Informatia Bucureştiului, august 1970 (Anul 18, nr. 5269-5293)

1970-08-07 / nr. 5274/1

(Urmare din pag. 1) Suita I in Do major de Geor­ge Enescu, Simfonia I de Di­­mitrie Cuclin, Simfonia a VI-a de Wilhelm Berger, Simfonia a II-a de Johannes Brahms. Muzica pentru coarde, percu­ţie şi celestă de Bela Bartók —■ deci şase lucrări simfo­nice, întinse ca spaţiu şi deo­sebit de variate şi divers co­lorate din punctul de vedere al scriiturii. Sunt piese la o­­mogenizarea cărora conlu­crează dirijorii Mihai Bredi­­ceanu, Mircea Basarab şi Mircea Cristescu. La pregăti- La Filarmonică se repetă rea repertoriului amintit, se adaugă acompaniamentele con­certelor pentru pian şi or­chestră de Grieg (in la mi­nor), Beethoven (numărul 4 în Sol major), Schumann (în la minor) şi pentru violon­cel şi orchestră de Dvorak (în şi minor), care, bineînţeles, pun alte probleme orchestrei. Căci in aceste cazuri trebuie să răspundă solicitărilor dirijorului, şi, mai ales să concorde cu­ temperamentul­­ şi concepţia interpretativă a fie­cărui solist in parte. Se plă­mădesc acum citeva dintre concertele care vor constitui, la Festivalul „George Enes­cu“, omagiul primei noastre orchestre simfonice adus me­moriei­­ marelui, compozitor. Oaspeţi din ClujTentaţia revistei . Intr-un singur an de activitate, formaţia de estradă şi varietăţi din Cluj a Ansamblului armatei a reu­şit să ofere publicului patru pre­miere. Cu ultima a sosit in primul ei turneu bucureştean. In pofida ti­nereţii colectivului, deci şi a lipsei sale de experienţă, spectacolul „Pa­rada ţintelor“ ni s-a înfăţişat ca o reprezentaţie destul de omogenă şi agreabilă. Tentaţi de genul dificil al revistei, regizorii Victor Tudor Popa şi Eugen Ghinescu rămîn încă tri­butari locurilor sale comune dar, pentru că nu s-au avîntat la o mare montare, finind seama de posibili­tățile reale ale trupei, rezultatul, chiar lipsit de originalitate, e ono­rabil. Mai mult, riscînd să pună în scenă două tablouri de ansamblu cu parfum de epocă („Intr-un chioşc fanfara cinta" şi „Ţinta la iarma­roc“) au reuşit momente de auten­tic farmec, în care lirismul se îm­bină armonios, fără stridenţe, cu umorul. Am ascultat şi cu­ evit cu­plete amuzante („Cu chef“, „Ţinta mea", „Canapeaua", „Intim“) inter­pretate de Ion Pater şi Valer Geor­­gescu, acesta din urmă actor cu reale resurse comice şi, ceea ce e foarte important, ştiind să păstreze mă­sura în punctarea­ poantelor, care astfel nu „ricoşează“ spre vulgari­tate. Dacă orchestra ar fi fost pusă la punct, singurii cîntăreţi raenţio­­nabili — Octavian Cadla­şi, Viorica Bistreanu — ar fi avut posibilita­tea să-şi pună mai bine în valoare melodile (de Nora Demetriad, Al. Mandi, Radu Odeşteanu, Gheorghe Vulpe), unele (de pildă, „Ţiganii") deosebit de inspirate. Pendulînd în­tre muzica uşoară şi comperatul umoristic, Marcela Chican, în ciuda dezinvolturii şi aplombului de care dispune, a fost o apariţie neconclu­dentă. De asemenea, momentele co­regrafice, cam lipsite de fantezie, au păcătuit şi prin rigiditatea interpre­tării. Un singur tablou executat cu abilitate: „Undeva într-un bar“, mi­­zînd pe succesul parodiei filmelor „cu bătăi“. Cu timpul, sperăm că restrânsul colectiv artistic clujean va ciştiga în profesionalitate, puţind oferi spectacole cu mai accentuată amprentă originală. LUMINI ŞI UMBRE (Urmare din pag. 1) tatea vocabularului, neglijenţa ţinutei, a­­jungindu-se pină la citarea unor caz­i care­ aduc adesea chiar pe minori în faţa instanţelor de judecată. O dezbatere axată aşadar în primul rind pe ceea ce se înţelege îndeobşte prin „delincvenţa juvenilă", o dezbatere de extremă utili­tate tocmai pentru că nu a lăsat asis­tenta să se îmbete cu apă de roze şi a­u pus-o in faţa unor realităţi împotriva i cărora trebuie luată atitudine, de apa- Intia şi existenţa lor, fiind Intr-un fel­­sau altul, direct sau indirect, cu toţii iresponsabili. S-a vorbit mult despre răs- I punderea familiei, arătîndu-se că delic­­atele comise, adele de huliganism ca şi [unele apucături dovedesc în ultimă ■instanţă nu imoralitate, ci amoralitate, ■ (și asta e cel mai grav), se trag din exemplul prost pe care tinerii îl văd în familia. Neînţelegerile intre părinţi, scan­dalurile, bătăile la care asistă adesea, ii fac să fugă de acasă şi s-o ia alăturea cu drumul. S-au citat cazuri de vaga­bondaj, hoţie, alcoolism şi prostituţia practicată de minore, aşa zise „petre­ceri", de fapt beţii sadea, terminata in bătaie. Pornindu-se de la asemenea