Informatia Bucureştiului, septembrie 1970 (Anul 18, nr. 5294-5319)
1970-09-17 / nr. 5308
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! INFORMATIA ! ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P. C R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI I Anul XVIII - Nr. 5308% pagini 30 bani Joi 17 septembrie 1970 * Dispunem de un puternic potenţial tehnic creator De ce nu este integral şi operativ valorificat ? • Atelierele institutelor insuficient folosite • 490 invenţii depăşite de progresul tehnic • Ministerele industriale sprijină prea puţin introducerea în producţie a invenţiilor • Pentru ca fiecare invenţie să fie larg valorificată — un cadru organizatoric corespunzător. ft\v\\\\\\\\\\\\\\\\\m\\\\\\\\\m Dr. ing ION GHEORGHE CARABOGDAN şeful secţiei ştiinţă şi învăţămînt a Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. In prima parte a articolului, am trecut în revistă unele cerinţe ale ştiinţei şi producţiei, care impun cu necesitate recurgerea, pe toate căile, la valorificarea operativă a gîndirii tehnice, şi am semnalat citeva deficienţe în aplicarea invenţiilor. Lipsuri se manifestă însă şi în alte direcţii, nu numai în ce priveşte înregistrarea cu intimere a invenţiilor. Astfel, deşi majoritatea institutelor de cercetări dispun de ateliere proprii de prototipuri, în care se poate organiza realizarea şi experimentarea operativă a ideilor valoroase, acestea, de cele mai multe ori, sunt lăsate pe seama întreprinderilor, fapt ce determină o perioadă nejustificat de lungă pînă la omologarea produselor rezultate. Astfel, la I.C.T.C.M. din cele 36 de invenţii înregistrate in atelierele proprii se experimentează numai 12, iar la I.C.C.F. —33 din 96 , invenția „Procedeu pentru producerea îngrăşămintelor complexe concentrate“ cu importante efecte tehnico-economice In sectorul agricol, se experimentează din 1961, iar „Dispozitivul pentru izolarea şi ungerea lagărelor la sapele cu conuri“ brevetat in 12 ţări încă din 1963, la noi nu este omologat. Dacă se consideră că numai jumătate din propunerile de invenţii se soldează cu rezultate pozitive şi că eficienţa medie a unei invenţii este de 500 mii lei, se constată că economia ţării noastre este păgubită anual de circa 600 milioane lei, numai prin lipsa de operativitate în concretizarea propunerilor de invenţii depuse la O.S.I.M. Considerăm că sunt, de asemenea, serioase carenţe de ordin subiectiv în organizarea reţelei care se ocupă de valorificarea invenţiilor (deja verificate), în evidenţele ţinute de ministerele economice şi in unităţile subordonate acestora asupra stadiului de valorificare şi generalizare a invenţiilor în ramura respectivă, precum şi în ce priveşte respectarea legislaţiei actuale care prevede obligaţii precise pentru întreprinderi de a (Continuare in pap a IVI 155 Apropo de Sinceritate AUREL DEBOVEANU Sinceritatea in relaţiile dintre oameni mi se pare un obiect de primă necesitate, un lucru vital. Absenţa acesteia goleşte de conţinut cuvîntul, îl face uscat, fără miez. Indiferent in ce împrejurare am abandonat-o, sinceritatea nu iartă gestul, iar minciuna (ca să nu umblăm cu eufemisme) se răzbună pe noi, chiar dacă o servim un ambalaj de lux. Cel ce-şi face o virtute din perfecţionarea unui asemenea ambalaj se amăgeşte singur, crezindu-se posesorul unei „arte“ inaccesibilă altora. Dar... Am intrat în biroul unui amic, exact în clipa cînd îi spunea unei cunoştinţe comune : „In ruptul capului nu-ţi dau transferul! Cum îţi închipui că o să mă lipsesc tocmai de cadrele de bază ? ! Sunt gata să dau drumul oricui, numai dumitale, nu !“ Şi către mine, patetic şi fals indignat: „Auzi, îmi cer» transferul! Mă crede naiv Rămaşi singuri, amicul meu, directorul, a continuat pe un ton întors la 180 de grade: „îşi dă nişte aere de rege ofensat, că mă scoate din sărite. E prost ca noaptea şi, în plus, e incorect. L-am prins cu mîţa-n sac de citeva ori. îmi vine să-l iau de mină şi (Continuare în pag. a IV-a) s Produsele realizate la Fabrica de maşini unelte şi agregate Bucureşti sunt cunoscute şi apreciate atît în ţară cît şi peste hotare. In fotografie, va prezentăm maşina de alezat ,şi frezat modernizată cu comandă numerică care va fi expusă la Tîrgul internaţional de la Bucureşti. — Cînd aţî făcut pentru prima oara cunoştinţă cu muzica românească ? — Mai de mult, la Buenos Aires, ascultind creaţii de Enescu în concerte publice. Cu timpul, am putut cunoaşte şi imprimări ale lui, formîndu-mi intima convingere despre un mare muzician şi un mare om. — Aţi avut, cumva, prilejul să aflaţi amânunte şi despre urmaşii săi spirituali ? — Ca să fiu sincer, nu. Este adevărat că l-am admirat în spectacole pe Ludovic Spiess, care cîntă, însă, Verdi (respectîndu-şi, evident, contractele). Am ascultat însă acum în Bucureşti multă muzică românească... — Vă propun să-i faceţi cronica, aşa cum aţi redacta-o pentru revista dv. — încă nu mi s-au sedimentat impresiile, aşa că deocamdată pot face doar un rapid tur de orizont. Ei bine, îmi face plăcere să constat ca la dumneavoastră, intr-un climat artistic foarte favorabil muzicii, se dezvoltă o creaţie