Informatia Bucureştiului, mai 1970 (Anul 18, nr. 5192-5215)

1970-05-26 / nr. 5211

Un singur I IL gînd, o singura voință PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA I­NFORMA­TI A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVIII — Nr. 5211 4 PAGINI 30 BANI Marţi 26 mai 1970 I R­ĂSPUNDEM PREZENT LA CHEMAREA ŢĂRII -Bilanţul unei duminici. C­omitetului Central al Partidului Comunist Român, FĂRĂ RĂGAZ, tovarăşului Nicolae Ceauşescu în aceste momente grele, cînd naţiunea­ noastră socialistă a fost aspru încercată de calamităţile na­turale care s-au abătut asupra­ unor importante zone ale ţării, oamenii muncii din Bucureşti, toţi locuitorii Capitalei, într-o vibrantă şi deplină unanimitate, îşi manifestă sentimentele de profundă şi frăţească solidaritate cu populaţia sinistrată, îşi exprimă hotă­­rirea fermă de a se alătura efortului patriotic al întregului popor pentru depăşirea marilor dificultăţi ivite şi pentru readucerea vieţii şi activităţii econo­mice pe făgaşul lor normal. La chemarea conducerii partidului şi statului , care a organizat cu bărbăţie şi înaltă răspundere vasta activitate pentru salvarea vieţilor omeneşti, pentru limitarea cu­ mai mult posibil a efectelor­­ distructive ale inundaţiilor , cetăţenii Bucureştiului­­ au răspuns ca un singur om, prin fapte şi numeroase­­ iniţiative, eforturilor de sprijinire a judeţelor caia­­■ mirate, de apărare a celor loviţi sau ameninţaţi de cumplita dezlănţuire a naturii. Toţi cei ce muncesc in întreprinderile şi instituţiile bucureştene au des­făşurat o activitate fără răgaz, şi-au concentrat şi mai mult forţele în vederea realizării unor impor­tante producţii suplimentare, care să contribuie la compensarea imenselor pagube produse, la reali­zarea planului producţiei industriale pe acest an, însufleţiţi de puternice sentimente de dragoste­­ faţă de patria încercată, faţă de viitorul ei socialist, muncitorii, inginerii, tehnicienii, toţi oamenii muncii din întreprinderile şi instituţiile bucureştene — ana­­lizind posibilităţile din unităţile în care muncesc — se angajează să realizeze în plus faţă de angaja­mentele iniţiale, o producţie marfă mai mare de 362 milioane lei, să depăşească planul la export cu încă 37 milioane lei, să reducă cheltuielile de pro­ducţie cu încă 29 milioane lei şi să obţină o creştere suplimentară a beneficiilor cu 47 milioane lei. Astfel, pe întregul an vom obţine peste prevederile planului o producţie marfă de 862 milioane lei, vom livra la export mărfuri in valoare de 117 milioane lei, vom realiza economii în valoare de 129 milioane lei şi beneficii ce vor însuma 157 milioane lei, încadraţi cu deplină dăruire şi energie în acţiunile de ajutorare a zonelor sinistrate, lucrătorii din intre­­­prinderile producătoare de materiale de construcţii aparţinînd consiliului popular municipal şi din alte unităţi vor produce suplimentar 50 milioane de cără­mizi, 20 000 cahle teracotă, 6 000 m­c. produse din beton celular autoclavizat, 3 000 m.p. uşi şi ferestre, 50 tone tuburi gresie, şi altele Stâpîniţi de simţămintele de nobilă solidaritate cu cei sinistraţi, bucureştenii au subscris o parte din salariu la fondul de ajutorare, fapt ce va per­mite ca pînă la sfirşitul anului să se realizeze din aceste contribuţii un fond de peste 380 milioane lei. Pentru a participa nemijlocit la înlăturarea conse­cinţelor grave ale inundaţiilor, un important număr de întreprinderi bucureştene au trimis în regiunile calamitate aparatură tehnică, utilaje şi materiale, lucrează pentru recondiţionarea unor produse şi instalaţii avariate. Totodată, ele au constituit echipe şi formaţii din