Informatia Bucureştiului, martie 1970 (Anul 18, nr. 5140-5165)
1970-03-28 / nr. 5163
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! INFORMATIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVIII Nr. 5163 6 PAGINI 30 BANI Sîmbătă 28 martie 1970 IN OGLINDA DISCIPLINEI CONTRACTUALE Nu-i loc pentru mai multe chipuri! Această perioadă premergătoare sfirşitului de trimestru este consemnată in fiecare unitate economică de complexe calcule preliminare. Rezultatele la zi sunt comparate cu sarcinile de plan şi, in funcţie de semnul algebric al „concluziei“, se întreprind măsuri corespunzătoare pentru ca bilanţul final să fie cit mai rodnic. Indicatorii luaţi în consideraţie sunt numeroşi, fiecare avind un joc bine definit în analiza economică. In cadrul a Fabrica de relon Panduri eco- nomiştii au finalizat situaţia trimestrială a contractelor cu 4 zile înainte de termen, evidenţiind totodată livrarea suplimentară a peste 39 000 metri ţesături din fire sintetice. Cauzele acestui avans — de loc neglijabil dacă luăm în consideraţie valoarea producţiei zilnice — rezidă în buna organizare a producţiei şi a muncii, în ritmicitatea execuţiei sarcinilor planificate. Consecinţele însă depăşesc sfera întreprinderii, reflectîndu-se pozitiv nu numai în bilanţul său, ci şi la nivelul tuturor beneficiarilor. Prin intermediul complexului angrenaj al cooperării, eficienţa activităţii productive a Fabricii de relon Panduri este astfel substanţial amplificată, capătă o nouă valoare şi semnificaţie. Care sunt pîrghiile a căror acţionare a asigurat deplina concordanţă între pulsul producţiei şi solicitările beneficiarilor ? — In primul rînd — după cum ne-a declarat tovarăşa ing. GEORGETA CRISTOLOVEANU, director tehnic al Combinatului de mătase Bucureşti — corelarea perfectă între lansarea în fabricaţie a comenzilor şi graficele de livrare. (Cu alte cuvinte, am spune, înţelegerea profundă că producţia nu este un scop în sine, că noţiunii de calitate a mărfurilor i se asociază organic şi punctualitatea livrării). Apoi — a precizat in continuare interlocutoarea — urmărirea riguroasă a îndeplinirii sarcinilor de plan şi, pe această bază, eliminarea operativă a deficienţelor apărute într-un sector sau altul. Urmărim componenţa livrărilor suplimentare. Remarcăm că, în comparaţie cu sortimentele contractate, sunt cuprinse aici peste 20 de articole noi. — Pentru a investiga cit mai eficient cererea — ne spune ing. DUMITRU RAILEANU, şeful serviciului producţie al combinatului — sectorul nostru de creaţie execută noile modele cu 30 luni înainte de perioada contractărilor. Acestea sunt transmise beneficiarilor şi apoi, în funcţie de posibilităţi şi solicitări, introduse în fabricaţie, în loturi mici de 100—300 metri. In acest fel, jalonăm nu numai orientarea de pers-Florin Rădulescu-Boică Paul Lampert Aurel Pavlovici (Continuare în pag. a 5-a) anchetei noastre ne-am oprit insă asupra unuia singur care concentrează, cu maximă semnificaţie, întreaga desfăşurare a procesului productiv , îndeplinirea contractelor economice. Combinatul de confecţii şi tricotaje Bucureşti : Moment de lucru în secţia V confecţii- bărbaţi BE I I E 1 E Apropo de... „O rugăminte foarte umilă" OCTAV PANCU-IAŞI Aşa îşi apreciază Bobcinschi cererea adresată falsului revizor. Vă reamintiţi, desigur, celebra replică gogoliană : *V-aş ruga ca plecăciune, când veţi ajunge in capitală, să spuneţi la toţi cei mari de acolo... la senatori... la amirali... că uite „excelenţă“... sau „luminăţia ta“... să ştiţi că în oraşul cutare trăieşte Piotr Ivanoviel Bobchischi*. Atît, Bobcinschi doreşte să se ştie doar că există. Restul, li spune mirosul său, va veni de la sine. Ciudat sau nu, credibil sau incredibil, această „rugăminte foarte umilă“ îşi păstrează actualitatea, deşi, evident, la alte forme, se adaptează, ca să zic aşa, la specificul vieţii contemporane. Intr-un fel sau altul, cu Bobcinschi-modern ne întîlnim adesea. Cînd ţi-e lumea mai dragă, îl vezi apropiindu-se de tine, apucîndu-te de nasturele hainei şi şoptindu-ţi cu sentimentul că ruşinea e o anacronică virtute biblică : „Vorbeşte-i de mine lui Cutărică... sau lui Cutârescu... E bine să ştie că exist... că trăiesc...