Informatia Bucureştiului, martie 1970 (Anul 18, nr. 5140-5165)

1970-03-28 / nr. 5163

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! INFORMA­TI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVIII­­ Nr. 5163 6 PAGINI 30 BANI Sîmbătă 28 martie 1970 IN OGLINDA DISCIPLINEI CONTRACTUALE Nu-i loc pentru mai multe chipuri! Această perioadă premergătoare sfir­­şitului de trimestru este consemnată in fiecare unitate econo­mică de complexe calcule preliminare. Rezultatele la zi sunt comparate cu sarci­nile de plan şi, in funcţie de semnul algebric al „conclu­ziei“, se întreprind măsuri corespunzătoa­re pentru ca bilan­ţul final să fie cit mai rodnic. Indicatorii luaţi în consideraţie sunt numeroşi, fiecare avind un joc bine definit în analiza e­­conomică. In cadrul a Fabrica de relon Panduri eco-­ nomiştii au finalizat situaţia tri­mestrială a contractelor cu 4 zile înainte de termen, evidenţiind tot­odată livrarea suplimentară a peste 39 000 metri ţesături din fire sintetice. Cauzele acestui avans — de loc negli­jabil dacă luăm în consideraţie valoa­rea producţiei zilnice —­ rezidă în buna organizare a producţiei şi a muncii, în ritmicitatea execuţiei sarcinilor planifi­cate. Consecinţele însă depăşesc sfera întreprinderii, reflectîndu-se pozitiv nu numai în bilanţul său, ci şi la nivelul tuturor beneficiarilor. Prin intermediul complexului angrenaj al cooperării, eficienţa activităţii productive a Fabri­cii de relon Panduri este astfel sub­stanţial amplificată, capătă o nouă va­loare şi semnificaţie. Care sunt pîrghiile a căror acţionare a asigurat deplina concordanţă între pulsul producţiei şi solicitările benefi­ciarilor ? — In primul rînd — după cum ne-a de­clarat tovarăşa ing. GEORGETA CRIS­­TOLOVEANU, director tehnic al Com­binatului de mătase Bucureşti — core­larea perfectă între lansarea în fabri­caţie a comenzilor şi graficele de li­vrare. (Cu alte cuvinte, am spune, în­ţelegerea profundă că producţia nu este un scop în sine, că noţiunii de calitate a mărfurilor i se asociază or­ganic şi punctualitatea livrării). Apoi — a precizat in continuare interlocu­toarea — urmărirea riguroasă a înde­plinirii sarcinilor de plan şi, pe această bază, eliminarea operativă a deficien­ţelor apărute într-un sector sau altul. Urmărim componenţa livrărilor su­plimentare. Remarcăm că, în compara­ţie cu sortimentele contractate, sunt cu­prinse aici peste 20 de articole noi. — Pentru a investiga cit mai eficient cererea — ne spune ing. DUMITRU RAILEANU, şeful serviciului producţie al combinatului — sectorul nostru de creaţie execută noile modele cu 3­0 luni înainte de perioada contractărilor. Acestea sunt transmise beneficiarilor şi apoi, în funcţie de posibilităţi şi soli­citări, introduse în fabricaţie, în loturi mici de 100—300 metri. In acest fel, jalonăm nu numai orientarea de pers-Florin Rădulescu-Bo­ică Paul Lampert Aurel Pavlovici (Continuare în pag. a 5-a) anchetei noastre ne-am oprit insă a­­supra unuia singur care concentrează, cu maximă semnificaţie, întreaga desfăşurare a procesului productiv , îndeplinirea contrac­telor economice. Combinatul de confecţii şi tricotaje Bucureşti : Moment de lucru în secţia V con­fecţii- bărbaţi B­E I­­ I­­ E 1 E Apropo de...