii cromatice, ce vădesc un simţ sigur de pictor, sesizăm nota personală de progres și de certă perspectivă a artistului. TEATRUL DE COMEDIE ŞI ARTIŞTII PLASTICI Iniţiativa Teatrului de comedie de a organiza periodic expoziţii de artă plastică a dobândit tradiţie şi presti­giu, tinzînd spre generalizare şi la alte teatre, pentru început exemplul fiind urmat de Teatrul din Giureşti. Noua expoziţie de la Teatrul de co­medie prezintă arta decorativă a Margaretei Stahl : măsuţe pictate, picturi pe talere de lemn, carpete din rafie şi miei suvenire, expresii ale unei sensibilităţi artistice femi­nine, caracterizate prin rafinament, graţie şi căldura intimităţii, alături de preocuparea majoră pentru stil personal. Artista actualizează, în spi­rit modern, tradiţia bizantină a de­senului şi ornamentului sintetizat in linii cernite, simplificînd detaliile şi urmărind ritmul şi expresia plastică. Acestei surse de veche tradiţie i se adaugă prelucrarea creatoare a or­namentului şi a cromaticii populare, precum şi repetarea, la mai multe obiecte, a simbolului ornamental, „ochii“ sugerînd structura interioară şi sufletul deschis spre univers, a­­mintindu-ne prin acest motiv de Ţu­­culescu. Artă aplicată şi decorativă Vizionind expoziţiile de artă decora­tivă şi aplicată, organizate In ultimul timp in aproape toate sălile din Capitală, pregătind atmosfera de sărbătoare cu care intimpinăm de obicei noul an, se remarcă efortul creator al artiştilor în Inovarea unor imagini şi forme artistice, dar totodată se constată şi o lipsă de variaţie a suportului material pe care sunt aplicate imaginile şi ornamentele artistice. Se reflectă aici o pasivitate din partea celor care ar trebui să pună la Indemina artiştilor materiale preţioase şi durabile pentru a nu mai vedea „bi­juterii" din tablă şi pămint ars, picturi admirabile pe talere de bucătărie, stră­chini de pămint amintind prin imitaţia fortuită de porţelanurile veneţiene, de cele din Meissen­­ sau Klen-Long, de fa­ianţele de Beruta ş.a., pentru a cita la in timpi­are citeva centre celebre de ma­nufacturi. Recent s-a deschis în Galeriile Fondu­­l­ plastic din str. Oneşti o admirabilă expoziţie a peste 100 de artişti, etalînd amatorilor de frumos variate şi variante, faţă de anii trecuţi, cărţi poştale, felici­tări pentru sărbătorile de iarnă. Admi­râm ingeniozitatea şi originalitatea com­poziţiilor, atmosfera lor sărbătorească, veselă, apreciem manierele de execuţie artistică, recunoaştem stilurile unor artişti ca : Lena Constante, Imre Droc­­say, Emilia Dumitrescu, Sanda Coval­­schi, Cornelia Daneţ, Pia Masad, Maria Minulescu, Barbu Niţescu, Virgil Preda, Toma Roată, Victor Rusu-Ciobanu, Lelia Zuai, etc. dar aproape invariabil supor­tul material — hîrtia şi cartonul — este acelaşi, de o calitate obişnuită — şi une­ori chiar subobişnuită, aşa cum sunt la felicitările editate de întreprinderea „Ar­­tis“. Dar semnificaţia acestei expoziţii constă în sublinierea preocupărilor mul­­tilaterale ale artiştilor, în dăruirea talen­tului lor bucuriei oamenilor. MIRCEA DEAC PRIN EXPOZIŢII BUCUREŞTENE GH. GLAUBER „Peisaj" „Fetiţău O tragedie shakespeariană în premieră, ,OTHELLO" După mulţi ani, „Othello“ revine la rampa bucureşteană, de astă dată în interpretarea actorilor Teatrului „C. I. Nottara“. Spectacolul, pus în scenă de Cornel Todea (Scenografia