Informatia Bucureştiului, august 1970 (Anul 18, nr. 5269-5293)

1970-08-07 / nr. 5274/1

In întîmpinarea marii sărbători la nomenclatorul de fabricaţie al uzinei „VULCAN« figurează o gamă variată de cazane destinate industriei chimice. In fotografie, un cazan de 2,5 Gcal/oră, aflat in fabricaţie, este confruntat cu planul de execuţie. m­lui planul cincinal îndeplinit Colectivele de muncă dir. UNITĂ­ŢILE ECONOMICE ALE SECTORULUI 1 raportează realizarea, pe data de 5 august a.c.­ a producţiei industriale pe întregul cincinal 1966—1970. De consem­nat că ritmul­ de creştere a producţiei in actualul cincinal a fost d­e 17,2 la sută faţă de 16 la sută cât a fost pla­nificat. Muncitorii, tehnicienii şi ingi­nerii din unităţile sectorului depun, în continuare, eforturi susţinute pentru a găsi cele mai bune căi in scopul ridicării pe o treaptă mai înaltă a activităţii economice. Pînă la sfîrşitul anului se preconizează ca industria acestui sector să realizeze o producție, suplimentară, în valoare de 700 mi­lioane lei. MAI MULT CU 525 APARTAMENTE Dezvoltarea bazei tehnico-materiale a Direcţiei generale construcţii-montaj a Consiliului popular municipal, organiza­rea superioară a producţiei şi a muncii, măsurile luate pentru lărgirea fron­tului de lucrări, aplicarea pe scară mai largă a industrializării şi mecanizării, cit şi eforturile depuse de colectivele întreprinderilor au condus la realiza­rea planului pe semestrul I la construc­ţii-montaj în proporţie de 102,8 la sută şi la producţia industrială — 101,1 la sută. S-au realizat obiectivele cu ter­mene de punere în funcţiune în semes­trul I, iar la construcţiile de locuinţe, prin scurtarea termenelor la 2 552 apar­tamente intre 1 şi 3 luni, s-au predat beneficiarilor, peste plan, 525 aparta­mente. Ziua de 23 August va fi întâmpinată de constructori cu noi realizări atît la planul valoric şi fizic cit şi la econo­mii de materiale. Astfel, planul valoric pe 8 luni la construcţii-montaj şi la producţia globală va fi realizat cu 5 zile înainte de încheierea lunii august. Se vor realiza scurtări la durata de execuţie între 1 şi 2 luni la o serie de blocuri şi, ca urmare, pînă la 23 Au­gust vor fi terminate 9 510 apartamente. Totodată, se vor intensifica lucrările la alte 3 000 apartamente, care vor fi ter­minate în trimestrul III în loc de tri­mestrul IV. (Continuare în pag. a ll-a) MĂREŢIA ISTORIEI Incontestabil că t­răim, fiinţăm ca popor şi ca stat din jertfa miilor de eroi pe cîmpul bă­tăliilor­ pentru libertate­a sociala şi naţională. Fiinţăm în istorie prin ceea ce „voievozii cei mari visară, trăirâ şi muriră“ cum scrie N. Bâlcescu, prin modul cum Mircea, Ştefan sau Ion Vodă au apă­rat hotarul, prin­ ideea şi practica unirii pe care a înfăptuit-o Mi­­hai, în 1600. Ţin act de o mare intuiţie, de o ge­nială intuiţie şi o perfect raţională înţe­legere a realităţii. „Pohta ce-am pohtit“ este, ca sa zic aşa, ex­presia conştiinţei care l-a îndemnat pe pri­mul făptuitor al Uni­tra Ţărilor române să treacă peste Carpaţi, ca să împlinească ce avea de împlinit între­gul popor. O istoria conştientă, exprimată printr-o personalitate genială, depăşind epo­ca medievală. DUMITRU ALMAŞ Mă gindesc că epoca lui Brîncoveanu trăieş­te şi se impune prin strălucitele lui cons­trucţii : Mogoşoaia sau Hurez. Şi ce-i, la urma urmelor, vremea, lău­data vreme a lui Va­sile Lupu ? Trei Ie­rarhi şi cronica lui Mi­ron Costin. Şi nici nu putem gindi Transilva­nia secolului al XV117- lea fără opera de cultură şi de apărare a fiinţei etnice întreprinsă şi cu eroism apărată de un Inocenţiu Micu- Klein, de un Horia, Cloşca , şi Crişan sau de acea treime a ilu­minismului românesc : Micu, Maior şi Şincai. Tot veacul al XIX-lea a fost un veac de mari realizări, de con­duită istorică, cel pu­ţin în parte, raţional dirijată. Dar niciodată această creaţie ştiinţifică şi conştient gândită, orga­nizată şi înfăptuită, a­­ceastă vertiginoasă dezvoltare la care are dreptul poporul, ţara , şi , istoria lui, n-a­m în­registrat succesele în­registrate în aceşti ani ai noştri, în anii ce-au curs de la 23 August 1944 încoace. Dacă tot ce a înfăptuit şi înfăp­tuieşte poporul de la insurecţia armată şi pînă azi, pe tărîm po­litic, social, economic, spiritual, naţional, ar putea fi separat şi a­­şezat în talerul unei balanţe, s-ar observa fenomenul de explozie a construcţiei, a crea­ţiei în toate domeniile vieţii umane în socie­tatea românească. Mi-aduc aminte că, atunci cînd am pornit hidrocentrala de la Bicaz am scris un poem închinat celor ce întreprindeau temerara (Continuare în pag. a l1-a) ...Că nu e om să nu fi scris o poezie, spunea poetul şi ciita compozitorul, parafrazându-l pe primul, fără ştiinţa de a pune pe note, am zice că nu e om, să nu-şi fi scris şi el, cit de cit, numele printre inventatori. Că, dacă ar fi să facem un tabel, începind cu strămoşii care au in­ventat barca sau roata viitoarei căruţe şi pe cea a olarului, a­­ceasta ne-ar cuprinde aproape pe toţi, nu cu atîtea, invenţii cite i se datorează lui Edison, bună­oară, dar cu tmna-două totuşi, de uz mai larg, de folosinţă casnică . Apropo de INVENTIVITATE VIRGIL BRÄDÄTEANU sau strict personală. Omul prin natura lui arată a fi un inven­tator; s-ar putea spune că a devenit ceea ce este tocmai prin această capacitate... Nu însă despre inventatorii a­­matori este vorba, nu despre dis­ponibilitatea general-umană scriu aceste rînduri; avem in vedere pe cei care, prin natura mun­cii lor, au menirea să fie inventivi. Pe foarte mulţi, ar putea spune cineva, pe bună dreptate; căci,, unde nu trebuie inventivitate sau unde priso­seşte ? !... E vorba, deci, de inventivitatea curentă, tradusă — •să zicem — (Continuare în pag. a IIl-a) ­ I­g Iss s I g 3 ­­g I­I I­I I I­I La Casa corpului didactic Dezbateri metodice Vacanţa cadrelor didactice se desfăşoară acum cu întregul cortegiu al plăcerilor destinderii. Dar, în acelaşi timp, la ordinea zilei se află şi perfecţionarea profesională. Pentru aceasta s-au rezervat un număr apre­ciabil de ore, în care profesorii se instalează în bănci ca să schimbe pă­reri, să se informeze pe larg despre ultimele noutăţi din domeniul didac­ticii. Unul din locurile cele mai frecventate de profesori în această perioadă este Casa corpului didactic — instituţie care şi-a cîştigat (datorită­ cali­tăţii şi ţinutei ştiinţifice ale activităţii) un binemeritat prestigiu. Aici se organizează periodic (pe baza solicitărilor participanţilor) conferinţe şi simpozioane tematice, care furnizează preţioase elemente pentru îmbogă­ţirea predării noilor capitole incluse în programele analitice şi manualele şcolare. In plus, la cabinetele metodice pe specialităţi sunt tratate unele probleme de didactică modernă, metode noi de predare, se fac demon­straţii practice de utilizare a materialelor audio-vizuale, se schiţează unele procedee de perspectivă. (Continuare în pag. a l1-a) Ileana Barbu Festivalul „George Intscu“ in avanpremiera ju .uuuumi■iiw»WMUiMurj,iBr.