ca­zuri e normal să se atragă atenţia — alături de răspunderea părinţilor — asu- I pra rolului şcolii şi al organizaţiei de­­ tineret, asupra însemnătăţii colaborării intre părinţi şi educatori pentru a nu se ajunge în faza proceselor şi condamnă­rilor. Rolul dezbaterii publice în asemenea împrejurări mi se pare extrem de impor­tant. Iată de ce cred că simpozionul se pare urmat de altele la fel de concrete, la fel de sincere. Vorbitoarele au expus un material de viaţă, comentindu-l­­l analizindu-l cu competenţă profesionala si spirit de răspundere. E un matenal d­in care s-ar putea face filme, piese de teatru, s-ar putea scrie romane şi nu­vele. Mă gindeam, ascultindu-le, cit de necesar ar fi ca unele din procesele des­pre care s-a vorbit să-şi gaseasca spa­ţiu larg in coloanele presei, sa se pu­blice dezbaterile, tocmai pentru a se crea acel curent de opinie publica ait da des pomenit in simpozion, pentru ca cetăţenii să nu treacă, aşa cum se mai inttmplă, indiferenţi pe Ungă i­anies­­tări necorespunzătoare, sau în cel mai bun caz să exclame „Of, tineretul din zina de azi !". Simpozioanele ar putea fi înmulţite, in cluburi, în universităţi, fa­brici şi uzine, săli publice de conferinţe, ar putea deveni o metodă eficace de schimb de păreri, de propuneri, s-ar pu­tea înjgheba un dialog viu intre sală şi tribună de natură să clarifice fenome­nul social, să-l ţină treaz in conştiinţa fiecăruia. Căci dacă e adevărat ca, aşa cum spunea una din vorbitoare, se pe­trec lucruri care „ne fac pe toţi să ple­căm capul", tot atit de adevărat e ca trebuie să deschidem ochii. Aceste cazuri izolate trebuie înlăturate, aseme­nea manifestări nefăcînd corp comun cu profilul moral sănătos al tineretului no­stru. Ateneu Pledoarie pentru formarea celor mici »»COPILUL SECOLULUI XX“. Iată titlul manifestării la care ne-a invitat aseară Casa de cultură „Petőfi Sándor“. Un titlu de conferinţă sau simpozion, cu nimic deo­sebit de atâtea altele. Numai că modul atractiv şi original de tratare a temei a consti­tuit o adevărată surpriză. Doi artişti fotografi (V. T. Crainic şi St. Weiss) şi un tînăr compozitor (Boros Zoltán) din Oradea, interesaţi de problemele existenţei, educaţiei copilului in contextul specific secolului nostru, au realizat 169 de diapozitive color­­atit de sugestive incit comentariul a devenit de prisos) pe care Ie-au proiectat într-o succesiune respectind logica unei pledoarii însufleţite pentru formarea celor mici. Muzica a avut darul să contribuie la accentuarea emoţiei celor prezenţi în sală. Suntem­ convinşi că metodiştii altor case de cultură participanţi la această mani­festare, au făcut cu acest prilej şi un util schimb de experienţă. BUCUROŞI DE OASPEŢI • Casa de cultură a secto­rului 2 va avea duminică (ora 19:30) un oaspete de peste ho­tare . Ansamblul folcloric tip cintece şi dansuri din Belgia. După ce au făcut un turneu in Polonia, Ungaria, Cehoslo­vacia, membrii ansamblului „Les ramits“ vor înfăţişa bucureştenilor cintece şi dan­suri, obiceiuri şi datine spe­cifice marii lor. • vineri 11 august, oaspe­tele de onoare al Casei de cul­tură a sectorului 1 va fi Io­­landa Balaş. Deci , discuţii, mărturisiri, amintiri, auto­grafe şi, de ce nu, demonstra­ţii practice. • „Primăvară", aşa se intitu­lează chipul de fată sculptat în lemn de artistul amator Flo­rin Vasile, prezent alături de picturile Măriei Ştefănescu- Calanceci, Elisabetei Druţu, Veturiei Radulescu şi de lu­crările de grafică aparţinmd Antoanetei Mocanu. Gazda acestor aproape 200 de exponate : Casa de cultură a sectorului 1. matinee CULTURALE în fiecare săptâminâ, Casa de cultură a sectorului 8 or­ganizează matinee culturale pentru copii. După monta­jele literar-muzicale dedicate lui Emil Racoviţă a­ pictoru­lui Luchian (diapozitive co­mentate, urmele de dialoguri cu cei prezenţi) gazdele şi-au propus pentru astăzi, ora 17:30, să prezinte un ciclu de fil­me de desene animate : „Co­moara“, „Greierele şi furni­ca“ şi „Aventură marină“. Televiziune 16.00 Deschiderea emisiunii. VO­LEI FEMININ : Romania — U.D.G. Transmisiune directă de la Con­stanţa. 18.00 Turism — Vacanţa 10. 18.10 Desene animate. 