Doina Le­­vinţa) are ca protagonişti pe Ion Di­­chiseanu (Othello), Mircea Angh­ei eseu (lago), rolul Desdemonei fiind deţinut de două actriţe — Lucia Mureşan şi Dora Cherteş — care-l vor interpreta alternativ. înaintea premierei de mîine seară, am solicitat directorului teatrului, dramaturgul HORIA LOVINESCU, un scurt preambul la spectacol . „Nu fac de loc parte dintre cei care transformă marele public într-un idol. E firesc, şi aş spune că e bine, ca o piesă de Ionescu­, Pinter sau Beckett să nu întrunească decît sufragiile unei categorii limitate de spectatori. Nea­­derenţa marelui public nu constituie în acest caz­ o judecată de valoare de­cît într-un mod foarte sofisticat. Dar a introduce în repertoriul unui teatru o capodoperă shakespeareană fără ambiţia de a­ cîştiga aprobarea marelui public mi se pare nu numai un non sens, ci şi un act acultural. Plecînd deci de la ideea că publicul va fi singurul judecător legitim al spec­tacolului (vă rog să subliniaţi această afirmaţie) şi că sentinţa lui — oricare ar fi ea — va trebui acceptată ca justă şi de necontestat, aştept cu explicabilă emoţie şi curiozitate premiera „Othello“. Dacă succesul va fi real, de durată, nemirocosit, înseamnă că Teatrul „Nottara“ repurtează o izbîndă frumoa­să. Dacă spectacolul se va înscrie însă în seria neagră a căderilor sha­­kespeareene din ultimii ani — excepţie făcînd „Troilus şi Cresida“ — va tre­bui să recunoaştem o înfrîngere care nu poate fi justificată prin nici un fel de argumente, oricît de ingenioase ar fi ele. Bineînţeles că nădăjduiesc în succes“. Othello (Ion Dichiseanu) alături de cele două Desdemone: Lucia Mu­reşan (stingă) şi Dora Cherteş (dreapta) Foto : N. Svaico De ce „Puricele in­tr scrisă cu peste şase decenii în ur­mă şi reprezentată pentru prima dată in 1907 la „Théâtre des nouveau­­tés“ din Paris, comedia „Puricele in ureche“, de Georges Feydeau, cu­noaşte în ultimii ani un răsunător succes pe multe scene europene. Ast­fel, din 1966 s-a jucat la teatrul pa­rizian „Marigny”, la Teatrul Naţio­nal din Londra, la „Schiller — Thea­­­ter" din Berlinul occidental, la „Tea­­tro Stabile“ din Genova etc. Acum spumoasa farsă e înscrisă pe avizie­rul de repetiţii al Teatrului „Bulan­­dra“, unde o montează regizorul Emil Mândrie, în decorurile lui Liviu Ciu­lei, cu Octavian Cotescu in rolul principal. Traducătoarea — Erastia Sever — a păstrat exact titlul origi­nal, care reprezintă o expresie a limbii franceze. Dar iată că la o mai atentă cercetare s-a dovedit că ex­presia există — cu aceeaşi semnifi­caţie — şi în limba română. O no­tează, printre alţii, şi folcloristul Simion Florea Marian în lucrarea „Insectele în limba, credinţele şi o­­biceiurile românilor“, apărută în 1903: „Ii cîntă puricele în ureche ; i-a in­trat un purice în ureche ; ce purice ţi-a intrat in ureche ? Adecă : i-au intrat ginduri rele în cap și nu se pote odihni de superare“. Ce ginduri rele l-au intrat în cap doamnei Chandebise vom afla la a­­propiata premieră. UN AUTOGRAF DE LA RADU BELIGAN. Turneul întreprins de Tea­trul Naţional în R.S. Cehoslovacă a întrerupt, pentru zece zile, seria spectacolelor cu comedia lui Al. Mirodan „Transplantarea ininţii necu­noscute“. Cind vor fi reluate, în zilele de 11, 12 şi 14 decembrie, repre­zentaţiile Teatrului „Bulandra“ vor rezerva şi o surpriză amatorilor