“. Nu-s nici două săptâmîni cînd am făcut cunoştinţă chiar cu un Bobcinschi-teoretician. Punctul său de vedere ? Iată-1 într-o ex(Continuare în pag. a 3-a) ii IIIiI 8 I • Aplicînd eficiente măsuri tehnicoorganizatorice pentru organizarea judicioasă a producţiei — la nivelul fiecărui loc de muncă —, filatura de mătase artificială „Viscofil" şi-a realizat sarcinile de plan pe trimestrul I cu cinci zile înainte de termen. Ca urmare, bilanţul acestei perioade va consemna importante realizări suplimentare după calculele estimative, 1 milion lei la producţia globală (fire viscoză, carboximetilceluloză şi diverse piese, de schimb) şi 1,7 milioane la producţia-marfă vîndută şi încasată. VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IA M« AGRICOLA DL STAT AVICOLA-CREVEDIA Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, împreună cu tovarăşii Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., preşedintele Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, au făcut azi dimineaţă o vizită de lucru la întreprinderea agricolă de stat „Avicola“-Crevedia din judeţul Ilfov, cea mai mare întreprindere din ţara noastră, specializată în creşterea păsărilor pentru carne. Conducătorii dle partidei de stat au fost însoţiţi de Angelo Miculescu, ministrul agriculturii şi silviculturii. In cursul anului trecut, această unitate şi-a înscris numele printre întreprinderile fruntaşe din ţară, realizind peste 14 milioane lei beneficii, din care 8 milioane numai din valorificarea puilor. întreprinderea este utilată cu instalaţii dintre cele mai moderne, mare parte din ele fabricate in ţară. La sosire, conducătorii de partid şi de stat au fost salutaţi de Ioan Teşu, adjunct al ministrului agriculturii şi silviculturii, şeful Departamentului I.A.S., Marin Argint, secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R. şi de tehnologul şef al I.A.S. „Avicola“-Crevedia, Mihai Canea. La sediul unităţii, în faţa unor hărţi, machete şi grafice, conducătorii de partid şi de stat au avut o amplă discuţie cu specialişti şi cadre de conducere din Ministerul Agriculturii şi Silviculturii asupra dezvoltării actuale şi de perspectivă a sectorului avicol din întreprinderile agricole de stat şi coopera(Continuare in pag. a 6-a) Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste In ziua de 27 martie a.c., sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, au avut loc lucrările plenarei Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Plenara a dezbătut modul în care s-au rezolvat propunerile făcute de către cetăţeni in campania electorală din ianuarie-martie 1969, precum şi ''activitatea depusă pină acum de consiliile Frontului Unităţii Socialiste şi principalele sarcini ce le revin in anul H170, Plenara a aprobat materialele prezentate in aceste probleme şi programul de activitate al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Plenara a dezbătut şi a aprobat activitatea internaţională desfăşurată de Frontul Unităţii Socialiste, precum şi planul relaţiilor externe pe anul 1970. Plenara a adoptat textul documentului „Cu privire la securitatea europeană“. Plenara a hotărît ca tovarăşii Gheorghe Apostol şi Constantin Mateescu, care au făcut partedinTiroid Executiv şi din Consiliul Naţional alFrontului Unităţii Socialiste ca reprezentanţi ai Uniunii Generale a Sindicatelor din România, respectiv al Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum, să fie eliberaţi din aceste funcţii, ca urmare a schimbărilor intervenite în conducerea acestor organizaţii. Plenara a ales ca