18.20 Căminul 19.15 Anunţuri — publicitate 19.20 1001 DE SERI. Emisiune pentru cei mici 19.30 Telejurnalul de seară 20.00 Film artistic. PRIETENI FARA GRAI. Un film de aventuri, coproducţie româno-canadiană 21.25 Mai aveţi o întrebare ? Re­corduri umane 22.25 O interpretă îndrăgită a cântecului popular românesc : Ma­­rioara Tănase 22.45 Telejurnalul de noapte 23.00 închiderea emisiunii. In sala din str. Brezoianu nr. 23—25 poate fi vizitată expoziţia de fotografii realizată de doi artişti din Oradea : V. T. Crainic şi St. Weiss. Finala concursului „Ex-Terra 70“ Azi dimineaţă a început, în parcul Herăstrău, finala concursului de con­strucţii tehnice pentru şcolari „Ex- Terra ’70“, desfăşurat sub egida Tele­viziunii române, in colaborare cu Con­siliul Naţional al organizaţiei Pionie­rilor şi Federaţia română de modelism. Pe agenda primei zile a concursului figurează întreceri la categoriile : ra­­chetoplanul „Delta“, autom­odelul „Sprint“, „robotul XY-001“ şi vehicu­lul cu pernă de aer „Vifor“. Mîine, în competiţia „Ex-Terra ’70“ vor intra aeromodelul „Acrobat“ şi unele obiecte la liberă alegere. Intre orele 18,15 şi 19,15, Televiziunea va transmite, în di­rect, concursul de rach­etoplane, auto­­modele, roboţi, vehicule cu pernă de aer şi aeromodele. In cea de a treia zi a concursului va avea loc festivi­tatea de premiere şi demonstraţia campionilor, transmise in­direct intre orele 9 si 10. Dezbateri (Urmare din pag. 1) Aşa de pildă, de cunăzi, cadrele didactice care funcţionează în învăţămîntul pre­şcolar, au avut un schimb de opinii pe tem­a educaţiei morale a copiilor de vîrstă preşcolară, dezbătind, totodată, şi unele probleme ale educaţiei prin mun­că în grădiniţa de copii. Profesorii de fizică vor discuta, în ziua de 26 august, tematica cercurilor de elevi de la licee şi şcoli generale, iar la 28 august, pro­fesorii de chimie vor dezbate prototi­purile de material didactic propuse de catedrele de chimie din licee, învăţă­torii şi profesorii care predau la cla­sele I—IV se vor întîlni (la 28 august) pentru a discuta metodica şi conţinutul lecţiilor ce urmează a fi predate la cursul de pregătire cu învăţătorii cla­selor I (cu copii în vîrstă de 6 şi 7 ani), iar la cabinetul de cultură tehnică se vor desfăşura discuţii în legătură cu programa de lucrări practice (ce se va aplica în anul şcolar 1970/1971) ; de ase­menea, va fi stabilit programul pentru instruirea profesorilor care vor preda la clasele IX-X din şcolile generale. La cabinetul de limbi moderne vor avea loc, în 29 august, consultaţii cu responsabilii de cercuri pedagogice în legătură cu organizarea activităţilor me­todice din viitorul an şcolar. In aceeaşi zi, profesorii de geografie vor dezbate metodice metodologia predării disciplinei respec­tive la anul II al liceelor de cultură generală pentru anul şcolar 1970/1971. Tot în 29 august, biologii vor avea oca­zia să participe la un interesant instruc­taj practic (în localul întreprinderii „Didactica“) despre întreţinerea şi util­­izarea materialului didactic destinat orelor de ştiinţele naturii. Ultima zi a lunii august va fi rezervată discutării, de către profesorii de limba şi litera­tura română, a programei şi manualului de specialitate pentru clasa a IX-a (şcoala generală), ca şi dezbaterii de către profesorii de istorie şi filozofie a materialelor propuse pentru consfătui­rile anuale ale cadrelor didactice, şi a programului pentru instruirea profeso­rilor care vor preda obiectul „Cunoş­tinţe social-politice“ la clasele IX­-X (ale şcolii generale). O revelaţie tinic? Totul a început acum un an. A trimis prietenilor cite o felicitare de Anul Nou, la care a adăugat un mic desen ce-i aparţinea. Rezultatul ? Ciţiva oameni de specialitate l-au încurajat, i-au dat speranţe. Şi fostul căpitan de rangul III Nicolai­ Savopol, bătrîn lup de mare, s-a apucat să picteze. Curînd a deschis primele expoziţii : una la Constanţa, cealalta la Bucureşti, profesorul său, pictorul Gheorghe. Pătraşcu, ii simţea în fiecare urmă lăsată de pensulă vibrarea unei noi tinereţi, cea în care-şi descoperise a doua pasiune — pictura. Dar marea, prima lui dragoste, n-a fost uitată. Căci majori­tatea lucrărilor, aflate acum în noua sa expoziţie deschisa in holul sălii de spectacole a C.C.A. — sunt dedicate tuturor acelor ani petrecuţi pe mare. Tablourile sale au o coloristică spontană, dînd senzaţia de mişcare, de valuri agitate. Dar nu numai marinele sunt demne de menţionat. „Piaţa persană“ sau „Lisabona”, evocând locuri pe unde a călătorit, au am­prenta unui pictor autentic, chiar dacă şi-a descoperit această vocaţie la 65 de ani. SĂU FĂRĂ ACTIVITĂŢI ŞI ACTIVITĂŢI FĂRĂ SĂLI In perioada estivală, majoritatea organizatorilor manifestărilor cultural-artistice de la casele de cultură se plîng că vacanţa a dus cu ea la munte şi la mare pe