-?g.«rMBljagwg——iiwiiiiiiii«.iiiLiiinegwwMrMwaMBoM—— La Filarmonică se repetă După o scurtă vacanţă, în care o mare parte dintre membrii Fi­larmonicii nici nu s-au despărţit, de fapt, de instrumente — studiind în acest, timp pentru formaţiile lor de cameră sau pentru concertele indi­viduale — a venit şi timpul repeti­ţiilor, al pregătirilor pentru eveni­mentul muzical al toamnei. In cele trei săptămîni care ne mai despart de Concursul şi Festivalul interna­ţional „George Enescu" se lucrează mult pentru finisarea unor lucrări existente în repertoriul permanent al Filarmonicii: Simfonia a IIl-a și Rep. (Continuare în pag. a ll-a) * Devierea temporară a unor trasee I. T. B. In vederea definitivării unor lucrări edilitare la intersecţia str. Ştirbei Vodă— calea Plevnei şi pentru a asigura buna circulaţie a vehiculelor de pe liniile 36, 37, 74 şi 108, în zilele de 8 şi 1­ august a.c. acestea vor fi deviate după cum urmează : — autobuzele 36 şi 74 vor circula în continuare pe şoseaua Cotroceni prin str. Ştefan Furtună, revenind apoi la traseul normal. La întoarcere vor avea acelaşi traseu. — autobuzele 37 şi 108 vor circula în ambele sensuri de la str. Dr. Reiner (res­pectiv str. I­r. Bagdăsar) prin str. Dr. Marinescu — şos. Cotroceni (podul Co­troceni) — str. Ştefan Furtună, apoi pe traseul normal, — autobuzele liniilor 35, 37, 74 şi 108, pe porţiunea deviată vor opri in staţiile troleibuzelor 91­ şi 93. Devierea se va efectua începind cu data de 8 august ora 9. Un nou fir de circulaţie pe podul plutitor de la Giurgeni Ministerul Transporturilor anunţă că, începînd de sîmbătă 8 august, la punc­tul de traversare a Dunării de la Giur­­geni-Vadul Ol, pe actualul pod plutitor de vase, se dă în folosinţă încă un fir de circulaţie, astfel încît traficul se va putea desfăşura simultan în ambele sensuri. Programul de traversare este între orele 10—20, în restul timpului tre­cerea pe pod fiind suspendată spre a facilita traficul naval pe Dunăre. Tot­odată, vor funcţiona permanent, ziua şi noaptea, trei bacuri autopropulsate. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, .UNIŢI-VA ! ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVIII — Mr. 5274 / 1­4 PAGINI 30 BANI Vineri 7 august 1970 [ IN ACŢIUNEA DE METALULUI­ Mobilizarea totală a forţei şi capacităţii organizaţiilor de partid — Convorbire cu tov. PAUL COJOCARU, prim secretar al Comitetului de partid al sectorului 8 — — In ampla acţiune de reducere a consumului de metal, organelor şi orga­nizaţiilor de partid le revin sarcini deo­sebit de importante. Este și firesc, deoa­rece, in fond, ea nu constituie numai o problemă tehnico-administrativă, ci și un obiectiv de seama al muncii poli­tice. După cîte știm, Comitetul de par­tid al sectorului 8 s-a angajat, in nu­mele colectivelor din întreprinderi, să asigure economisirea în acest an a 846 tone de metal. Cum