membri ai Consiliului Naţional şi ai Biroului Executiv al Frontului Unităţii Socialiste pe tovarăşii: Virgil Trofin, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent şi secretar al C.C. al P.C.R., preşedintele Uniunii (Continuare in pag. a 6-a) Ziarele de dimineaţă au publicat Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. Valea Prahovei mai aproape decit Snagovul ? Un paradox: zonele de agrement din jurul Capitalei — necunoscute multor bucureşteni După ce a fost supus unor ample lucrări de renovare şi modernizare, restaurantul cu autoservire „Calul bălan" işi va relua de mîine activitatea Concluzia la care ajunseseră invitaţii de săptămîna trecută ai redacţiei noastre — reprezentanţii întreprinderilor de transport in comun şi ai întreprinderilor de alimentaţie publică — privind accesibilitatea bucureştenilor in zonele de agrement din apropierea oraşului, se referea la necesitatea conjugării eforturilor şi posibilităţilor tuturor factorilor interesaţi în vederea stabilirii unor acţiuni comune. Continuînd investigaţiile, am invitat zilele trecute la redacţie pe reprezentanţii comitetelor sindicatelor din cîteva mari întreprinderi — „23 August“, F.C.T.B., „Timpuri noi” — ai Consiliului sindical local şi ai Agenţiei O.N.T. Bucureşti. Tema discuţiei : ce posibilităţi se cer materializate pentru a trezi şi mai mult interesul faţă de locurile turistice din jurul Capitalei, pentru a face, din aceste zone de agrement, puncte nodale în programul de odihnă al bucureştenilor”. „în mod paradoxal — arăta tov. GH. ŢIGLER, reprezentant al comitetului sindicatului de la uzinele „23 August“ — nici noi, cei ce ne ocupăm de turism, de timpul liber al salariaţilor, nu cunoaştem decit foarte vag împrejurimile oraşului. Oricind vom putea da salariaţilor amănunte despre staţiunile şi cabanele de pe Valea Prahovei, despre costul unei excursii de una-două zile, in schimb nu ştim aproape nimic despre lacurile şi pădurile ce înconjoară Capitala — şi care constituie fiecare în parte puncte deosebite de atracţie. în aceste condiţii, de , anonim si .ip: ■ ■ , mal. in care işi desfăşoară activitatea zonele respective, ni se pare firesc ca ele să fie vizitate de un număr mic de bucureşteni“. „Să presupunem — adăugatov. TEODOR CONŢU, de la F.C.T.B. — că intr-o după-amiaza ar vrea să pornim spre Snagov sau Pustnicul. Firesc, înainte de toate să ne întrebăm : cu ce putem ajunge acolo, în ce punct al oraşului trebuie să ne deplasăm pentru a lua Romeo Groapă (mm. a 5-a) (Continuare Pionieri dirijînd circulaţia EIL i Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, în București, temperatura aerului a fost de 8 grade. Timpul probabil de minne . Vremea continuă să se răcească. Cerul va fi mai mult noros. Temporar ploaie. Vînt potrivit cu intensificări din sectorul nordestic. Temperatura minimă va oscila intre 5—7 grade, iar maxima intre 12— 10 grade. Pentru 30. 31 martie. _l aprilie : Vreme relativ rece mai ales în prima parte a intervalului. Cer temporar noros. Vor cădea ploi temporare. Vînt potrivit. INFORMAŢIA 11 11 Colecţionari mai mult sau mai puţin bizari eeetetyplebwl # De la curiozitatile selecţionate de un ziarist american, la adevărate opere ştiinţifice M. Baxon din Atlanta (statul Georgia — S.U.A.) nu-i un colecţionar obişnuit■ El adună... capace de canal. Pasiunea l-a dus la divorţ. Soţia sa, după 15 ani de căsnicie, n-a mai putut suporta înghesuiala atitor fiare vechi. „Le adun încă de cînd eram copil — s-a justificat împricinatul in faţa judecătorului. Unele din ele sint piese rare, din străinătate , au figurat chiar în filme". Ascultînd plîngerea d-nei Baxon, ziaristul american Andrew Miller şi-a propus să facă o „colecţie“ de colecţionari bizari. In primul plan sunt înşirate cîteva cazuri care au ajuns în stadiul celui de la Atlanta, de la care a pornit şi ancheta sa. Astfel, este amintită destrămarea familiei Windorf, din Düsseldorf, ca urmare a faptului că soţul şi-a umplut pereţii cu armuri şi panoplii, unele mai ruginite ca altele, ca şi căsnicia unui locuitor din Mexico-City, a cărui soţie colecţiona şerpi. „Atîta vreme cit a fost vorba de exemplare mici — m-am resemnat , dar cînd mi-a adus in casă un boa-constrictor, n-am mai putut răbda...”