­­ „O rugăminte foarte umilă" OCTAV PANCU-IAŞI Aşa îşi apreciază Bobcinschi cererea adresată falsului revizor. Vă reamintiţi, desigur, celebra replică gogoliană : *V-aş ruga ca plecăciune, când veţi ajunge in capitală, să spuneţi la toţi cei mari de acolo... la senatori... la amirali... că uite „excelenţă“... sau „luminăţia ta“... să ştiţi că în oraşul cutare trăieşte Piotr Ivan­o­viel Bobchischi*. Atît, Bob­­cinschi doreşte să se ştie doar că există. Restul, li spune mirosul său, va veni de la sine. Ciudat sau nu, credibil sau in­credibil, această „rugăminte foar­te umilă“ îşi păstrează ac­tualitatea, deşi, evident, la alte forme, se adaptează, ca să zic aşa, la specificul vieţii contempo­rane. Intr-un fel sau altul, cu Bob­­cinschi-modern ne întîlnim ade­sea. Cînd ţi-e lumea mai dragă, îl vezi apropiindu-se de tine, a­­pucîndu-te de nasturele hainei şi şoptindu-ţi cu sentimentul că ruşinea e o anacronică virtute biblică : „Vorbeşte-i de mine lui Cutărică... sau lui Cutârescu... E bine să ştie că exist... că tră­iesc...“. Nu-s nici două săptâm­îni cînd am făcut cunoştinţă chiar cu un Bobcinschi-teoretician. Punctul său de vedere ? Iată-1 într-o ex­(Continuare în pag. a 3-a) ii IIIiI 8 I • Aplicînd eficiente măsuri tehnico­­organizatorice pentru organizarea judicioasă a producţiei — la nivelul fiecărui loc de muncă —, filatura de mătase artificială „Viscofil" şi-a realizat sarcinile de plan pe tri­mestrul I cu cinci zile înainte de termen. Ca urmare, bilanţul acestei perioade va consemna importante realizări suplimentare­­ după calcu­lele estimative, 1 milion lei la pro­ducţia globală (fire viscoză, carbo­­ximetilceluloză şi diverse piese, de schimb) şi 1,7 milioane la produc­­ţia-marfă vîndută şi încasată. VIZITA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU IA M« AGRICOLA DL STAT AVICOLA-CREVEDIA Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Consiliu­lui de Stat, împreună cu tovarăşii Virgil Trofin, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Per­manent, secretar al C.C. al P.C.R., preşedintele Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Pro­ducţie, Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliu­lui de Miniştri, au făcut azi dimi­neaţă o vizită de lucru la între­prinderea agricolă de stat „Avico­­la“-Crevedia din judeţul Ilfov, cea mai mare întreprindere din ţara noastră, specializată în­ creşterea păsărilor pentru carne. Conducăto­rii dle partid­­ei de stat au fost în­soţiţi de Angelo Miculescu, minis­trul agriculturii şi silviculturii. In cursul anului trecut, această uni­tate şi-a înscris numele printre întreprinderile fruntaşe din ţară, realizind peste 14 milioane lei be­neficii, din care 8 milioane numai din valorificarea­ puilor. întreprinde­rea este utilată cu instalaţii dintre cele mai moderne, mare parte din ele fabricate in ţară. L­a sosire, conducătorii de partid şi de stat au fost salutaţi de Ioan Teşu, adjunct al ministrului agri­culturii şi silviculturii, şeful De­partamentului I.A.S., Marin Argint, secretar al Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R. şi de tehnologul şef al I.A.S. „Avicola“-Crevedia, Mihai Canea. La sediul unităţii, în faţa unor hărţi, machete şi grafice, conducă­torii de partid şi de stat au avut o amplă discuţie cu specialişti şi ca­dre de conducere din Ministerul Agriculturii şi Silviculturii asupra dezvoltării actuale şi de perspecti­vă a sectorului avicol din întreprin­derile agricole de stat şi coopera­(Continuare in pag. a 6-a) Plenara Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste In ziua de 27 martie