de autografe. Astfel, protagonistul spectacolului, Radu Beligan, se va întilni cu spectatorii şi va da, împreună cu ceilalţi interpreţi, autografe pe caietele-program. „Comedie foarte cuprinzâtoare, distractivă şi vesela" Pe avizierul de repetiţii al Teatrului de revistă şi comedie „Ion Vasilescu“ se află la ordinea zilei: „Acul cumetrei Gurton“. Despre ce este vorba ? înainte de gongul premierei, ne explică Yannis Veakis, regizorul spectacolului . — Piesa „Acul cu­­m­etrei G­urton” e a­­tribuită de unii lui William Stevenson, de alţii lui John Stille, ambii membri ai Con­siliului ştiinţific al Co­legiului Christ din Cambridge. Textul — apărut într-o unică e­­diţie (1575), păstrată pînă azi — e însoţit de menţiunea „comedie foarte cuprinzătoare, distractivă şi veselă“. — Speraţi ca spec­tacolul să fie conform cu caracterizarea pie­sei . — Nu ne-am pro­pus o reconstituire spectacologică a unei comedii (farse, aş spu­ne eu) din epoca res­­pectivă, doar să păstrăm, cît de cît, spiritul acestui gen de teatru. Şi, tot­odată, să profităm de „şoţiile şi drăciile“ per­sonajului principal — într-un fel purtătorul de cuvînt al autorului — ca să ridem, împreună cu spectatorii, de „ma­rea prostie omenească“, care e atit de des şi lesne ispitită să dea crezare oricărei min­ciuni sau şarlatanii, să se încaiere pentru ni­mica toată sau „să se bage unde nu-i fierbe oala“ păţind „ruşine mare“. — Cu cine colaboraţi? — Jucăm pe textul în versuri — într-o su­culentă traducere sem­nată de Leon Leviţchi — cu partitura muzica­lă compusă de Edmond Deda, în cadrul sce­nografic conceput de Elena Patrăşcanu-Vea­­kis, se vor amuza, vor ride și vor plînge Telly Barbu, Angela Macri, Veronica Strugaru, Şte­­fania Georgescu, M. Papazian, C. Râşchitor, Aurel Tunsoiu, M. Ma­­rinescu, Dominic Stan­ca, D. Fedoreac. — Pe cînd premiera? — Nădăjduiesc că in acest început de iarnă, cu previziunile meteo­rologice ba confirmate, ba dezminţite de ca­priciile văzduhului, voia bună a farsei noastre va încălzi spec­tatorii chiar mai mult decît caloriferele puse la punct ale teatrului nostru, în continuă re­facere. I. D. \\\\\\\\\\\\\\\\\m 0 1 1 Artişti suedezi | I în arena Circului 1 ^ începînd de sîmbătă, în arena 0 0 circului bucureştean se va pre*- 0 0 zenta spectacolul „Rapsodie sue- 0 0 dezâ“, oferit de un grup de ar- ^ 0 tişti ai circului „Scala“ din Sue- 0 0 dia. Prilej de întilni­re cu p re- 0 0 putata şcoală a genului, repre- 0 ^ zentaţia oaspeţilor cuprinde o se- 0 0 rie de numere de atracţie : e- 0 0 chilibru in virful stiletului (trupa 0 Karei), cocteil acrobatic (Moni- 0 0 ca şi Jan), o lanternă care... nu-i 0 0 magică (trupa Wierngart), para- 0 0 da clovnilor (6 Gugeles) etc. 0 . Spectacolul va fi agrementat şi 0 0 cu un intermezzo muzical pre- 0­0 zentat de formaţia pop „The 0 0 Truck“ avînd ca solişti pe Lille 0 0 şi Janette. 