aţi acţionat în acest sens şi care este stadiul îndepli­nirii angajamentului 2 ? Pornind de la indicaţiile Plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie 1969 pri­vind reducerea consumurilor de materia­le, în principal de metal, Comitetul de par­tid al sectorului, organizaţiile de bază au întreprins o largă acţiune pentru depistarea rezervelor şi posibilităţilor existente. Au fost organizate analize şi studii în întreprinderi, discuţii cu spe­cialiştii, s-a desfăşurat o amplă, muncă politică de masă, folosindu-se­­ variate forme și mijloace. Angajamentul de­­a reduce, în acest an, consumurile specifi­ce cu 846 tone de metal, constituie re­zultatul „explorări­lor“ efectuate. Nicolae Cucui (Continuare în pag. a ll-a) diiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiînmaigiiiiiiiiiiiL' . rx in ce în ce mai mult, problemele tineretului stau în ” TM I) centrul atenţiei opiniei publice de la noi şi de pre­­m tutindeni. ’ ' m Se cunoaşte importanţa pe care partidul şi statul nos- ** •* tru o acordă noilor generaţii. Nu e vorba numai de cont­ra­diţiile excepţionale de studiu şi pregătire create de socie­­tatea socialistă, dar şi de grija permanentă pentru a forma ^ caractere integre, de o înaltă ţinută etică. Spre cinstea sa, tineretul răspunde cum se cuvine sarcinilor, strâduin- w»­du-se să le îndeplinească priceput şi pasionat, în diferitele *2 sectoare de activitate unde e promovat cu încredere și wm curaj. jjj* Toate aceste­­„lumini“ ca să mă folosesc de titlul sim-­mm pozionului despre care vreau să scriu aici, nu pot să ne 22 Fabrica de articole de sticlărie Bucureşti este dotată cu maşini de înalt randament. Datorită modului cum se asigură întreţinerea şi fo­losirea acestora, fabrica va atinge capacitatea proiectată încă în cursul acestui an. Producţia de 112 mii tone sticlărie finită anual, ce se va realiza, echivalează cu dublul în­tregii producţii de sticlărie a ţă­rii noastre obţinută în 1966. In fotografie : un moment dintr-o operaţie care cere nu numai înde­­mînare, ci şi atenţie­­ gravatul pa­harelor. • Un simpozi­on pe tema Arta şi economia Ro­mâniei socialiste pe meridianele globului se va des­făşura duminică, ora 19, la estra­da din parcul Vi­tan. Vor vorbi criticul de artă Mircea Grozdea şi economistul Cristache Tranda­fir. Lumini­­ şi umbre­­ TRAIAN SELMARU 2 facă să desconsiderăm unele aspecte mai puţin fericite. «■ a lată de ce mi se pare deosebit de binevenită ideea acestui TM 2 simpozion, organizat zilele trecute, de către Consiliul tec- *■ ■ torului 1 al Frontului Unităţii Socialiste împreună cu Co- ” ” miletul pentru cultură şi artă al municipiului Bucureşti, « ■ intitulat „Lumini şi umbre în universul moral al tinere- « 2 titlul“,, prezidat de preşedintele Consiliului F.U.S., sectorul 1, “ ■ tovarăşul Gh. Ionescu, şi în cadrul căruia au luat cuvin- m 2 tul două juriste, tovarăşele Ionela Cornescu, judecător la TM , Tribunalul Suprem, şi Ileana Predoiu. , S­Privind problema în cadrul ei general pozitiv, vorbi-­­ toarele au dezbătut însă și unele „umbre“ ce se ma- ■■ 2 nifestă în nudurile tineretului. Simpozionul a devenit u­n astfel un prilej de dezbatere sinceră, concretă, curajoasă, » a unor cazuri asupra cărora societatea nu poate trece* da 3S; " vederea. S-au, dat