. în Rio de Janeiro, un co (Continuare ín pag. a 6-a) ! Şedinţa de azi dimineaţă ,i a Comitetului executiv al C.P.M.B. Azi dimineaţă, a avut loc şedinţa lunară a Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Bucureşti în care s-a făcut o analiză a eficienţei economice a activităţii de export privind produsele livrate de întreprinderile ce aparţin de Direcţia generală de industrie locală, s-a analizat activitatea desfăşurată de Direcţia de arhitectură şi sistematizare a municipiului şi de serviciile pentru controlul disciplinei în construcţii ale consiliilor populare ale sectoarelor şi s-a aprobat planul de acţiuni social-culturale pe trimestrul II. De asemenea Direcţia generală de gospodărie locativă a prezentat o informare cu privire la activitatea de întreţinere şi reparaţii a fondului locativ. In legătură cu problemele discutate Comitetul executiv a adoptat măsuri corespunzătoare. Printre altele, planul Direcţiei generale de gospodărie locativă prevede ca acţiunea de revizie şi întreţinere a fondului locativ să se desfăşoare în două etape: în prima etapă, aflată în plină desfăşurare, se vor verifica circa 17 706 imobile şi se vor stabili, concret, necesităţile de materiale şi urgenţele de reparat pentru fiecare imobil (termen 1-5 aprilie); în cea de a doua etapă , se vor efectua lucrările la instalaţiile de încălzire centrală (termen 15 octombrie) şi cele la învelitori, jgheaburi, burlane etc. (termen 15 noiembrie). Din datele centralizate pină acum se prelimina că sunt necesare lucrări de reparaţii mărunte — învelitori, jgheaburi, burlane — la peste 7 000 imobile şi de punere la punct a instalaţiilor de încălzire centrală la un număr de 2 400 imobile. • EXPOZIŢIE CU ULTIMELE NOUTĂŢI EDITORIALE Venind in intimpinare ai interesului de lectură al publicului larg, Biblioteca municipală „M. Sadoveanu“, din str. Nikos Beloiannis nr. 4, a organizat o expoziţie de cărţi achiziţionate in ultimul timp. Numeroşii abonaţi ai sălilor de lectură sunt invitaţi, deci, să facă o primă cunoştinţă cu aceste titluri, miine, intre orele 10 şi 13. # Sesiune specială de definitivare nvăţămînt in Profesorii, învăţătorii şi educatoarele în funcţie la data de 15 martie 1969, care nu au obţinut definitivarea în învăţămînt — fie că au fost respinşi de trei ori la acest*” examen, fie că din diferite motive nu s-au prezentat şi au pierdut astfel dreptul să-l mai dea — se vor putea prezenta, în mod excepțional, la sesiunea de lichidare, organizată în acest scop între 12—17 aprilie 1070. RADU BOUREANU A\\\\\\ii^\\\\\\\\\\\\\\\\\m Cred că Radu Boureanu nu mai are nevoie de nici o prezentare. Poetul „Cintării cetăţii lui Bucur", al Morţii morilor de vint" şi mă opresc aici pentru a nu insera o listă prea cunoscută, poate reprezenta el însuşi o carte de vizită pentru orice autor — mai mult sau mai puţin amator — de interviuri. De altfel, in dialogul cu domnia sa mi-am permis să-i adresez atitea întrebări, incit a adăuga nişte cuvinte protocolare mi se pare o treabă de prisos. Poate aş fi tentat să rezum aici cîteva din mult-puţinele întimplări petrecute în preajma stimatului meu „subiect", dar cadrul acestei rubrici mă obligă la o extremă concizie, aşa că... — Unii dintre cititorii noştri cunosc mai puţine amănunte despre începuturile dumneavoastră literare. Vreţi să ne povestiţi cite ceva despre perioada debutului ? — Dacă soarta providenţială şi unele date biologice concură, îşi dau mina, te vezi în situaţia să repeţi faţă de mai multe schimburi în timp, faţă de un alai de decenii, sâ-ţi tot povesteşti începuturile literare. Cred că fiecare scriitor care ar avea de confesat, de lămurit eventualii cititori, adăugiţi de desfăşurarea vieţii, n-ar face rău ca, pe anumite segmente de timp, să-şi întocmească pentru uzul cititorilor o cronologie a operei, a adaosurilor aferente. Am debutat ca toţi debutanţii. Se pare că n-am rămas o promnsiune, deşi, nu veri las, debutăm mereu. — Cînd vi s-a spus prima oarâ „maestre“ ? — Cînd mi s-a spus prima oară „maestre“, am avut o senzaţie penibilă.