0­­ 0 ^\\\\\\\\\\\\\\m Prezenţa pe scenele din străinătate a dramaturgiei româneşti ilustrează — şi pe acest plan — preţuirea de care se bucură peste hotare literatura şi arta noastră. Aşa, de exemplu, în actuala, stagiune, la Teatrul regional de păpuşi din Moscova (M.O.T.R.) a avut loc pre­miera piesei pentru copii „Raza de soa­re“ de Alexandru T. Popescu. Regizorul spectacolului este Iulian Kaliser, iar scenografia şi păpuşile­ îi aparţin lui Eduard Steinberg. __ _ .... _ . „CIRCULAŢI NUMAI PE PARTEA CAROSABILA A SUFLETULUI“ este Un vers de Sorescu care dă titlul unui spectacol aflat in pregătire la Teatrul evreiesc. Este vorba de un colaj de versuri şi proză din lucrări de Geo Bogza, Geo Dumitrescu, Marin Sores­cu, Dumitru Solomon, interpretat de cîţiva tineri actori ai teatrului, in regia lui Adrian Lupu. Ei intenţionează să-l prezinte in cadrul apropiatului Festival naţional de teatru. . Geo Saizescu face un intermezzo teatral, montând la Giureşti o piesă, bineînţeles tot de scenaristul său pre­ferat, D. R. Popescu. Titlul : „Aceşti îngeri trişti“. Interpreţi : Corneliu Du­­mitraş, Mariana Mihuţ, S. Mihăilescu- Brăila, Traian Dănceanu, Ion Vîlcu, Do­rina Lazăr. Muzica spectacolului : Radu Șerban. P­rincipalele roluri feminine din baletele „Mandarinul miraculos“ de Béla Bartók şi „Sărbătoarea primăverii“ de Igor Stravinski, prezentate nu de mult în premieră la Opera română, sunt deţinute de o nouă Interpretă. Dacă la premieră am putut aplauda siguranţa tehnică a Magdalenei Popa (în rolul fetei din „Mandarin“) şi graţia juvenilă a Hodicăi Simion (In „Sărbătoarea“), acum am urmărit-o In ambele roluri pe Cristina Hamei. După Odette-Odilia din „Lacul lebedelor“, Martha din „Giselle“, Zîna liliacului din „Frumoasa din pădurea adormită“, după partitura din „Metamorfoze” de Hin­demith, balerina abordează cu maturi­tate două personaje din repertoriul dan­sului modern. Cînd blazată, cind sen- : ? Sf'5 ţ: V V • u zuală și ironică, trecînd printr-o întrea­gă gamă de ipostaze sufletești, balerina creează, cu fermecătoare feminitate, ro­lul fetei din baletul lui Bartók. „Săr­bătoarea primăverii» îi oferă balerinei posibilitatea să-şi îmbine calităţile in­terpretative cu deosebitul său simţ mu­zical, înfăţişîndu-ne cu sensibilitate o fată naivă, mirată, copilăroasă. Ambele partituri ne-au dezvăluit noi valențe ale talentului Cristinei Hamei, preocupată continuu de diversificarea repertoriului său. •• D. M. A apărut revista MAGAZIN ISTORIC nr. 12/1969 CUM MUNCESC DEPUTAŢII ? Urmare din pag.I la activitatea de înfrumuseţare şi gospodărire — sub toate aspectele —a sectorului. „Valoarea obiectivelor de interes obştesc pe care le-am rea­lizat— a spus vorbitorul — a atins cifra de 43 milioane lei, cu 8 milioa­ne lei mai mult decît angajamentul asumat la începutul anului. Este o realizare meritorie. Dar ea nu ne poate mulţumi, deoarece, în întrece­rea patriotică pe acest an sectorul nostru s-a situat ultimul pe Capitală. Cei mai mulţi deputaţi au muncit bine, rezolvînd în mod conştiincios sarcinile. Rezultatele ar fi fost mult mai substanţiale dacă toţi depu­taţii s-ar fi integrat în eforturile co­mune ale Consiliului popular, dacă fi dovedit maximă răspundere pentru onorarea mandatului încredin­ţat de alegători*. Celor de faţă le-au fost prezen­tate, totodată, obiectivele activităţii gospodăreşti şi urbanistice pentru anul 1970, se prevede efectua­rea unor lucrări în valoare de circa 75 milioane lei, între care : balas­­tări de străzi şi pavări de trotuare — 190 000 mp, amenajări de spaţii verzi — 170 000 mp, amenajarea unui loc de agrement pe malul lacului Străuleşti, construirea unei pieţe în cartierul Pajura şi a unui complex co­mercial în zona uzinei „Laromet“, modernizarea bulevardelor Lamino­rul şi Al. I. Cuza, etc. Participanţii la discuţii au