exemple-'tncepînd cu cele-Timi a'p&fpzB!:* 'S»*" 2 neînsemnate proaste purtări, ca lipsa de politețe, triitfjxti* ** m " tai (Continuare în pag. a II-a) » ­iiiiiiiiiiiiimiiemuiiiiiiiiiiiiiiiiiiaimaiiiiii . Lucrări gospodăreşti prin muncă patriotică Ca răspuns la chemarea la întrecere patriotică lansată de Consiliul popular al judeţului Constanţa, Consiliul popular al sectorului 7 s-a angajat să reali­zeze prin muncă patriotică lucrări edi­­litar-gospodăreşti şi de înfrumuseţare a cartierelor în valoare de 62 009 000 lei. Din datele centralizate pînă la 1 august rezultă că, cu sprijinul cetăţenilor, s-au efectuat lucrări a căror valoare se ridică la aproape 60 000 000 lei. Printre acestea se înseri balastarea străzilor Documentului, sîngerului, Mînzului, Perfecţionării, Cpt. Grozeanu, Murelor şi altora insumînd o suprafaţă de 85 000 m.p. ; amenajarea unor noi zone verzi în suprafaţă de 182 000 m.p. în cartierele Drumul Taberei şi Militari ; reamenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi existente în suprafaţă de 1 200 000 m.p.; darea în funcţiune a 30 terenuri de joacă pentru copii ; re­amenajarea bazelor sportive din str. Vasile Tudose, bd. Preciziei, calea Ciu­leşti, calea Plevneî şi altele. Un plus de frumuseţe au adus sectorului şi milioanele de flori produse de cetăţeni in răsadniţele de cartier. m Pe marile bulevarde Fot­o : N. Dumitrescu REPORTERII NOŞTRI ÎN AUTOCĂRILE ORAŞULUI Cind se va pune „frină“ anomaliilor in deservirea călătorilor? Zilnic, circa 80 000 de călători trec prin auto­­gările oraşului, sosesc sau pleacă din Capi­tală spre localităţile în­vecinate, sau chiar pînă la Braşov, Rm. Vîlcea, Călimăneşti, li­toral. Cum îşi primeşte întreprinderea de trans­porturi auto oaspeţii ? Li se pun acestora la dispoziţie toate presta­ţiile impuse de o că­lătorie ? Pentru a răs­punde acestor întrebări, în ziua de 4 august i-am însoţit pe călătorii aflaţi în trecere prin cele şapte autogări bucureştene. Ziua bună se cunoaşte de dimineaţă... Prima impresie, înainte de a porni la drum, ţi-o produce ambianţa în care eşti primit: aspectul sălii de aşteptare, curăţenia peroanelor, calitatea informa­ţiilor şi a serviciilor la casele de bilete etc. Or, în contrast cu elementarele da­torii ale „gazdelor“, sălile de aşteptare ale autogărilor „Filaret“, „Griviţa Ro­şie“, „Rahova“, erau departe de a oferi condiţii corespunzătoare pentru popasul dinaintea plecării. Neîngrijite, uneori cu prea puţine bănci, cu o atmosferă neprimitoare­, acestea erau, firesc, oco­lite de pasageri, care preferau să-şi petreacă timpul afară,­­pe trotuare. Cu aceeaşi indiferenţă îşi „onorează“ personalul I.T.A. şi alte obligaţii. De pildă, la „Flaret“ pasagerii erau ne­voiţi să colinde din loc în loc spre a obţine biletele, deoarece deasupra unor ghişee nu existau plăcuţe cu menţio­narea direcţiei. La fel de nebulos sunt organizate şi alte laturi ale Informării publicului. Simpla întrebare referitoare la legătura cu diferite trenuri, care pleacă din Bucureşti, stîrneşte... nedu­merirea impiegaţilor, deşi aceştia ar trebui să dea orice relaţii de acest gen. Să fie oare atît de greu ca la îndemîna impiegaţilor din autogări să se afle cîte un mers al trenurilor , întrebăm aceasta, deoarece atît căile ferate cît şi transporturile auto