muncitori, tehnicieni, specialişti care participă la repunerea cit mai grabnică în funcţiune a unităţilor industriale ce şi-au întrerupt activitatea sau sunt grav afectate. De asemenea, întreaga populaţie a oraşului a donat şi continuă să doneze obiecte de îmbrăcăminte pentru cei ale căror bunuri şi gospodării au fost distruse de stihiile naturii. Alături de toţi fiii României, suntem­ convinşi că vor fi învinse toate greutăţile, că prin munca unită a întregului nostru popor, sub conducerea partidului, programul luminos de dezvoltare multilaterală a patriei socialiste va fi în întregime înfăptuit. Asigurăm Comitetul Central al partidului, pe dumneavoastră personal, iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că ne vom face in continuare datoria faţă de patrie, că noile angajamente ce ni le asumăm vor fi înfăptuite, că întreaga noastră energie va fi închinată muncii pentru recuperarea daunelor sufe­rite de economia naţională, pentru asigurarea pro­gresului continuu al României socialiste, în numele Comitetului municipal de partid şi al Consiliului popular al municipiului Bucureşti DUMITRU POPA M­MSED STEJARUL! DE NEÎNVINS FLORIN RĂDULESCU - BOTICA Ape înnebunite de puterea unei clipe au potopit, vrăj­maşe, oraşe şi sate, ogoare a­­dăpostind în pîntecul brazdei marea taină a rodului. Gîrle, mai ieri trecute de pasul fe­telor la nălbit, s-au umflat ca lipitorile, rîurile şi-au ieşit din minţi, rostogolindu-şi hai­tele lichide peste maluri frinte. Şi în faţa acestei crin­­cene revărsăm­ — oamenii, avuţia lor şi a ţării, oraşe şi fabrici, ogoare, cirezi păs­­cînd iarba grasă a luncilor. (Continuare în pag. a 2-a) LA DATORIE Bilanţul muncii creatoare depusă duminică de colectivele întreprinde­rilor bucureştene — peste 96 000 sa­lariaţi — pentru care această zi a fost o zi obişnuită de lucru, obiş­nuită în sensul major al cuvântului, a înmănuncheat o producţie supli­mentară în valoare de peste 84 mi­lioane lei. Rodnicia activităţii desfăşurate este atestată de însemnatele canti­tăţi de produse realizate în această zi, printre care peste 1000 televi­zoare, 1600 radioreceptoare, aparate pentru automatizări şi semiconduc­tori in valoare de circa 1,3 mili­oane lei, 25 000 mp. ţesături, (uni­tăţile sectorului 2), 20 autoutilitare, 3000 anvelope, 5000 perechi încălţă­minte (sectorul 5) , 500 bobine auto, 50 redresori, 400 telefoane, 500 con­­tori, 5 dulapuri de semnalizare-cen­­tralizare pentru staţiile de cale fe­rată, peste 15 000 tricotaje din fire de lină şi fibre sintetice (sectorul 6); confecţii în valoare de 1,8 mi­lioane, 12,3 tone obiecte sanitare, 38 tone tuburi de gresie (sectorul 7). Eşaloane studenţeşti în drum spre zonele ameninţate de ape • Azi dimineaţă, două brigăzi de la Institutul de petrol, gaze şi şi de la Institutul de educaţie fizică şi sport au plecat in Insula mare a Brăilei pentru a sprijini lupta fără oprire a oamenilor împotriva apelor dezlănţuite • Studenţii sunt însoţiţi de cadre didactice — specia ...................................roameb­i­lişti în lucrări de hidroamelioraţii şi îndiguiri INSTITUTUL DE PETROL, GAZE ŞI GEOLOGIE. Adunare neobişnuită, de front. Feţe severe. Raport scurt, sobru : sîntem gata de plecare. Gata pentru a înfrunta puhoaiele.. . Treizeci şi cinci de studenţi, însoţiţi de cinci cadre didactice. Din zeciie care au cerut, în aceste momente de maximă încordare a eforturilor, să plece în sprijinul locuitorilor din zo­nele ameninţate de furia apelor. .. Evident, n-au putut pleca toţi, ne spune conf. dr. Ion Precup, secretarul comitetului de partid, care însoţeşte grupul de studenţi. Au fost aleşi dintre cei mai buni la învăţătură, tineri co­munişti şi utecişti, care vor putea re­cupera fără dificultăţi întreruperea sesiunii de examene.