a.c., sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, au avut loc lucrările plenarei Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste. Plenara a dezbătut modul în care s-au rezolvat propunerile făcute de către cetăţeni in campania electorală din ianuarie-martie 1969, precum şi ''activitatea depusă pină acum de consiliile Frontului Unităţii Socia­liste şi principalele sarcini ce le revin in anul H170, Plenara a apro­bat materialele prezentate in aceste probleme şi programul de activi­tate al Consiliului Naţional al Fron­tului Unităţii Socialiste. Plenara a dezbătut şi a aprobat activitatea internaţională desfăşurată de Frontul Unităţii Socialiste, pre­cum şi planul relaţiilor externe pe anul 1970. Plenara a adoptat textul docu­mentului „Cu privire la securitatea europeană“. Plenara a h­otărît ca tovarăşii Gheorghe Apostol şi Constantin Ma­­teescu, care au făcut parte­­din­­Ti­roid Executiv şi din Consiliul Naţio­nal alFron­tului Unităţii Socialiste ca reprezentanţi ai Uniunii Generale a Sindicatelor din România, respectiv al Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum, să fie eliberaţi din a­­­ceste funcţii, ca urmare a schimbă­rilor intervenite în conducerea acestor organizaţii. Plenara a ales ca membri ai Con­siliului Naţional şi ai Biroului Exe­cutiv al Frontului Unităţii Socialiste pe tovarăşii: Virgil Trofin, mem­bru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent şi secretar al C.C. al P.C.R., preşedintele Uniunii (Continuare in pag. a 6-a) Ziarele de dimineaţă au publicat Cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la Plenara Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. Valea Prahovei mai aproape decit Snagovul ? Un paradox: zonele de agrement din jurul Capitalei — necunoscute multor bucureşteni După ce a fost supus unor ample lucrări de renovare şi modernizare, restaurantul cu autoservire „Calul bălan" işi va relua de mîine acti­vitatea Concluzia la care ajunseseră in­vitaţii de săptămîna trecută ai re­dacţiei noastre — reprezentanţii în­treprinderilor de transport in comun şi ai întreprinderilor de alimentaţie publică — privind accesibilitatea bucureştenilor in zonele de agrement din apropierea oraşului, se referea la necesitatea conjugării eforturilor şi posibilităţilor tuturor factorilor in­teresaţi în­­ vederea stabilirii unor ac­ţiuni comune. Continuînd investiga­ţiile, am invitat zilele trecute la re­dacţie pe reprezentanţii comitetelor sindicatelor din cîteva mari între­prinderi — „23 August“, F.C.T.B., „Timpuri noi” — ai Consiliului sin­dical local şi ai Agenţiei O.N.T. Bucureşti. Tem­a discuţiei : ce posi­bilităţi se cer materializate pentru a trezi şi mai mult interesul faţă de locurile turistice din jurul Capitalei, pentru a face, din aceste zone de agrement, puncte nodale în progra­mul de odihnă al bucureştenilor”. „în mod paradoxal — arăta tov. GH. ŢIGLER, reprezentant al comi­tetului sindicatului de la uzinele „23 August“ — nici noi, cei ce ne ocupăm de turism, de timpul liber al salaria­ţilor, nu cunoaştem decit foarte vag împrejurimile oraşului. Oricind vom putea da salariaţilor amănunte despre staţiunile şi cabanele de pe Valea Prahovei, despre costul unei excursii de una-două zile, in schimb nu ştim aproape nimic despre lacurile şi pă­durile ce înconjoară Capitala — şi care constituie fiecare în parte puncte deosebite de atracţie. în aceste con­diţii, de , anonim si .ip: ■ ■ ,­ mal. in care işi desfăşoară activitatea zonele respective, ni se pare firesc ca ele să fie vizitate de un număr mic de bucureşteni“. „Să presupunem — a­­dăuga­tov. TEODOR CONŢU, de la F.C.T.B. — că intr-o după-amiaza ar­ vrea să pornim spre Snagov sau Pustnicul. Firesc, înainte de toate să ne întrebăm : cu ce putem ajun­ge acolo,­ în ce punct al oraşului trebuie să ne deplasăm pentru a lua Romeo Groapă (mm. a 5-a) (Continuare Pionieri dirijînd circulaţia E­I­L i Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICA : Azi, la ora 8, în București, tem­peratura aerului a fost de 8 grade. Timpul probabil de minne . Vremea continuă să se răcească. Cerul va fi mai mult noros. Temporar ploaie. Vînt po­trivit cu intensificări din sectorul nord­­estic. Temperatura minimă va oscila intre 5—7 grade, iar maxima intre 12— 10 grade. Pentru 30. 31 martie. _l aprilie : Vreme relativ rece mai ales în prima parte a intervalului. Cer temporar noros. Vor cădea ploi temporare. Vînt potrivit. INFORMAŢIA 11 11 Colecţionari mai mult sau mai puţin bizari eeetetyplebwl # De la curiozitatile selecţionate de un ziarist american, la adevărate opere ştiinţifice M. Baxon din Atlanta (statul Georgia — S.U.A.) nu-i un colec­ţionar obişnuit■ El adună... capace de canal. Pasiunea l-a dus la divorţ. Soţia sa, după 15 ani de căsnicie, n-a mai putut suporta înghesuiala atitor fiare vechi. „Le adun încă de cînd eram copil — s-a justificat împricinatul in faţa judecătorului. Unele din ele sint piese rare, din străinătate , au figu­rat chiar în filme". Ascultînd plîngerea d-nei Baxon, ziaristul american Andrew Miller şi-a propus să facă o „colecţie“ de colecţionari bizari. In primul plan sunt înşirate cîteva cazuri care au ajuns în stadiul celui de la Atlanta, de la care a pornit şi ancheta sa. Astfel, este amintită des­trămarea familiei Windorf, din Düs­seldorf, ca urmare a faptului că so­ţul şi-a umplut pereţii cu armuri şi panoplii, unele mai ruginite ca altele, ca şi căsnicia unui locuitor din Me­­xico-City, a cărui soţie colecţiona şerpi. „Atîta vreme cit a fost vorba de exemplare mici — m-am resem­nat , dar cînd mi-a adus in casă un boa-constrictor, n-am mai putut răbda...”. în Rio de Janeiro, un co­ (Continuare ín pag. a 6-a) ! Şedinţa de azi dimineaţă ,­i­­ a Comitetului executiv al C.P.M.B. Azi dimineaţă, a avut loc şedinţa lu­nară a Comitetului executiv al Consiliu­lui popular al municipiului Bucureşti în care s-a făcut o analiză a eficienţei economice a activităţii de export pri­vind produsele livrate de întreprinderile ce aparţin de Direcţia generală de in­dustrie locală, s-a analizat activitatea desfăşurată de Direcţia de arhitectură şi sistematizare a municipiului şi de ser­viciile pentru controlul disciplinei în construcţii ale consiliilor populare ale sectoarelor şi s-a aprobat planul de ac­ţiuni social-culturale pe trimestrul II. De asemenea Direcţia generală de gos­podărie locativă a prezentat o informare cu privire la activitatea de întreţinere şi reparaţii a fondului locativ. In legă­tură cu problemele discutate Comitetul executiv a adoptat măsuri corespunză­toare. Printre altele, planul Direcţiei gene­rale de gospodărie locativă prevede ca acţiunea de revizie şi întreţinere a fon­dului locativ să se desfăşoare în două etape: în prima etapă, aflată în plină desfăşurare, se vor verifica circa 17 706 imobile şi se vor