subliniat în cuvîntul lor oportunitatea acestei consfătuiri, plină de învăţăminte practice pentru fiecare deputat, pen­tru toţi membrii consiliului F.U.S. To­varăşii Constantin Paraschiv, Vale­rian Boţan, Eugenia Cărbunaru, Emi­lia Catrinescu, Mihai Roman, Jean Constantin şi alţii, relevînd ceea ce s-a realizat pînă acum, s-au referit la o serie de probleme care ar trebui să stea mai mult în atenţia deputaţi­lor şi a Consiliului popular al sec­torului : întărirea legăturilor cu ce­tăţenii şi antrenarea lor la acţiunile obşteşti, soluţionarea problemelor privind aprovizionarea cartierelor mărginaşe, intensificarea activităţii educative în rîndul tineretului etc. În legătură cu aceste probleme au fost sugerate o serie de măsuri care trebuie să preocupe Consiliul popu­lar, pe fiecare deputat în parte. În încheierea lucrărilor consfătuirii a luat cuvîntul tovarăşul Dumitru Popa, care a arătat că şirul de con­sfătuiri de lucru cu deputaţii, orga­nizate în sectoarele şi comunele sub­urbane ale municipiului, şi-au atins scopul, dovedind din plin că Frontul Unităţii Socialiste se manifestă prac­tic ca un organism politic viabil, că el îşi exercită atribuţiile încredinţate. Schimbul de păreri ocazionat de a­­ceastă consfătuire este plin de în­văţăminte pentru activitatea practică a deputaţilor, ca mandatari cu înalte răspunderi încredinţate de alegători. S-a arătat experienţa bună, au fost criticaţi deputaţii care nu privesc cu suficient interes propunerile cetăţe­nilor, s-au exprimat o serie de păreri şi propuneri. Este de datoria Con­siliului F.U.S. al sectorului şi a tuturor organizaţiilor componente de a lua toate măsurile pentru generalizarea experienţei pozitive, pentru perfec­ţionarea continuă a stilului şi meto­delor de muncă. După ce a răspuns la unele probleme ridicate în discu­ţii, vorbitorul a arătat: Pentru viitor trebuie propuse asemenea obiective şi luate astfel de măsuri care să asigure folosirea integrală a poten­ţialului de care dispune sectorul, în­­cît realizările să se ridice la o cotă tot mai înaltă, să constituie o contri­buție mai substanţială la înfăptuirea hotărîrilor adoptate de cel de-al X-lea Congres al partidului. Apărarea avutului obștesc Urmare din pag.I data emiterii. La Fabrica de tricotaje trei hotăriri ale comisiei de judecată, date la începutul lunii februarie a.c„ au fost comunicate serviciului financiar din întreprindere în cursul lunii iunie și executate abia în luna iulie. Evident, în asemenea situaţii, in afara unei neper­­mise întîrzieri în recuperarea pierderilor, se anulează in bună parte efectul edu­cativ al măsurii de influenţare obşteas­­­că, în speţă amenda. Alteori, întirzierile în comunicare duc la executarea foarte anevoioasă a hotă­rîrilor, deoarece unii dintre angajaţii sancţionaţi părăsesc, intre timp, unitatea, nemaicunoscîndu-li-se adresa. Astfel s-au petrecut lucrurile în cazurile do­sarelor nr. 12/1969 şi 22/1969 judecate de comisia de la I.C.A.P. Bucureşti, unde punerea în executare a hotărîrilor nu s-a făcut nici pînă astăzi. De fapt, in legătură cu promptitudinea judecării şi recuperării prejudiciilor am întîlnit şi o altă situaţie. Este vorba de faptul că, unele comisii se pronunţă in cauze care nu intră in competenţa conferită de lege. . Astfel, comisia de judecată nr. 1 de la O.C.L. „Alimentara“, sectorul 7, a