­­De altfel, în curtea institutului, am zărit numeroşi alţi tineri cu rucsacu­rile pregătite, din proprie Iniţiativă „pentru orice eventualitate“. Dacă, to­tuşi, va fi nevoie). .. .. .conducătorul grupului, prof. dr. Sorin Helban Petru Calapodescu (Continuare în pag. a 2-a) Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU in vizita de lucru in unele judeţe afectate de inundaţii Azi dimineaţă, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşii Emil Bodnaraş, Virgil Trofin, Emil Drăgănescu, Dumitru Popescu şi Vasile Patilineţ au început o vizi­tă de lucru în unele judeţe afec­tate de inundaţii. La sosirea elicopterului pe sta­dionul municipal din Buzău, pri­mul oraş vizitat, conducătorii de partid şi de stat au fost întîm­­pinaţi de reprezentanţi ai organe­lor locale de partid şi de stat. Numeroşi cetăţeni ai oraşului au făcut o entuziastă primire secre­tarului general al partidului, ce­lorlalţi conducători de partid şi de stat. La sediul Comitetului judeţean de partid a avut loc o scurtă con­sfătuire de lucru cu membrii Bi­roului Comitetului judeţean de partid şi alte cadre de răspundere. Conducătorii de partid şi de stat au fost informaţi despre activita­tea rodnică a oamenilor muncii din acest judeţ, pentru înfăptuirea sar­cinilor de plan şi a angajamente­lor luate. De asemenea, tovarăşu­lui Nicolae Ceauşescu i se prezintă situaţia inundaţiilor din judeţ şi măsurile întreprinse pentru preve­nirea pagubelor. Dînd o apreciere pozitivă efortu­rilor oamenilor muncii pentru preîntîmpinarea şi diminuarea dau­nelor produse de inundaţii, tovară­şul Nicolae Ceauşescu recomandă intensificarea eforturilor în produc­ţie, o muncă stăruitoare în toate domeniile de activitate. Este nece­sar ca, în aceste zile, lucrătorii din agricultură să folosească din plin fiecare clipă prielnică pentru ca în zonele de unde apa s-a retras să se lucreze din plin. Conducătorii de partid şi de stat au vizitat apoi zona industrială a oraşului — Uzina de sîrmă şi pro­duse din sîrmă,­­Fabrica de electrozi şi Fabrica de geamuri aflate în plină construcţie — unde au în­ceput să producă unele secţii. în unităţile vizitate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a preocupat stăruitor de toate problemele afe­rente — de la amplasarea halelor pînă la calitatea producţiei. Secre­tarul general al partidului a făcut recomandări şi a dat indicaţii pri­vind întregul ansamblu de proble­me ridicate de activitatea acestor unităţi industriale. La amiază, aparatul de zbor a aterizat pe stadionul din Focşani. Conducătorii de partid şi de stat au fost salutaţi la sosire de tovară­şul Simion Dobrovici, prim-secretar al Comitetului Judeţean V­ran­cea al P.C.R., preşedintele Consiliului popular Judeţean. La ora cînd închidem ediţia, vi­zita în oraşul Focşani a conducă­torilor de partid şi de stat continuă. (Agerpres) • Ziarele de dimineaţă publică interviul acordat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar ge­neral al Partidului Comu­nist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste Româ­nia, ziarului „L'Humanite". Activi­ de partid și lucrătorii consiliilor populare 11—iiii'nw sar.. ■u^r.-n»r"ei^'rra>iirwrf!—iit» ,t-.. .jliiiui —»r wiwiw 11 m—irMirriwii'VBawiZttaBMM ii ——— vor presta timp de o săptămînă Muncă efectivă in fabricile de cărămizi Activul salariat al Comitetului mu­nicipal de partid, al comitetelor de partid ale sectoarelor, salariaţii Con­siliului popular municipal şi consi­liilor populare ale sectoarelor, înţe­­legind că, acum, în aceste zile, pro­ducţia materialelor de construcţie­­trebuie simţitor’i sporită,, aţi hotărit ca timp de o săptămînă să lucreze efectiv la Fabrica de cărămizi „7 Noiembrie“. Primii 200 de salariaţi (numai bărbaţi) ai Consiliului popu­lar municipal au şi început să lu­creze în cursul dimineţii de azi la unităţile 3, 7, ,8 şi 9 ale acestei fa­brici.