stabili, concret, necesităţile de materiale şi urgenţele de reparat pentru fiecare imobil (termen 1-5 aprilie); în cea de a doua etapă , se vor efectua lucrările la instalaţiile de încălzire centrală (termen 15 octombrie) şi cele la învelitori, jgheaburi, burlane etc. (termen 15 noiembrie). Din datele cen­tralizate pină acum se prelimina că sunt necesare lucrări de reparaţii mărunte — înveli­tori, jgheaburi, burlane — la peste 7 000 imobile şi de punere la punct a instalaţiilor de încălzire centrală la un număr de 2 400 imobile. • EXPOZIŢIE CU ULTIMELE NOUTĂŢI EDITORIALE Venind in intim­pinare ai interesului de lectură al publicului larg, Biblio­teca municipală „M. Sadoveanu“, din str. Nikos Beloiannis nr. 4, a organi­zat­ o expoziţie de cărţi achiziţionate in ultimul timp. Numeroşii abonaţi ai sălilor de lectură sunt invitaţi, deci, să facă o primă cunoştinţă cu aceste titluri, miine, intre orele 10 şi 13. # Sesiune specială de definitivare nvăţămînt in Profesorii, învăţătorii şi educatoa­rele în funcţie la data de 15 martie 1969, care nu au obţinut definitiva­rea în învăţămînt — fie că au fost respinşi de trei ori la acest*” examen, fie că din diferite motive nu s-au prezentat şi au pierdut astfel dreptul să-l mai dea — se vor putea pre­zenta, în mod excepțional, la sesiunea de lichidare, organizată în acest scop între 12—17 aprilie 1070. RADU BOUREANU A\\\\\\ii^\\\\\\\\\\\\\\\\\m Cred că Radu Boureanu nu mai are nevoie de nici o prezentare. Poe­tul „Cintării cetăţii lui Bucur", al Morţii morilor de vint" şi mă opresc aici pentru a nu insera o listă prea cunoscută, poate reprezenta el însuşi o carte de vizită pentru orice autor — mai mult sau mai puţin amator — de interviuri. De altfel, in dialogul cu domnia sa mi-am permis să-i adre­sez atitea întrebări, incit a adăuga nişte cuvinte protocolare mi se pare o treabă de prisos. Poate aş fi tentat să rezum aici cîteva din mult-puţi­­nele întimplări petrecute în preajma stimatului meu „subiect", dar cadrul acestei rubrici mă obligă la o extremă concizie, aşa că... — Unii dintre cititorii noştri cunosc mai puţine amănunte despre începuturile dumneavoastră literare. Vreţi să ne po­vestiţi cite ceva despre perioada debu­tului ? — Dacă soarta providenţială şi unele date biologice concură, îşi dau mina, te vezi în situaţia să repeţi faţă de mai multe schimburi în timp, faţă de un alai de decenii, sâ-ţi tot povesteşti începu­turile literare. Cred că fiecare scriitor care ar avea de confesat, de lămurit e­­ventualii cititori, adăugiţi de desfăşura­rea vieţii, n-ar face rău ca, pe anumite segmente de timp, să-şi întocmească pen­tru uzul cititorilor o cronologie a ope­rei, a adaosurilor aferente. Am debutat ca toţi debutanţii. Se pare că n-am ră­mas o promn­siune, deşi, nu veri las, de­butăm mereu. — Cînd vi s-a spus prima oarâ­ „ma­estre“ ? — Cînd mi s-a spus prima oară „ma­estre“, am avut o senzaţie penibilă.