actorii, oamenii de şti­inţă, scriitorii şi, deopotrivă, pe vizitatorii lor permanenţi. Şi sub această scuză (nu întotdeauna scuzabilă) se ascunde absenţa de pe afişul săptăminal a unor manifestări interesante. Iată de ce ne permitem să sugerăm Casei de cultură a sectorului 3, de pildă, să găzduiască pentru citva timp şi activitatea membrilor Casei pensionarilor ce aparţine de acest sector. Şi nu numai pen­tru că e firesc să fie oaspeţii Casei de cultură, ci pentru că vârstnicii din sector au un cor de cameră şi unul mixt, care au cucerit mai multe premii, o orchestră populară şi un cerc de arte plastice. Acum, de pildă, lucrările pictorului amator A. Vasiloglu sunt expuse in aceeaşi sală in care se repetă, se fac exerciţii yoga, funcţionează o bibliotecă, etc. De ce, cînd la Casa de cultură a sectorului 3 există o sală destinată expoziţiilor ? O sală care de mai bine de două luni stă ferecată ca o gazdă neospitalieră. Ar trebui să mai adăugăm că, deşi Casa pensionarilor mai beneficiază de o încăpere, directorul Casei de cultură a destinat-o altor „activităţi“ mereu in... vacanţă. ‘------ -—1— — --------­ Vreţi sâ faceţi o călătorie în univers? In fiecare seară, cină pe te­rasa Casei de cultură din par­cul „Herăstrău“ se aprind lu­minile şi, o dată cu ele, apar astrele îndepărtate, la „Punc­tul astronomic“ începe o că­lătorie imaginară printre ste­le. Ghidul care-i conduce pe vizitatorii parcului pină la dis­tanţe de ani-lumină, Lucia Di­m­­­­u, este o pasionată cerce­tătoare a bolţii cereşti, mem­bră a Astroclubului central Bucureşti. Călătoria începe de la cel mai apropiat astru, Luna. Şi continuă pină la cele mai îndepărtate con­­stelaţii. Cind cerul e senin, Jupiter ni-i dezvăluie pe cei mai mari dintre sateliţii aici: Callisto, Ganymedes, Europa ?i şi lo. Apoi, privirea ne este îndreptată către frumoasele stele roşii Aeturus sau Anta­res şi spre strălucitoarea Ve­ga. Iar dacă cerul s-a acope­rit cu nori ne putem continua călătoria pe harta cerească, sau putem cunoaşte munţii şi craterele de pe Lună cu aju­torul unor interesante diapo­zitive. Aşadar, punctul astro­nomic este un popas instruc­tiv pe care-l recomandăm tu­turor celor ieşiţi la promenadă în Herăstrău. Nicolae Răceanu este u­­nul dintre soliştii de mu­zică populară afirmaţi în ultima vreme pe scena amatorilor. In urma suc­ceselor sale a fost invitat într-un turneu european, pe care-l întreprinde în momentul de față. Măreţia istoriei (Urmare din pag. 1) acţiune de domolire, de umanizare a na­­hlapilor Bistriţiei. Şi în acel poem al Bis­triţei „apă vioară" nu aminteam nimic nici despre sadu, nici des­pre Vidram, nici des­pre Lotru. Iar dacă am zis o vorbuliţă despre Porţile de Fier, mi s-au adresat, de unii confraţi, nişte sc­­râsori ironice şi a stră­da dojană compătimi­toare. Deşi aceste construcţii erau necesa­re şi aveau dreptul să existe. Da, existau în proiectele raţionale ale specialiştilor şi în ma­rea, în vitala necesita­te a poporului, adevă­ratul poet şi demiurg a tot ce întocmeşte isto­ria­ . Şi fără doar şi poate vremila în care se înfăptuiesc visurile, orb­it de îndrăzneţe, sunt vremurile măreţe. Măreţia istoriei pre­zente se cintăreşte şi se măsoară cu siderur­gia Hunedoarei şi cu opera lui Arghezi. Cu­ complexele Industriei gălăţene şi cu răsune­tul internaţional al muzicii lui Enescu. Am cercat deseori at­mosfera de pe marile şantiere şi totdeauna am cules dar acolo un optimism robust, sănă­tos, tonic. Trec Zilnic pe lingi şantierul Teatrului Na­ţional şi al hotelului ..Intercontinental şi aud cele mai sincere ex­clamaţii admirative : „Iată ce putem face­..." Şi cred că mulţi din aceştia n-au vizitat încă nici Porţile de Fier, nici Baia Mare. Nu obişnuim să ne împăunăm, şi nici nu-i bine. De multe ori sun­tem poate fu­percriti­­cişti. Mai ales în pro­blemele mărunte. In acele mici plictiseli zil­nice, care adesea ne fac să nu fim totdeau­na atenţi ca, pulsul colosal al epocii pe care o trăim şi pe care noi înşine o fău­rim, cu mintea şi cu braţele, cu palmele noastre. Măreţia isto­riei ? Mă aflam, acum cî­­teva zile, la Moldoviţa. Apunea soarele în bră­­detul obcinilor buco­­vinene, aurind zugră­veala de­ pe trupul zi­dirii, prefăcînd, totul intr-un " miracol ce fi­inţează»acolo de patru veacuri. Şi mi-am adus aminte, fără să vreau, cânt erau aceste locuri în urmă cu citeva de­cenii. Nişte ruine jal­nice, din care vremea rodea cu nesătulă lă­comie şi cruzime, ro­dea şi nimicea cu re­peziciune o operă care