­­ Fiecare oră a producţiei — un nou pas spre depăşirea angajamentelor UZINA DE MASE PLASTICE. In biroul directorului, inginerul Nico­­lae Sîrbu, are loc o şedinţă opera­tivă. Intervenţiile sunt de maximă conciziune, se derulează cu rapidi­tate zeci de variante. înţelegi clar, de la primul contact, că sunt dez­bătute probleme de deosebită impor­tanţă. Este vorba, în primul rând, de modul în care poate fi continuată la parametri, normali producţia, dat fiind că legăturile rutiere şi fero­viare cu Uzinele chimice Turda — fonizor de policlorură de vinil — sunt întrerupte în urma inundaţiilor. Se discută, apoi, posibilităţile prin care colectivul uzinei bucureştene poate contribui la compensarea pier­derilor suferite de economie prin spo­rirea producţiei. In acest sens, pe baza evaluării atente a posibilităţilor existente colectivul uzinei a hotărît să­­realizeze pînă la sfirşitul anului o producţie peste planul iniţial în va­loare de 6 milioane lei. Dar să dăm cu­­vintul inginerului şef, Victor Mitro­­fanovici . „Pentru aprovizionarea, cu materii prime am primit sprijinul Combina­tului chimic Borzeşti. 60 de tone de policlorură de vinil sunt un drum că­tre noi. De asemenea, o parte din sarcinile combinatului din Turda vor fi preluate de tînărul colectiv de chimişti din Rîmnicu Vîlcea, care ne va furniza producţia obţinută în cursul probelor tehnologice ce se desfăşoară aici. In acest fel, pulsul normal al producţiei nu va avea de suferit Totodată, intrucît unii dintre bene­ficiarii noştri — Fabrica de con­ductori din Tg. Mureş a fost grav avariată de inundaţii, iar spre Uzina de sirmă Cimpia Turzii, deocamdată, nu se poate circula — am hotărît să depozităm produsele contractate (granule pentru izolaţii electrice), astfel incit, o dată cu înlătu­rarea efectelor calamităţii, aprovizio­­narea să se facă cit mai operativ." Eforturile concentrate pentru rea­lizarea exemplară a sarcinilor de plan sunt conjugate cu nenumărate acţiuni prin care acest colectiv de muncă bucureştean vine în ajutorul celor loviţi de dezlănţuirea naturii. Notăm că de curind au fost expe­diate către nordul ţării un transport de produse — folii şi saci din poli­etilenă, băiţe, farfurii, pahare etc. — in valoare de 125.000 Iei. Ele au fost realizate din economii, prin ore de muncă voluntară. — Este contribuţia noastră la aju­torarea celor care în locul căminu­lui au regăsit ruine — ne spune tov. Dumitru Oprea, secretarul comitetu­lui de partid. ...„Contribuţia noastră“ — cuvinte aflate, în aceste zile, sub semnul unei emoţionante solidarităţi umane. 8. Zi de zi, către judeţele citit de greu lovite, Bucu­­reştiul trimite convoaie cu aju­toare. Astăzi — la ora cînd ma­şinile din imagi­nea luată ieri la Casa Scînteii au şi ajuns la desti­naţie — o nouă caravană, cu a­­proape 70 tone de îmbrăcăminte, încălţăminte, o­­biecte de strictă necesitate, a por­nit către judeţul Mureş, ducind cu ele mesajul cetă­ţenilor din sec­toarele 4, 5, 6 şi BULETIN RUTIER, FEROVIAR, POŞTAL ŞI DE TELECOMUNICAŢII Direcţia generală a drumurilor ne co­munică : circulaţia este întreruptă în continuare, pe următoarele drumuri na­ţionale: Brăila — Şendreni, Pogoanele — Amara, Bacău — Vaslui, Giurgiu — Zim­­nicea (se circulă pe rută ocolitoare), Călimăneşti — Rîul Vadului, oraşul Gh. Gheorghiu-Dej — Bacău, Ghimeş — Co­­măneşti, Mediaş — Sighişoara, Vatra Dornei — Poiana Teiului, Măcin — Isac­­cea, Murgeni — Fălciu, Tecuci — Şen­dreni (se circulă pe ruta ocolitoare Tecuci — Iveşti, Griviţa — Izvoarele (Continuare în pag. a 2-a) ZIARUL „INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI“ organizează un FESTIVAL LITERAR-ARTISTIC ÎN FOLOSUL SINISTRAŢILOR DIN JUDEŢELE CALAMITATE Festivalul are loc ASTAZI, ORA 20, IN SALA DIN BD. SCHITU MAGUREANU NR. 1 A TEATRULUI „BULANDRA", îşi dau con­cursul : scriitorii Eugen Barbu, Alexandru Andrijaiu, Adrian Beldeanu, Traian Iancu, artistul poporului Ion Dacian, artista emerită Irina Ră­­chiţeanu-Şirianu, actorii Ion Caramitru şi Valentin Plătăreanu, corul de cameră MADRIGAL al Conservatorului «Ciprian Porumbescu", condus de artistul emerit Marin Constantin, cîntăreţe de Margareta Pîslaru, Cleopatra Melidoneanu, Anda Călugâreanu, o formaţie orchestrală condusă de compozitorul Edmond Deda, artistul emerit Gică Petrescu, cîntăreţul Sergiu Cioiu cu formaţia sa, cîntăreţii de muzică populară Marioara Tănase şi Petre Săbădeanu cu taraful dirijat de Paraschiv Oprea şi formaţia vocal-instrumentală „OLIMPIC ’64", condusă de Di­­mitrie Inglessis. Prezentarea : Daniela Anencov. Regia : Bitu Fălti­­cineanu. Cu prilejul festivalului, Neagu Rădulescu va face caricaturi celor dornici din rîndul publicului, contravaloarea desenelor fiind, de ase­menea, depusă în folosul sinistraților. ULTIMELE BILETE SE POT CUMPĂRĂ LA CASA TEATRULUI „BU­LANDRA", fel. 14.60.60. • Modificarea temporară a traseelor liniilor de tramvai 13 și 14 Datorita lucrărilor de modernizare a splaiului Independentei (malul drept al Dîmboviţei), între podul Elefterie si podul Izvor, incepind cu data de 37 mai ora­r, tramvaiele de pe liniile 13 și 7 se deviază temporar după cum urmează: • Linia 13 (sensul UREMOAS — şos. Iancului), de la podul Grozăveşti — prin str. Orhideelor — bd. Dinicu Go­­lescu — str. Berzei — str. Cobălcescu — podul Izvor, reintrînd apoi în traseul • Posesorii de înştiinţări C.E.C., pen­tru ridicarea autoturismelor, care, din cauza greutăţilor create de calamităţi, nu pot respecta datele fixate pentru ri­dicarea maşinilor respective, sunt rugaţi să anunţe unităţile C.E.C., de la care au primit înştiinţările, in vederea reprogra­­marii la o dată viitoare, normal. Pe sensul Invers se circula normal. • Linia 14 (sensul stăvilarul Ci­urai — fabrica (.Granitul“) de la podul Groză­vești — prin jos. Grozăvești — bd. Ge­niului — jos. Panduri — calea 13 Sep­tembrie — str. Uranus — podul Izvor, reintrîndu-se de aici In traseul norma!. Sensul invers rămîne cel actual. Tarifele rămîn neschimbate. Pe ecrane, documentarul Cont 2000 Pînă azi, ora 12, populaţia Capitalei a depus la fondul de ajutorare a sinistraţilor — cont 2000 deschis la unită­ţile C.E.C. şi oficiile poştale —■ suma de 5 727 849 lei. Nu­mai în ziua de 25 mai au fost depuşi 1 096 324 lei. „ORE TRAGICE, ORE EROICE“ După filmul documentar „Ha­rajul voinţei“, studioul „Al. Sahia“ a rea­lizat o nouă peliculă, pe operatorii cinematografici au sur­prins momente emoţionante ale lup­tei oamenilor cu stihia naturii, ale efortului impresionant de refacere a economiei naţionale, de ajutorare a celor loviţi de calamitate, filmul se intitulează „ORE TRAGICE,­ ORE EROICE“ şi rulează, începînd­­de as­tăzi, la principalele cinematografe din Capitală. Regia de montaj : Ion Viţu şi Eugen Mândrie. LA ÎNCHIDEREA EDIŢIEI Datele primite în cursul nopţii de 25—26 mai din întreaga ţară la Co­misia centrală de apărare împotriva inundaţiilor, au arătat că, în ulti­mele 24­ de ore, vremea a devenit frumoasă. Ploile s-au restrins