­­­­-am simţit eroul „nevinovat“ al fabu­lei­ argheziene. N-am protestat cu fiolele aceleiaşi specii din partitura lui Meyer­­ber „Visul unei nopţi de vară“. Am avut o senzaţie de greaţă, care se repetă cu fiecare ocazie de „măestrire“ amabil a fost gratuită. — Prietenii dumneavoastră mai vecin­işi amintesc că aţi fost şi actor. Cum le-au petrecut lucrurile şi — dacâ-mi este permis să vă întreb — cum s-au... sf­rşit ? — E o poveste lungă. Deci telegrafic, înclinări precoce spre teatralitate, e vor­ba şi de acea teatralitate a vieţii, linăr, mult prea tinar, acceptam fenomenul ca o ţesătură de evenimente fatale, inco­mensurabile, insolite. Tirziu am înţeles teatrul ca obiect de transfigurare. Geor­ge Mihail Zamfirescu m-a hotărit să fac teatru. Cit l-am făcut, nu l-am făcut, mai sunt martori care pot depune în acest proces, pe care nu l-am pierdut, ci am optat tot pentru metoda transfi­gurării prin artă, dar prin cuvîntul scris. D­in primăvara anului 1967, Casa sen­­i­orilor „Mihail Sadoveanu“ a găzduit o expoziţie de a dumneavoastră, îmi a­­m­intesc că, în chiar coloanele „Informa­ţiei“, am scris atunci un articol „Ars plastica unui poet“. Nu v-am întrebat atunci, dar vă întreb acum : pictura e o activitate paralelă sau e a doua pa­siune ? De ce pictaţi ? Poezia vi se pare insuficientă penttru ceea ce vreţi să ex­primaţi ? — Este o activitate cu proces compen­sa­tiv, dacă vreţi, cu acţiune altern-in­­ternă ca in geometrie. Osmoză dintre cuvint şi culoare. Unii scriu fără cu­loare. Graficieni ai stărilor, în alb şi negru. Ceva din esenţa cinematografu­lui, a peliculei alb şi negru. Dar eu cred In cursul dimineţii de azi, for­ţele armate ale ţării au trăit un emoţionant eveniment : tinerii mi­că sint alţii — ar fi mult de citat — aceşti alţii. In interioara necesitate a ideii, cuvîntului, metaforei care absorb, reflectă şi această particularitate (esenţială) a peisajului şi peisajului su­fletesc şi naturii umane. Culoarea o fo­losesc in laboratorul creaţiei. Poate fiindcă scriu, scriu fiindcă pictez. Orice poezie nu consumă toată senzaţia şi pre­zenţa vieţii, şi nici pictura. Mari ma­gicieni ai paletei au povestit cu­ marii romancieri sau poeţi. Criticii care apasă şi faptul că cutare poet sau prozator este dublat de un colorist, cred că acuză o lipsă, neinteiegînd să acorde punctele necesare definirii complexităţii. M. A. (Continuare in pag. a­­ a) • In cursul sâptămtnii viitoare Oficiul pentru construirea de locuinţe proprie­­tate personală anunţă eliberarea con­tractelor pentru următoarele imobile : Z 33 — Drumul Taberei (luni, 30 mar­tie), Z 34 — Drumul Taberei şi nr. 4 şos. — Alexandriei — str. Garoafei (marţi, 31 martie), T 1 — Titan, apartamentele 1 — 88 (miercuri, 1 aprilie), Z 33 — Drumul Taberei și nr. 8 Alexandriei — Garoafei (joi, 2 aprilie), TI — Titan, apartamentele 88—178 (vineri, 3 aprilie), Z 43 — Drumul Taberei și nr. 7 Alexan­driei — Garoafei (sîmbătă, 4 aprilie). Contractele se vor elibera la camera nr. 1 intre orele 12 si 15 in fiecare zi, in afară de sîmbătă cînd se lucrează între orele 9 şi 12. litari din contingentul 1970, apar­­ţinînd forţelor armate, trupelor de securitate şi Ministerului Afaceri­lor Interne, au depus jurămîntul de credinţă faţă de patrie şi popor. La solemnităţile ce au avut loc în unităţi, au luat parte adjuncţi ai miniştrilor, comandanţi de arme şi de mari unităţi, reprezentanţi ai organelor judeţene, municipale şi orăşeneşti de partid şi de stat, ai Uniunii Tineretului Comunist, ge­nerali şi ofiţeri superiori, precum şi veterani din războiul antihitle­rist. Au fost prezente subunităţi ale gărzilor patriotice, tineri şi ti­nere care fac parte din detaşamen­­tele de pregătire a tineretului pen­tru apărarea patriei. Vibrantul legămînt ostăşesc a re­liefat voinţa neclintită a tinerilor noului contingent, care, asemenea întregului efectiv al armatei, îşi consacră energia şi