-am simţit eroul „nevinovat“ al fabulei argheziene. N-am protestat cu fiolele aceleiaşi specii din partitura lui Meyerber „Visul unei nopţi de vară“. Am avut o senzaţie de greaţă, care se repetă cu fiecare ocazie de „măestrire“ amabil a fost gratuită. — Prietenii dumneavoastră mai vecinişi amintesc că aţi fost şi actor. Cum le-au petrecut lucrurile şi — dacâ-mi este permis să vă întreb — cum s-au... sfrşit ? — E o poveste lungă. Deci telegrafic, înclinări precoce spre teatralitate, e vorba şi de acea teatralitate a vieţii, linăr, mult prea tinar, acceptam fenomenul ca o ţesătură de evenimente fatale, incomensurabile, insolite. Tirziu am înţeles teatrul ca obiect de transfigurare. George Mihail Zamfirescu m-a hotărit să fac teatru. Cit l-am făcut, nu l-am făcut, mai sunt martori care pot depune în acest proces, pe care nu l-am pierdut, ci am optat tot pentru metoda transfigurării prin artă, dar prin cuvîntul scris. Din primăvara anului 1967, Casa seniorilor „Mihail Sadoveanu“ a găzduit o expoziţie de a dumneavoastră, îmi amintesc că, în chiar coloanele „Informaţiei“, am scris atunci un articol „Ars plastica unui poet“. Nu v-am întrebat atunci, dar vă întreb acum : pictura e o activitate paralelă sau e a doua pasiune ? De ce pictaţi ? Poezia vi se pare insuficientă penttru ceea ce vreţi să exprimaţi ? — Este o activitate cu proces compensativ, dacă vreţi, cu acţiune altern-internă ca in geometrie. Osmoză dintre cuvint şi culoare. Unii scriu fără culoare. Graficieni ai stărilor, în alb şi negru. Ceva din esenţa cinematografului, a peliculei alb şi negru. Dar eu cred In cursul dimineţii de azi, forţele armate ale ţării au trăit un emoţionant eveniment : tinerii mică sint alţii — ar fi mult de citat — aceşti alţii. In interioara necesitate a ideii, cuvîntului, metaforei care absorb, reflectă şi această particularitate (esenţială) a peisajului şi peisajului sufletesc şi naturii umane. Culoarea o folosesc in laboratorul creaţiei. Poate fiindcă scriu, scriu fiindcă pictez. Orice poezie nu consumă toată senzaţia şi prezenţa vieţii, şi nici pictura. Mari magicieni ai paletei au povestit cu marii romancieri sau poeţi. Criticii care apasă şi faptul că cutare poet sau prozator este dublat de un colorist, cred că acuză o lipsă, neinteiegînd să acorde punctele necesare definirii complexităţii. M. A. (Continuare in pag. a a) • In cursul sâptămtnii viitoare Oficiul pentru construirea de locuinţe proprietate personală anunţă eliberarea contractelor pentru următoarele imobile : Z 33 — Drumul Taberei (luni, 30 martie), Z 34 — Drumul Taberei şi nr. 4 şos. — Alexandriei — str. Garoafei (marţi, 31 martie), T 1 — Titan, apartamentele 1 — 88 (miercuri, 1 aprilie), Z 33 — Drumul Taberei și nr. 8 Alexandriei — Garoafei (joi, 2 aprilie), TI — Titan, apartamentele 88—178 (vineri, 3 aprilie), Z 43 — Drumul Taberei și nr. 7 Alexandriei — Garoafei (sîmbătă, 4 aprilie). Contractele se vor elibera la camera nr. 1 intre orele 12 si 15 in fiecare zi, in afară de sîmbătă cînd se lucrează între orele 9 şi 12. litari din contingentul 1970, aparţinînd forţelor armate, trupelor de securitate şi Ministerului Afacerilor Interne, au depus jurămîntul de credinţă faţă de patrie şi popor. La solemnităţile ce au avut loc în unităţi, au luat parte adjuncţi ai miniştrilor, comandanţi de arme şi de mari unităţi, reprezentanţi