trep­tat, iar in cursul după-amiezii de ieri au încetat total. In următoarele 24 de ore, vremea va continua să se amelioreze în sud­­estul ţării, unde vor mai cădea une­le ploi locale. In celelalte zone, vre­mea va fi frumoasă. Vor mai cădea averse de scurtă durată­­in zona muntoasă şi subcarpatica. Ploile din ultimele zile au mărit pe unele m­ari nivelul apelor, provo­­cînd inundaţii. • Riurile din Maramureş, din ba­zinul Someş, Crişana şi sudul Car­­paţilor sunt in scădere, nivelul lor fiind sub cotele de inundaţie. Face excepţie nul Crasna, care a înregis­trat o uşoară creştere la Maftin. • PE MUREŞ, nivelul apei a cres­cut intre izvoare şi Alba Iulia. Unda de viitură, care s-a format pe Tir­­nave şi la Blaj, a avut, ieri, o cul­minaţie de 214 cm şi va ajunge la Alba Iulia astăzi. Ea va înregistra aici un nivel de 110 cm peste­ cota de inundaţie. ,La Brănişca, culminaţia va avea, mîine, 40 cm deasupra cotei de inundaţie, iar la Arad, la 29 mai, nivelul apei va depăşi cota de inun­daţie cu 40 cm. • In Banat, rîurile sînt, în general, în scădere, menţinîndu-se, ieri, dea­supra cotei de inundaţie : Bega cu 30 cm la Făget, cu 113 cm la Balinţ şi cu 16 cm la Otveşti . Birzava depăşeşte cota de inundaţie cu 30 cm la Bocşa şi Gătata ; Moraviţa, cu 30 cm la Moraviţa. • PE OET, viitura care a avut culminaţia, ieri, la Sebeş-Olt, depă­şind cota de inundaţie cu 124 cm, s-a deplasat în aval, atingînd, tot ieri, la Rm. Vîlcea, la ora 23, un nivel ce depăşea cu 137 cm cota de inundaţie. Apele ajung, astăzi, la Slatina, depăşind şi aici cota de inundaţie cu 50 cm. Afluenţii Oltului sunt în scădere, nivelul lor fiind sub cota de inundaţie, cu excepţia Riu­­lui Negru, care, la Reci, a depăşit cu 130 cm cota de inundaţie, iar la Hirtibaciu, cu 110 cm la Cornăţel. • PE SIRET, nivelurile sunt în creştere, întrecînd cotele de inun­daţie numai la Lungoci cu 170 cm şi la Şendreni cu 80 cm. Astăzi, ni­velul probabil al apelor va depăşi la Lungoci cu 200 cm cota de inun­daţie, iar la Şendreni, cu 100 cm. Afluenţii Siretului din bazinul său inferior sint in scădere, apele tind sub cotele de inundaţie, in afară de Bîrlad, care, la Tecuci, mai avea circa 30 cm peste cota die inundaţie. • PE PRUT, apele sunt în creştere pe sectorul amonte de Bivolari. l­a Drînceni s-a atins o cotă maximă de 718 cm şi sunt în creşltere uşoară în aval. Cotele de inundaţia au fost depăşite numai în sectorul inferior, cu 118 cm la Drînceni, 90 cm la Fălciu şi cu 30 cm la Oancea. Nive­lul maxim la Oancea se prevede să atingă mîine 700 cm. • PF. DUNĂRE, nivelurile apei cresc de la intrarea în ţară pinâ la Bistreţ, şi de la Zimnicea pînă la Hîrşova. Creşterea apelor la Ba­laj va continua pînă în jurul zilei de 28 mai, cînd vor atinge 710—720 cm, iar in jurul datei de 3—4 iunie, va genera, la Brăila, un nivel de 620—625 cm, şi la Galaţi de 600 cm. • DATORITA PLOILOR DIN UL­TIMA VREME, apele rîurilor Vas­lui şi Birlad sint în creştere. Astfel, la Vaslui, rîul Bîrlad a crescut cu 20 cm, ajungînd la cota de 395 cm. El ameninţă unele cartiere ale ora­şului, în special zona gării, de unde au fost evacuate 50 de familii. O viitură se aşteaptă, in oraşul Bîrlad, peste două zile. De aceea se lucrează în continuare la conso­lidarea digului pe o porțiune de 3 km. INFORMATIAp «f @# «fldbal QUASARII SI PULSARII - STELE CARE DISPAR in cursul ultimilor ani, astrono­mii au descoperit pe cer un număr de obiecte noi şi misterioase. Din­tre acestea, cele mai recente sunt „pulsară“, acele stele care emit modulaţii radio. Ele au fost desco­perite de prof. Marin Ryle din Anglia. Majoritatea astronomilor (Continuare In pag. a 1-a)

Next