priceperea în­suşirii cunoştinţelor militare şi po­litice, întăririi ordinii şi discipli­nei, îndeplinirii, cu rezultate dintre cele mai bune, a sarcinilor ce re­vin unităţilor militare. Solemnitatea depunerii jurămin­­tului militar s-a transformat în­tr-o puternică manifestare de ata­şament profund al forţelor noas­tre armate faţă de patria socialis­tă, de­ poporul muncitor şi Parti­dul Comunist Român. Tinerii militari din contingentul 1970 Au depus juramintul de credinţă Ultimele luni • In „Cupa ţărilor latine“ la handbal, la Lisabona, aseară, ROMANIA a dis­pus cu 19—10 (7—4) de Spania. Celelalte rezultate : Portugalia — Italia 41—6 (21—4) şi Maroc — Brazilia 24—23 (13—11). • Selecţionata secundă de juniori a României a fost întrecută in turneul de fotbal de la Cannes de formația A.S. Cannes cu 0—1 (0—0). • Mare surpriză în cadrul campionatelor universitare de nataţie ale S.U.A. : celebrul Mark Spitz a fost întrecut pe distanţa de 50 yarzi de David Edgar, crono­metrat in 20,9 sec. In proba de 500 yarzi, Mike Burton a cîștigat cu timpul de 4:37,3. • In „sferturile“ turneului international de tenis de la Monte Carlo, Contet (Franţa) — Oranjes (Spania) 2—6, 8—6, 6—3 şi Goven (Franţa) — Barclay (Franţa) 6—4, 8—6. • Atletul Arese (Italia) a cîştigat titlul de campion al ţării sale la 3 000 m plat (la Genova) cu performanţa de 8:02,0. • La Cardiff, meci international de hochei pe iarbă : Spania — Ţara Galilor 2—0 (1—0). • Devierea unor trasee de transport în comun Pentru a se asigura condiţiile nece­sare lucrărilor de modernizare a bd. Ana Ipătescu, începînd de mîine, duminică, 29 martie 1970, ora zero, se sistează temporar, in întregime, pe ambele sensuri ale bulevardului (între Piaţa Romană şi Piaţa Victoriei) circu­laţia tuturor vehiculelor, cu excepţia liniilor de troleibuze. Pe toată durata lucrărilor, traseele de­­autobuze I.T.B. vor fi deviate după cum urmează : 1- Linia 33. De la intersecţia străzii Mihail Eminescu cu calea Dorobanţi se deviază in ambele sensuri prin calea Dorobanţi, bd. Ilie Pintilie, Piaţa Vic­toriei, de unde reintră în traseul normal. Linia 34. De la intersecţia bd. Ma­­gh­eru cu str. Cosmonauţilor se deviază în ambele sensuri prin str. Cosmonauţi­lor, calea Dorobanţi, bd. Ilie Pintilie, Piaţa Victoriei, reintrînd din acest punct in traseul normal. — Linia 77. De la Piaţa Victoriei se deviază în ambele sensuri prin bd. Ilie Pintilie, calea Dorobanţi, vehiculele in­­tercînd în Piaţa Cosmonauţilor. — Linia 70. De la intersecţia bd. Dacia cu calea Dorobanţi se deviază in ambele sensuri prin calea Dorobanţi, bd. Ilie Pintilie, Piaţa Victoriei, de unde reintră în traseul normal.­ — Traseele de noapte : A, U şi V. De la intersecţia bd. Magheru cu str. Cos­monauţilor se deviază în ambele sensuri Prin str. Cosmonauţilor, calea Dorobanţi, bd. Ilie Pintilie, Piaţa Victoriei, de unde revin la traseul normal. 9 PENTRU IMBUNATATIREA TRANS­PORTULUI IN COMUN IN ZONA IN­DUSTRIALA MILITARI (bd. Preciziei), Începînd de luni 30 martie 1970, un nu­măr de autobuze de pe linia 80 vor cir­cula în orele de virf (6,00—7,00 și 14,00— 16,00) între Gara de Nord și UREMOAS (capătul liniei 74). Autobuzele respective vor avea, în perioada efectuării curse­lor, o placă indicatoare specială, scrisă cu roşu şi amplasată pe parbrizul din faţă. Tichetele de călătorie (biletele pre­­cumpărate de 0,50 Iei) nu sunt valabile pe aceste autobuze. A

Next