avea drept la veşnicie. Secole nu mai pusese nimeni o piatră la loc, ori o mistrie de ten­cuială în apărarea şi reconsolidarea ziduri­lor. Se pierdea o mare capodoperă a spiritu­lui românesc, o probă a virtuţilor artistice de care dispune poporul român. . M-am sprijinit timpla de acele bătrine ruini şi-am auzit as­pră dojană : „Au nu veţi fi mîine mai săraci fără noi !" A trebuit să vină comu­niştii, să conducă par­tidul comunist pentru ca dojana istoriei să fie înţeleasă şi să se investească bani şi ta­lent, efort uman şi dragoste de trecut. Acum Moldoviţa, ca şi Suceviţa, ca şi Voro­­neţul, ca şi Hurezul. Ca şi atitea alte ves­tigii ale trecutului, stră­lucesc ca-n vremea cti­torilor şi chiar mai frumos ca atunci. Mai frumos şi­ mai grăitor pentru că, a doua el, în zori, pornind din Moldoviţa, după o ju­mătate de oră da drum prin acelaşi splendid peisaj, ne-a apărut în faţă Suceava pe do­­moalele ei coline. Cine zice azi „bătrina ce­tate de scaun a Suce­vei", rosteşte un ade­văr. Un anume ade­văr, acela al conser­vării cu dragoste a tot ce-i valoros din reali­zările strămoşilor şi continuarea, cu patos, a elanului constructiv al epocii noastre. Cetatea Voievodală, acolo pe dimbul ei, a raintine­­rit. Şi priveşte, cu mindifie legitimă, la tot ce am creat şi creăm in aceşti ani. In preajmă în indus­trie, jos in calea Su­cevei şi oraşul in care tradiţia arhitectonică populară şi istorică se înfrăţeşte cu modernul epocii noastre. Dar Suceava-i doar o pil­dă care spontan mi-a căzut sub condei. Căci aşa-i şi la Cluj şi la Oradea, la Baia Mare şi la Slatina, la Timi­şoara şi la Constanţa, la Craiova şi la Piatra Neamţ, la Braşov şi la Sibiu. Aşa-i pretu­tindeni pe pămintul României. Iar acolo unde istoria a lăsat gol, am avut noi grijă să-l împodobim cu mari construcţii din tancurile Cărpaţilor in largul fesurilor arăde­­ne, ori pe ţărmul Pontului Iluxin. Nu ştiu dacă aş putea de­fini ce înseamnă măre­ţia istoriei contempo­rane, istoria vrem­ii noastre socialiste. Şi nici nu incerc. Observ insă că tot ce facem acum se grefează, se înşurubează, se altoieş­­te, pe tot ce avem ca moştenire mai valoros din trecut, ca să con­tinuăm, pe o temelie sănătoasă, străbună, tălmăcirea In practică, in realitate, a viselor noastre de util, de bun, de frumos, de uman. Măreţia, isto­riei noastre socialiste constă In aceea că este gindită In areopagul partidului şi disecată pe planşeta specialişti­lor şi in laboratoarele savanţilor şi scrisă pe suprafaţa păm­intului românesc cu braţele vinjoase şi sufletul fierbinte al întregului popor. Dar toate acestea au fost, sunt şi vor fi posibile pentru că în epoca socialistă po­porul nostru a realizat acea unitate politică, socială şi morală care s-a dovedit nu numai utilă, ci şi impresio­nantă, indestructibilă, măreaţă, creatoare, deschizătoare de noi drumuri. Suntem­ 20 de milioane ca un singur om, ca o singură voin­ţă atunci când e vorba de ţară şi de viitorul ei, şi, ca istorici, trebuie să mai notăm că sun­tem­ abia la început. Am depăşit abia pri­mul sfert de veac de­­ socialism. Clepsidra anilor ce vin se pre­găteşte, prin organi­zarea, voinţa ,şi mun­ca, prin gîndirea şi devotamentul, prin priceperea şi pasiunea tuturor, să curgă, dar­nic, cu un tot mai sporit belşug de reali­zări măreţe. La Fabrica de produse din ceramică pentru construcţii funcţionează o modernă secţie de tuburi din gresie glazurată. Datorită marii rezis­tenţe la acizi şi baze, tuburile sunt destinate îndeosebi, uzinelor şi între­prinderilor cu specific chimic. Avind un înalt grad de competitivitate, tuburile fabricate la întreprinderea bucureşteană constituie­­in articol apreciat peste hotare. Notăm că 50 la sută din producţia fabricii e des­tinată exportului. In fotografie , un aspect de la secţia de tuburi din gresie glazurată. Mai mult cu 525 apartamente (Urmare din pag. 1) . Lucrările din Piaţa N. Bălcescu­, sat cele de amenajare şi modernizare a pieţei, cit şi de la Hotelul Interconti­nental şi Teatrul Naţional, vor fi aduse, pină la 23 August, într-un stadiu fizic avansat care să permită asigu­rarea pină la sfîrşitul anului a circulaţiei îmbunătăţite în această zonă a oraşului. La Hotelul In­tercontinental şi Teatrul Naţional sunt devansate lucrările de instalaţii şi se lucrează intens la finisajele interioare şi exterioare, pentru ca aceste construc­ţii să fie terminate şi puse la func­ţiune la termenele scurtate, în condiţii de calitate superioară. In vederea descinderii amilul de