jude­cat o neglijenţă în serviciu care adusese organizaţiei comerciale respective o pa­gubă în valoare de 84.003 lei. Competenţa comisiilor de judecată pen­tru soluţionarea cauzelor ce privesc sus­trageri sau neglijenţe în dauna avutului obştesc (pînă la o anumită valoare) îşi are raţiunea în necesitatea ca ele să constituie un puternic factor de Influen­ţare obştească, să desfăşoare o intensă activitate preventiv-educativă, înlocuirea de către lege, în aceste cazuri, a răs-­ punderii penale, cu măsuri de Influen­ţare obştească, nu înseamnă diminua­rea gravităţii actelor antisociale, ci com­baterea lor cu mijloacele specifice opi­niei publice. Colectivul de muncă este chemat să-şi spună răspicat cuvîntul, să impună, prin formarea unei opinii de masă, respectul faţă de lege. Şi la in­­demîna comisiilor de judecată stau mul­te posibilităţi. Dar nu întotdeauna ele sînt folosite la maximum. La întreprin­derea „Tricotajul Roşu“, secretara comi­siei de judecată, Paula Deliu, ne-a rela­tat despre măsurile aplicate : judecări la locul de muncă, afişarea hotărîrii etc. „Dar, ne spunea dînsa, nu avem întot­deauna sprijinul necesar din partea co­mitetului de direcţie, al organelor sindi­cale, pentru iniţierea unor acţiuni de amploare, care să aibă o inrîurire po­zitivă asupra tuturor salariaţilor, in res­pectarea legalităţii socialiste“. Multe comisii se limitează, deseori, la judeca­rea cauzelor în prezenţa a cîtorva per­soane. Oare cele 23 de cazuri de sus­trageri din avutul obştesc, la care se adaugă şi trei neglijenţe, înregistrate în numai zece luni, la comisia de judecată a Fabricii de tricotaje nu dă de gîndit forurilor de resort din întreprindere ? O mai mică importanţă se acordă in, unele locuri şi neglijenţelor in serviciu, atit sub aspectul aducerii lor la cunoş­tinţa colectivului de muncă, cît şi al se­sizării conducerii organizaţiei socialiste în vederia aplicării de sancţiuni disci­plinare, corespunzătoare gravităţii lor. Nu trebuie uitat nici o clipă că, aşa, cum se arată, chiar la art. 1 al legii, comisiile de judecată sunt organe ob­şteşti de influenţare şi jurisdicţie, care trebuie să contribuie la înfăptuirea lega­lităţii şi la educarea cetăţenilor in spi­ritul promovării unei atitudini corecte faţă de muncă, întărirea şi dezvoltarea avutului obştesc, la asigurarea unei bu­ne comportări în societate. Dacă deschidem — de pildă — Dicţionarul lim­bii române moderne şi căutăm ce scrie în drep­tul cuvîntului inadver­tenţă, putem citi urmă­toarele : lipsă de aten­ţie ; greşeală făcută din nebăgare de seamă. Considerînd că aceas­ta, neatenţia, este ex­plicaţia unor imperfec­ţiuni de exprimare, am inclus exemplele asu­pra cărora vă propun să ne oprim acum,­in no­ţiunea desemnată prin termenul din fruntea rîndurilor de faţă. Bunăoară, sub influ­enţa unei exprimări co­recte cum ar fi — să zicem — aceasta : „Car­tea romancierului este populată de mai multe personaje care...