ai organelor judeţene, municipale şi orăşeneşti de partid şi de stat, ai Uniunii Tineretului Comunist, generali şi ofiţeri superiori, precum şi veterani din războiul antihitlerist. Au fost prezente subunităţi ale gărzilor patriotice, tineri şi tinere care fac parte din detaşamentele de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei. Vibrantul legămînt ostăşesc a reliefat voinţa neclintită a tinerilor noului contingent, care, asemenea întregului efectiv al armatei, îşi consacră energia şi priceperea însuşirii cunoştinţelor militare şi politice, întăririi ordinii şi disciplinei, îndeplinirii, cu rezultate dintre cele mai bune, a sarcinilor ce revin unităţilor militare. Solemnitatea depunerii jurămintului militar s-a transformat într-o puternică manifestare de ataşament profund al forţelor noastre armate faţă de patria socialistă, de poporul muncitor şi Partidul Comunist Român. Tinerii militari din contingentul 1970 Au depus juramintul de credinţă Ultimele luni • In „Cupa ţărilor latine“ la handbal, la Lisabona, aseară, ROMANIA a dispus cu 19—10 (7—4) de Spania. Celelalte rezultate : Portugalia — Italia 41—6 (21—4) şi Maroc — Brazilia 24—23 (13—11). • Selecţionata secundă de juniori a României a fost întrecută in turneul de fotbal de la Cannes de formația A.S. Cannes cu 0—1 (0—0). • Mare surpriză în cadrul campionatelor universitare de nataţie ale S.U.A. : celebrul Mark Spitz a fost întrecut pe distanţa de 50 yarzi de David Edgar, cronometrat in 20,9 sec. In proba de 500 yarzi, Mike Burton a cîștigat cu timpul de 4:37,3. • In „sferturile“ turneului international de tenis de la Monte Carlo, Contet (Franţa) — Oranjes (Spania) 2—6, 8—6, 6—3 şi Goven (Franţa) — Barclay (Franţa) 6—4, 8—6. • Atletul Arese (Italia) a cîştigat titlul de campion al ţării sale la 3 000 m plat (la Genova) cu performanţa de 8:02,0. • La Cardiff, meci international de hochei pe iarbă : Spania — Ţara Galilor 2—0 (1—0). • Devierea unor trasee de transport în comun Pentru a se asigura condiţiile necesare lucrărilor de modernizare a bd. Ana Ipătescu, începînd de mîine, duminică, 29 martie 1970, ora zero, se sistează temporar, in întregime, pe ambele sensuri ale bulevardului (între Piaţa Romană şi Piaţa Victoriei) circulaţia tuturor vehiculelor, cu excepţia liniilor de troleibuze. Pe toată durata lucrărilor, traseele deautobuze I.T.B. vor fi deviate după cum urmează : 1- Linia 33. De la intersecţia străzii Mihail Eminescu cu calea Dorobanţi se deviază in ambele sensuri prin calea Dorobanţi, bd. Ilie Pintilie, Piaţa Victoriei, de unde reintră în traseul normal. Linia 34. De la intersecţia bd. Magheru cu str. Cosmonauţilor se deviază în ambele sensuri prin str. Cosmonauţilor, calea Dorobanţi, bd. Ilie Pintilie, Piaţa Victoriei, reintrînd din acest punct in traseul normal. — Linia 77. De la Piaţa Victoriei se deviază în ambele sensuri prin bd. Ilie Pintilie, calea Dorobanţi, vehiculele intercînd în Piaţa Cosmonauţilor. — Linia 70. De la intersecţia bd. Dacia cu calea Dorobanţi se deviază in ambele sensuri prin calea Dorobanţi, bd. Ilie Pintilie, Piaţa Victoriei, de unde reintră în traseul normal. — Traseele de noapte : A, U şi V. De la intersecţia bd. Magheru cu str. Cosmonauţilor se deviază în ambele sensuri Prin str. Cosmonauţilor, calea Dorobanţi, bd. Ilie Pintilie, Piaţa Victoriei, de unde revin la traseul normal. 9 PENTRU IMBUNATATIREA TRANSPORTULUI IN COMUN IN ZONA INDUSTRIALA MILITARI (bd. Preciziei), Începînd de luni 30 martie 1970, un număr de autobuze de pe linia 80 vor circula în orele de virf (6,00—7,00 și 14,00— 16,00) între Gara de Nord și UREMOAS (capătul liniei 74). Autobuzele respective vor avea, în perioada efectuării curselor, o placă indicatoare specială, scrisă cu roşu şi amplasată pe parbrizul din faţă. Tichetele de călătorie (biletele precumpărate de 0,50 Iei) nu sunt valabile pe aceste autobuze. A