sînt subordonate aceluiaşi minister, Ministerul Transpor­turilor... Probabil însă că aceasta ar fi o... pretenţie exagerată, de vreme ce nici cel puţin plăcuţele indicatoare de la capetele de peron, ca şi cele mon­tate pe parbrizele autobuzelor, care in­dică locul de parcare a maşinilor şi direcţiile de parcurs, nu sunt prezente în unele autogări... Cum să te descurci, cînd, la „Rahova“ spre exemplu, auto­buzul 4789, cu direcţia Letca Veche, era parcat la peronul de Suhaia, iar cel pentru Suhaia la peronul de... Letca . La „Obor“, nici o maşină nu avea plă­cuţele cu direcţiile de parcurs. La ora Petru Calapodescu, N. Gheor­­ghe, Darda Popescu, Corneliu Pufu (Continuare în pag. a IV-a) Se apropie de sfîrşit lucrările de instalare a re­ţelei de iluminat pe bulevardul Armata Poporu­lui. Deseori, ni se semnalează că o parte din corespondenţa adresată cetăţenilor soseşte cu mare întîrziere, situaţie care afectează numeroşi oameni, mai cu sea­mă acum, în sezonul estival, cînd indi­cele de aglomerare este şi mai ridicat. Iată de ce, am considerat util să re­luăm sondajul pe care l-am întreprins şi cu alte prilejuri , am expediat zece scrisori la tot atîţia destinatari. Pentru a avea posibilitatea unei comparaţii ab­solut obiective, ele au fost trimise în acelaşi interval de timp , în ziua de 31 iulie, între orele 12,45 şi 13. Din cele 10 scrisori, 6 au fost simple şi 4 reco­mandate şi recomandat­ expres. Parcă pentru a nu dezminţi anumite curiozităţi­ cu care ne-am mai întâunit in activitatea de prestaţii poştale, pri­ma scrisoare ajunsă la destinatar, în 22 de ore, este tocmai una dintre ceie... simple.­­Menţionăm că în toate cazu­rile scrisorile au fost trimise din Bucu­reşti­ pentru Bucureşti). Din cele 6 Zece scrisori in căutarea destinatarilor scrisori simple, în afara celei la cari ne-am referit mai sus, două au sosit în 24 de ore, două în 30 de ore, iar una nu ajunsese încă nici în dimineaţa zilei de 4 august ! Socotind timpul de con­trol maxim de 24 de ore (indicator, d€ altfel, destul de generos), reiese că din cele 6 scrisori, trei au depăşit terme­nele prevăzute în regulamentele poştale Proporţia se menţine aceeaşi (50 d 7 sută) şi în privinţa scrisorilor cu regiri, special — recomandate și recomandat­­expres. Intr-adevăr, din 4 asemenea co­respondențe, două au sosit într-un in­terval de pînă la 48 de ore, adică mai mult decît dublul timpului parcurs de una dintre scrisorile simple . Ne-am propus, pentru o mai bună exemplificare, să urmărim drumul reco­mandatei nr. 53. Din capul locului,­­ Gh. Niculiță (Continuare în pag. a IV-a) HHIHIIIIIHIIIil INFORMAŢIA 0 bancă jefuită de trei ori în aceeaşi zi Trei sucursale ale unei bănci din capitala Franţei au fost ata­cate la sfîrşitul săptămînii trecute la un interval de puţine ore una de alta. După anumite indicii certe pretutindeni a acţionat aceeaşi bandă alcătuită din patru indivizi. Cercetările poliţiei pariziene pornesc tocmai de la această premisă şi pe ca se întemeiază opti­mismul Investigatorilor. Aceştia, notînd multitudinea de amănunte ce le au la dispoziţie în urma asamblării tuturor declaraţiilor mar­torilor — clienţi sau funcţionari — consideră că încheierea dosarului nu va întârzia şi că „bandiţii sunt ca şi prinşi“. (Continuare în pag. a IV-a) t

Next