“ — ia naştere un enunţ de tipul celui următor, in­tilnit într-un comenta­riu de ziar : „Trăim in­tr-o lume populată de Inadvertenţe... cum e corect convenţii..." O asemenea exprimare este pleonas­tică, deoarece prin lu­me — într-un context de felul celui semnalat — înţelegem populaţie... Dacă, de asemenea, cineva (autoarea unui comentariu) * scrie: „Multe teatre încearcă în cadrul studiourilor experimente dramaturgi­­ce şi spectaculare”, atri­buind adjectivului subli­niat de noi sensul arta spectacolului, cînd el în realitate înseamnă care atrage privirile, impre­sionant prin fast — va trebui să spunem că ne aflăm tot în faţa unei inadvertenţe.... Şi atunci — fireşte, din neatenţie ! — cînd alocuţiunea (= scurtă cuvintare ocazională) ia locul... locuţiunii (= grup de cuvinte care la un joc au valoarea u­­nei singure părţi de vor­bire , expresie), ca în pasajul acesta dintr-o cronică asupra unui program televizat : „Ca telespectator vă mulţu­mesc pentru că ne-aţi ajutat să vă înţele­gem de ce v-aţi ales ca ideal de fe­ricire , să trăiţi pentru oameni care judecă just, de ce din atîtea alocu­ţiuni celebre v-aţi ales cu deviza , să nu te îm­­beţi cu apă rece...“, a­­vem de-a face tot cu o inadvertenţă... Să ne oprim, o clipă, şi la acest pasaj pe care l-am intilnit de astă­­dată într-un comenta­riu sportiv : „Ar fi ne­loial să invoc numai a­­cest argument pentru a demonstra că jucătorii noştri de astăzi trebuie trataţi altfel decît nişte epigoni orbiţi de strălu­cirea lui Mumulean gu­ră de aur...“. Ştiind că Eminescu a scris :­ „Cichindeal gură de au­r, Mumulean glas de durere...” va trebui să trecem şi această in­voluntară substituire de metafore pe seama... neatenţiei, la mijloc fiind vorba deci tot de o inadvertenţă ! N. Mihăescu WSRXZÎ'SÎtifîSM CAVALLERIA RUSTICANA şi PAIAŢE (Maria Crişan, Ivan Dimov, Ladislau Konya, Valeria Savu, Zoe Dragotescu, Cornel Stavru, Vasi­le Martinom, Ion Stoian, Dionisie Konya. Dirijor : Anatol Kisadji) — Opera română, tel. 16.48.20, ora 19.30. PĂRINŢII TERIBILI (Tanţi Cocea, I­­rina Răchiţeanu, Geo Barton) — Teatrul naţional „I. L. Caragiale“, sala Studio, tel. 13.15.53, ora 19.30, dispariţia LUI GALY GAY (Mihai Pălădescu, Ion Lucian, Stela Popescu, Mircea Albulescu, Dem. Savu) — Tea­trul de comedie, tel. 16.64.60, ora 20. PALARIA FLORENTINA (Cornel Vul­pe, S. Mihăilescu-Brăila, Mariana Mihuţ) — Teatrul Ciuleşti, tel. 18.04.85, ora 19.30. OFIŢERUL RECRUTOR (Victor Reben­­giuc, Irina Pet­rescu) — Teatrul Mic, tel. 15.65.88, ora 20. STRIGOII — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra­, tel. 14.60.60, ora 20. TANDREŢE ŞI ABJECŢIE — Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", sala Studio, tel. 12.44.16, ora 20. DE LA BACH LA... TOM JONES (Ed­mond Deda, Luchi Marinescu, Dorin A­­nastasiu) — Teatrul de revista şi co­medie „Ion Vasilescu“, tel. 12.27.45, ora 19.30. ILEANA SINZIANA — Teatrul Ţăndă­rică, sala din cal. Victoriei, tel. 15.23.77, ora 17. TILHARII DIN KARDEMONME — Teatrul Ţăndărică, sala din str. Aca­demiei, tel. 16.14.92, ora 17. DEJUNUL PE IARBA — spectacol de­ poezie — Institutul de artă teatrală și cinematografică „I. L. Caragiale“, tel. 15.72.59, ora 20. CÎND LUNA E ALBASTRA (Melania Cirje, Ion Punea, Ion Dichiseanu) — Teatrul „C. I. Nottara“, sala Studio, ora 20. VARIETĂȚI '69 — Teatrul satiric-mu­­zical „C. Tănase“, sala Savoy, telefon 15.56.78, ora 19.30. ifeSSUrl!» Imi premiere JOCUL CARE UCIDE - Luceafărul (15.87.67) — 9, 11,15, 13.30, 16, 18,15, 20.15. Festival (15.63.84) — 8.45, 11.15, 13.30, 16, 18.30. 21. CIND SE AUD CLOPOTELE — Victo­ria (16.28.79) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.30, 20.45. SA TRĂIM PINA LUNI - Capitol (16.29.17) — 18.30. CĂLDURĂ — Cotroceni (13.62.56) — 15.30, 18. 