în­­văţămînt superior se lucrează în ritm susţinut pentru darea în folosinţă a noii aripi a Universităţii, a extinderii Aca­demiei de studii economice, etapa a II-a, şi a celor două cămine ale Institu­tului agronomic. Colectivele de salariaţi ai ai Întreprin­derilor Direcţiei generale de construcţii­­montaj s-au angajat ca pînă la 13 Au­gust să economisească : goo tone oţel beton, 300 mc material lemnos, 500 tone ciment, 600 pop cărămizi şi alte mate­riale. De asemenea, se vor înlocui o se­rie de materiale deficitare printre care: 80 tone de oţel obişnuit cu oţel beton superior, 70 tone profile laminate cu­ profile din tablă şi 750 000 cărămişti . cu Înlocuitori din ,N.C.A. Prin autoutilare 1000 utlaje noi întreprinderile industriale bucu­­reştene, valorificind la maximum resursele existente, au realizat, cu forţe proprii, in primele şase luni ale anului, peste 1000 utilaje şi me­canisme în valoare de 18,4 milioane lei. De consemnat avantajele preo­cupării în direcţia autoutilării , sporirea productivităţii muncii, di­minuarea importului de maşini şi utilaje cu 11,8 milioane de lei şi a volumului de investiţii cu 7,9 mi­lioane lei. Uzina „Vutean“, FCME, întreprinderile „Inox‘TM şi „Electro­­aparataj" sunt doar câteva dintre unităţile care s-au preocupat intens pentru dezvoltarea capacităţilor de producţie prin autoutilaje. ul Mobilizarea totală a capacităţii organizaţiilor (Urmare din pag. 1) După această fază, a depistărilor, pentru a asigura condiţii optime înde­plinirii angajamentului asumat, Comite­tul de partid al sectorului a iniţiat dezbateri în organizaţiile de bază şi in adunările salariaţilor din întreprinde­rile şi secţiile consumatoare de metal, unde au fost prezentate măsurile poli­­tico-organizatorice stabilite, precum şi soluţiile tehnologice elaborate de servi­ciile de concepţie. Expunerile au fost însoţite de scheme, planşe, grafice, calcule concrete asupra economiilor ce pot fi obţinute. In continuare, prin munca politică de la om la om, prin emisiunile staţiilor de radio-amplificare, gazete de­­perete şi prin alte forme ale agitaţiei vizuale au fost larg populari­zate şi explicate, în strinsă legătură cu specificul locurilor de muncă, angaja­mentele individuale sau ale formaţiilor de muncă, rezultatele obţinute pe par­curs. Acum, cînd am depăşit prima jumă­tate a anului, putem arăta că, datorită muticii politice desfăşurate, măsuri­lor aplicate de conducerile întreprinde­rilor, previziunile devin certitudini. Pri­mele 7 luni evidenţiază o economie de metal de 120 tone. In aproape toate întreprinderile care utilizează metalul, consumul specific a fost redus faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Cantitatea de metal folo­sită la U.M.M R. „Griviţa Roşie“, U.R.A., C.I.A.C.U.P.S. I.F.M.A.I .,Laro­­met“ etc. a fost mai mică faţă­ de cea prevăzută în normele planificate. Evi­dent, aşa cum s-a subliniat şi într-o recentă plenară a Comitetului de par­tid al sectorului, rezultatele obţinute nu reflectă, în totalitate, posibilităţile exis­tente, cifra realizărilor fiind mică. — Ce aveţi în vedere cînd faceţi această afirmaţie ? — In principal, unele neajunsuri ce se menţin încă în întreprinderi, defi­cienţe care au repercusiuni negative asupra balanţei de metal. Dintr-o ana­liză făcută la Uzina de utilaj chimic „Griviţa Roşie" şi la Uzina mecanică de material rulant a rezultat că, dato­rită nerespectării normelor de consum, cantitatea de metal planificată a fost depăşită, fapt ce a diminuat economiile realizate pe sector. Numai în 5 luni, de pildă, la vagoanele cisternă de 60 mc, produse la Uzinele de utilaj chimic „Griviţa Roşie", s-au folosit în plus 180 tone de metal. Aceasta se datoreşte fap­tului că normele de consum sunt încă largi, nu reflectă actualele posibilităţi tehnice ale uzinei. De asemenea, la U.M.M.R. oşiile montate au „înghiţit“ în plus, în trimestrul I, 30 tone de metal. Şi exemple mai pot fi date şi din alte unităţi industriale ale sectorului. Aceste situaţii au constituit, în ultimul timp, obiectul unor analize în cadrul organizaţiilor de partid din întreprinde­rile respective, fiecare soldîndu-se cu măsuri concrete pentru punerea în va­loare a rezervelor existente. — Cauzele care mai determină irosi­rea metalului sunt, desigur, numeroase. Asupra cărora s-a insistat în mod deo­sebit în cadrul plenarei de care amin­teaţi ? — Dezbaterile au scos în evidenţă lipsa de preocupare a cadrelor de spe­cialitate pentru găsirea celor mai efi­ciente măsuri