20.30. BALTAGUL — Miorita (11.27.14) — 9.30, 12, 15,30, 18, 20,30. VA PLACE BRAHMS­­ - Patria (11.86.25) — 9, 12, 15, 18, 21; Favorit (Dru­mul Taberei) — 10, 13, 15.30, 18, 20.30. OPERAȚIUNEA LADY CHAPLIN - Sala Palatului (15.73.72) — 17.15, 20,15 ; Republica (11.03.72) — 8.45, 11.15, 13.45, 16.15, 18.45, 21.15; București (15.61.54) — 9. 11.15, 13.30, 16.30, 18.45, 21; Melodia (12.06.88) — 9. 11.15, 13.30. 16, 18.30, 20.45. BLOW-UP — Capitol (16.29.17) — 9.45, 12.30, 16, 20.45; Cinemateca (Sala­ Union) — (13.49.04) — 9.45, 12, 14. FRAȚII KARAMAZOV — Central (14.12.24) — 10, 14.45, 19. NOILE AVENTURI ALE RĂZBUNĂ­TORILOR — Lumina (16.23.35) — 8.45- 16.15 în continuare, 18.30, 20.45; Floreasca (33.29 71) - 9. 11.15. 13.30. 16, 18.15. 20.30. CORABIA NEBUNILOR - Doina (16.35.38) — 11.15, 14.15. 17,15. 20 15. Dacia (16.26 10) - B—19 45 In continuare. MONDO­CANE (ambele serii) — Tim­puri Noi (15.61.10) — 9—19 in continuare. FEMEIA ÎNDĂRĂTNICĂ - Feroviar (16.22.73) — 9. 12. 16, 17.45. 20.30: Excel­sior (18.10.88) - 9.30. 12, 15.30. 18, 20.30: Gloria (22.44.01) — 9.15. 12, 15.15, 18, 20.30. BERU ȘI COMISARUL SAN ANTONIO — Grivița (17.08.58) — 9. 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30: Giurești (17.55.46) — 15.30, 18, 20.30. Aurora (35.01.66) — 9.30, 11.80, 13.30, 16, 18.15, 20.30. _ SOARELE VAGABONZILOR — înfră­țirea Intre popoare (17.31.64) — 15.15, 17.45. 20. TESTAMENTUL DOCTORULUI MA­RUSE — Bucegi (17.05.47) — 9, 11.15, 13.30, 16. 18,15. 20.30. OMUL MOMENTULUI — (17.10.21) — 15.30. 18. NOAPTEA — Unirea (17.10.21) -LUPII ALBI — Lira (31.71.71) - 18. Moşilor (12.52.93) — 15.30. 18. Vitan (21.39.82) — 15.30, 18. 20.30. CIT TIMP EŞTI SĂNĂTOS (31.7171) - 20.15. RĂZBOI ŞI PACE (seriile­­ şi Drumul Sării (31.28.13) — 15. 19 30 MORȚII RAMIN TINERI — Ferentari (23.17.50) — 15.30, 18, 20.15. Popular (35.15.17) — 15.30, 18, 20.30. VIRIDIANA — Buzesti (15.82.79) — 15.30, 18, 20.15. GALILEO GALILEI — Pacea (31.32.52) — 15.45, 18, 20.15. FAMILIA NOASTRA TRĂSNITĂ — Cringasi (17.38.81) — 15.30, 18, 20.15. LA NORD PRIN NORD-VEST — Volga (11.01.26) — 10—16 In continuare, 19 30. Viitorul (11.48.03) — 15.30. VINZARE — Viitorul TOTUL DE (11.48.03) — 20.30. OMUL CARE VALORA MILIARDE — Munca (21.50.97) — 16, 18. 20. ANGELICA SI SULTANUL — Cosmos (35.19.15) — 15.30, 18, 20.15. MAI PERICULOASE DECIT BĂRBA­ȚII — Tomis (21.49.46) — 9.30—15.30 in continuare, 18. 20.15. STELELE DIN EGER — Flacăra (21.35.40) — 15.30, 19. Progresul (23.94.10) — 15.30, 19. PAPUSa - Arta (21.31.86) — 10—15 in continuare, 19.30. ÎN IMPARATIA LEULUI DE ARGINT — Modern (23.71.01) — 9. 11.15, 13.30. 15, 18.15, 20.30. Hamura (23.07.40) — 9 11.15. 16, 18.15, 20.30. •PARIA — Rahova (23.91.00) — 15.30. 18. OAMENI ÎMPIETRIȚI — Rahova (23.91.00)­— 20.15. MEMENTO Unirea — 20.15. — 15.30, 20.30 . — Lira 11) -18. TIGRUL — SECVENȚA 18.00 Studioul pionierilor. Mari prietenii literare : Eminescu şi Creangă. 18.25 Primii in­.­e egali. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Intermezzo muzical. Anchete sociale. 19.30 Succesul este o şansă . 20.00 Tele-cinemateca. Micul lord. 21.40 Reflector. 21.55 Fotbal : Cehoslovacia — Ungaria, meci de baraj pentru calificarea In turneul final a­ Campionatului mondial. Transmi­siune de la Marsilia. In pauză : Telejurnalul de noapte. 23.35 Închiderea emisiunii.

Next