de reducere a consumu­lui de metal. In multe întreprinderi se merge încă pe căi bătătorite, nu sunt abordate cu curaj soluţiile oferite de tehnica actuală. Totodată, comitetele de direcţie nu se ocupă cu toată răspun­derea de activitatea sectoarelor de con­cepţie, cadrele respective fiind deseori antrenate în soluţionarea unor probleme mărunte, cu caracter administrativ. O altă cauză constă în faptul că în unele întreprinderi normele de consum nu au o fundamentare tehnico-ştiinţifice, nu oglindesc veridic posibilităţile exis­tente la locurile de muncă. Există încă tendinţa normării „după ochi" sau pe baza datelor statistice, care favorizează risipa. La aceasta se adaugă şi lipsa unui control sistematic asupra îndepli­nirii normelor pe fiecare produs, men­­ţinîndu-se practica urmăririi ,,per glo­bal" a consumului de metal. Cantităţi mari de metal sunt încă irosite prin re­buturi. In trimestrul I, de pildă, pier­derile prin rebuturi au întrecut cu 300 080 lei pe cele din perioada cores­punzătoare a anului trecut. Ponderea cea mai mare revine Uzinei de utilaj chimic şi întreprinderii „Precizia“. Dacă la cele arătat­e adăugăm şi men­talitatea unor cadre tehnice care în loc să-şi îndrepte at­âţia spre găsirea căi­lor de diminuare a consumurilor spe­cifice, teoretizează ideea aşa-zisei „recir­­culari“ a metalului, avem tabloul nea­junsurilor care frînează ridicarea efi­cienţei economice în întreprinderi.­­ Asupra răspunderilor pe care le au organizaţiile de partid in acţiunea de economisire a metalului considerăm că nu mai este cazul să insistăm. Dorim insă să aflăm : cum şi-au îndeplinit ele obligaţiile importante ce li reveneau 2 _— în general, organizaţiile de partid şi-au propus diferite acţiuni in acest domeniu. Totuşi, unele dintre ele se ocupă sporadic de economisirea şi uti­lizarea raţională a metalului, desfăşoară o muncă politică in campanii, nedife­­renţiată în raport cu situaţiile şi cerin­ţele locurilor de muncă. Controlul de partid asupra aplicării unor măsuri din planurile comitetelor de direcţie a fost insuficient. Din această cauză la Uzina de utilaj chimic, U.M.M.R. şi la altele nu s-a analizat modul cum se aplică şi eficienţa unor măsuri privind econo­misirea şi valorificarea metalului. Co­mitetele de partid au antrenat în mică măsură comisiile pe probleraie. Carenţe există şi în activitatea orga­nelor sindicale şi ale U.T.M. Acestea nu au pătruns peste tot în esenţa pro­blemelor legate de reducerea consumu­lui de metal, desfăşurând o muncă 111 general. In unele întreprinderi, orga­nizaţiile Sindicale şi U.T.C. mai consi­deră că informările tehnice, prezentă­rile de publicaţii de specialitate etc. pot înlocui activitatea practică, concretă la locurile de muncă. Răspunzător de această stare de lu­cruri este şi comitetul de partid al sectorului. Noi nu am sprijinit suficient şi permanent organizaţiile de partid, nu am acţionat cu fermitate împotriva cazurilor de automulţumire sau de tără­­gănare a aplicării unor măsuri. — Cum veţi acţiona în continuare pen­tru ca angajamentul asumat sâ fie de­păşit ? — în primul rînd, urmărim ca acti­vul comitetului de partid al sectorului, comitetele şi organizaţiile de partid din centrale, combinate şi întreprinderi să se ocupe concret de reducerea consu­mului de metal şi, pe baza analizării situaţiei­­ din fiecare unitate, să ia ope­rativ măsurile necesare. Munca politică de masă este orientată spre acest obi­ectiv, accentul punîndu-se pe activitatea ce se desfăşoară în secţii şi ateliere, la locurile de muncă. Urmărim în principal să imprimăm acestei activităţi un ca­racter concret, mobilizator şi mai com­bativ. Atenţia organizaţiilor de partid, sin­dicate şi U.T.C., a comitetelor de di­recţie este îndreptată spre explicarea importanţei aplicării unor noi măsuri menite să asigure valorificarea rezer­velor existente. Intre acestea menţio­năm : schimbarea soluţiei constructive a serpentinelor şi reducerea dimensiu­nii tablelor de corp şi fund ale cister­nei de 60 mc cu 900 kg per vagon ; reproiectarea parţială a unor suban­sambluri şi utilaje pentru industria uşoară ; elaborarea de noi tehnologii pentru o serie de produse de serie şi de grup , trecerea de la forjarea liberă la forjarea in matriţă. Aceste măsuri vor avea o eficienţă ridicată in valo­rificarea metalului. Numai la Uzina de utilaj chimic „Griviţa Roşie“, ca ur­mare a măsurilor stabilite în ultimul lump se vor putea economisi, în decursul unui an, 750 tone de metal. „„Sînt ,cor,Vlns că oamenii muncii din sectorul ^ nostru, în frunte cu comu­­l?! vor înzeci eforturile pentru îndeplinirea angajamentelor asumate in întrecerea pe acest an, îneît cuvîntul nat să fie respectat întocmai. forţei de partid teatru PRINȚESA CIRCULUI (Dorin Teodo­­rescu, Lucia Roic, Daniela Voicu, Ion Dinu. Dirijor : Mircea Ionescu) — Tea- trul de operetă, la Teatrul de vară din parcul Herăstrău, ora 20. SONATUL LUNII (zizi Şerban, Puiu Călinescu, Anda Călugăreanu, Angela Similea) — Teatrul satiric-muzical „C. Tănase“, la grădina Boema, ora 20. Cinema PREMIERE DRAGOSTE ȘI VITEZA — Repu­blica (11.03.72) — 9. 11.15, 13.45, 10.15, 18.45, 21.15. NOUL ANGAJAT - Victoria (16.28.79) — 8.45, 11. 13.30, 16, 18.15, 20.30. FRAȚII SAROVAN — Central (14.12.24) — 9. 11.15, 13.30, 15.45, 18.15, 20.45. TIFFANY MEMORANDUM — Sala Pa­latului (15.73.72) — 19.30 . Luceafărul (15.87.67) — 0, 11, 13, 15, 17, 19, 21 . Bucu­rești (15.61.54) — 8.45, 10.45, 12.45, 14.45, 16.45, 19, 21. SUNETUL MUZICII - Patria (11.86.25) - 8. 12.45, 16.30, 20.15. STRĂINII — Lumina (16.23.35) — 8— 16.15 in continuare. 18.30. 20.45. PROGRAM DE FILME DOCUMENTARE ROMANESTI — Timpuri Noi (15.61.10) — 9—21 in continuare. MONSTRII — Capitol (16.29.17) — 9.15, 11.30, 14, 16.15 13.30, 20.45 . Favorit (31.06.15) — 10, 13. 15,30. 18, 20.30. căsătorie in stil grec - Festival (15.63.84) — 8.30, 11, 13.30, 16, 18.30, 21. AFURISITUL DE BUNIC — Doina (16.35,38) - 11.30, 13.43, 18, 18.15, 20.30; PROGRAM DE FILME PENTRU COPII — Doina (16.35,38) — 10. JANDARMUL SE INSOARA — Fero­viar (16.22.73) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.15, 20.30 : Modern (23.71.01) — 9. 11.15, 13.30, 10, 18.15, 20.30 ; Melodia (12.08.88) — 9, 11.18, 13.30, 16, J8.30, 20.45. PETRECEREA — Excelsior (18.10.83) — 9, 11.15, 13.30. 16, 18.30, 21 ; Gloria (22.44.01) — 9, 11.15, 13.30, 16, 18.19, 20.30 ; Flamura (23.07.40) — 11. 16, 18.15, 20.30. ARGOMAN SUPERDI­ABULICUL — Grivița (17.08.58) — 10.30. 18, 18.15, 20.30 ; Aurora (35.04.66) - 9. 11.15, 13.30, 16, 18.15 ; Tomis (21.49.16) — 9. 11.15, 13.30, 15.45, 18.15. OMUL PE CARE-L IUBESC — înfră­ţirea intre popoare (17.51.64) — 11.30. 16. SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO - Buzeşti (15.63.79) — 15 30. 16 ; Volga (11.91.26) - 18, 18.15, 20.30. FREDDY Sl ClNTECUL PRERIEI — Dacia (18.26.10) - 8.45-20.30 In conti­nuare. ACEASTA FEMEIE - Bucegi (17.05.47) — 10, 16. 18.18. 20 30 . Miorca (11.27 14) -11, 15, 17.30, 20 . Lira (31.71.71) — 15.30. 18. PAN WOLODYJUWSBI — Floreasca (33.29.11) - 18.30, 19 5 Aria (21.31.86) — 16. OMUL CARE NU POATE FI ACUZAT — Unirea (17.10.21) — 15.30, 18. MY FAIR LADY — Ciulesti 07.55.46) — 15.30, 19. PRIETENI FARA GRAI - Cotroceni (13.62.56) — 15.30, 17.45. 20. RĂZBUNĂTORUL — Pacea (31.32.02) — 15.30, 18, 20.15. MISTERIOSUL X DIN COSMOS — Crîngași (17.38.81) — 15.30, 18, 20.15. DEPARTE IN APUS — Viiorul (11.48.03) — 20. MARILE VACANTE — Viitorul (11.48.03) — 16, 18. CEI 1 000 DE OCHI AI DOCTORULUI MAHUSE - Mosilor (12.52.93) — 15.80, 18. JOCUL CARE UCIDE — Popular (35.15.17) - 15 30, 18, 20.15. WARLOCK — Munca (21.50.97) - 15,30, 10, 20.15. AFURISITUL DE BUNIC — Cosmos (15.19.15) - 15.30. 18, 20.15. MARELE SEMN ALBASTRU — Flacăra (21.35.40) — 15.30. ASTEAPTA PINA SE ÎNTUNECA - Flacăra (21 35 40) - 18. 20 15. STAPIN PE SITUAȚIE — (21.39.82) - 15.30. 18. DANICIKA - Rahova (23.91.00) — 15.30. UN CUIB DE NOBILI — Progresul (23.94.10) — 15.90, 18. OPERAȚIUNEA LADY CHAPLIN — Ferentari (23.17.50) — ÎS,30, 18, 20.15, CARTOUCHE - Cinemateca (Baia U­­nion) - (13.49.04) - 9, 11, 13. 15, 19, 19, 9. JOC DUBLU IN SERVICIUL SECRET - Drumul Sării (31.28.13) — 15.30, 17.45. 20. GRĂDINI - CINEMATOGRAF DRAGOSTE ȘI VITEZA — Stadionul Dinamo (11.03.72) — 20.15. TIFFANY MEMORANDUM — Doina (15.87.67) - 20.15 ; Festival (15.63.97 °'­CICLUL Î - „Mari succese de odinioa­­ră“ - Capitol (16.29.11) _ 80% jal ”u’ SUB SEMNUL LUI MONTE CRISTO - Buzeşti (15.62.79) - 20.15. ACEASTA FEMEIE — Bucea­ (17 05 47) - 20.30 S Lira (31.71.71) - 20.15­­ MISTERIOSUL X DIN COSMOS •» Unirea (17.10.21) — 20.30. 3 ARGOMAN SUPERDIABOLICUL — (33­0^.66) — 20.30 S Tomis (21.49.46) '“1 20.J0. PAN WOLODYJOWSKI — Arfa (21.31.86) - 20. «na STAPIN PE SITUATIE - Vi­­a O (21.39.82) - 20.15. JANDARMUL SE INSOARA - Arenele Romane (23.71.01) — 20.30. MARILE VACANTE — Rahova (23.91.00) — 20.19. DREPTUL DE A TE NASTE - Progre­­sul-parc (23 94 10) — 20.18. CEI 1000 DE OCHI AI DOCTORULUI MARUSE — Moşilor (12.52.93) — 20.15. , Vitan

Next