diversificată, reflectând personalitatea distinctă a fiecărui muzician. Sinceritatea, şi nu snobismul, traversează creaţiile care atestă în egală măsură o muzicalitate nedezminţită şi o bază tehnică solidă. Observ cu deosebită satisfacţie că aici muzica reprezintă ceva ,foarte serios, o artă care AUGUSTIN SANDU (Continuare în pag. a II-a) în dialog cu ALBERTO EMILIO GIMÉNEZ . De data aceasta, interlocutorul este critic muzical. Directorul prestigioasei reviste „POLIFONIA“ din Buenos Aires, nelipsit de la aproape toate manifestările Concursului și Festivalului. ţiei de stat, la toate comitetele executive ale consiliilor populare. Cu acest prilej s-a ajuns la concluzia simplificării operaţiunilor necesare eliberării actelor de stare civilă, realizîndu-se prin aceasta, pe de o parte, o îmbunătăţire substanţială a activi e 150 produse din mase plastice Desfăşurînd o susţinută activitate pentru diversificarea producţiei, colectivul întreprinderii de nasturi şi mase plastice a realizat în perioada care a trecut din acest an, în afara planului de asimilare, circa 150 de noi produse. Printre acestea se numără o serie de repere pentru aparate de radio şi televizoare, diferite articole de menaj şi sport, precum şi variate accesorii pentru confecţii şi încălţăminte. • Pentru a veni in sprijinul specialiştilor şi a le pune la dispoziţie un cit mai bogat material informativ, serviciul de documentare al Combinatului de confecţii şi tricotaje Bucureşti a organizat o brevetotecă. Aici sunt consemnate cele mai noi invenţii brevetate peste hotare in industria de confecţii, tricotaje şi finisaj. Cei interesaţi pot lua astfel cunoştinţă de cele mai recente şi mai moderne soluţii tehnice, care au fost elaborate în ţară şi peste hotare. ntîlnirea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU cu cadre din invăţămintul economic superior şi alţi economişti Miercuri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit la sediul C.C. al P.C.R., într-o consfătuire de lucru, cu cadre didactice şi de conducere din învăţămîntul superior economic şi alţi economişti din institute de cercetări, ministere şi mari întreprinderi. Au participat tovarăşii Manea Mănescu, Leonte Răutu, precum şi Mircea Maliţa, ministrul învăţămîntului. Cu acest prilej au fost analizate — în lumina Directivelor celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român — propuneri privind perfecţionarea învăţămîntului economic. Participanţii au înfăţişat realizările obţinute în ultimii ani în dezvoltarea învăţămîntului economic din ţara noastră, în pregătirea cadrelor de specialişti, precum şi sarcinile tot mai importante ce revin economistului în actualul stadiu de dezvoltare a economiei naţionale. Vorbitorii au relevat în acelaşi timp deficienţele care se manifestă în desfăşurarea învăţământului economic, au făcut propuneri pentru perfecţionarea lui în continuare. S-a subliniat necesitatea ca pregătirea studenţilor să fie mai mult legată de practică, să fie pus un accent sporit pe disciplinele moderne privind ştiinţa şi tehnica conducerii, organizarea producţiei şi a muncii, calculul economic, analiza şi prognoza economică, prospectarea pieţelor etc. S-au făcut totodată propuneri pentru împrospătarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor de specialitate prin reciclarea economiştilor, pentru perfecţionarea activităţii cadrelor didactice care lucrează în învăţămîntul economic. Luînd cuvîntul la încheierea lucrărilor consfătuirii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat rolul crescînd al cadrelor didactice în formarea viitorilor economişti şi a dat indicaţii şi recomandări privind ridicarea pe o treaptă superioară a întregului proces de pregătire a specialiştilor din economie. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea pregătirii unor cadre cu o înaltă calificare profesională, capabile să dea soluţii optime problemelor complexe pe care le ridică producţia/ întreaga viaţă economică a ţării, să lupte pentru înlăturarea a tot ceea ce frînează mersul înainte, să fie promotoare consecvente ale noului, ale creşterii eficienţei economice în toate sectoarele, să se preocupe de punerea în valoare a tuturor rezervelor, să organizeze în bune condiţii activitatea întreprinderilor, a unităţilor de producţie în care lucrează. Vorbitorul a relevat, de asemenea, îndatoririle ce revin cadrelor didactice din învăţămîntul economic şi altor economişti în analizarea ştiinţifică a problemelor dezvoltării economiei noastre naţionale, în promovarea continuă a cercetării ştiinţifice economice, în concordanţă cu cerinţele mereu crescînde ale progresului societăţii româneşti. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-a exprimat convingerea că măsurile ce vor fi adoptate în continuare, pe baza dezbaterilor, vor contribui la perfecţionarea învăţămîntului economic, la creşterea rolului şi aporetului economiştilor în rezolvarea problemelor pe care le ridică construcţia societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. Concurs de la şcolile de admitere specializare postliceală Intra 35 şi 50 septembrie va avea loc concursul de admitere in şcolile de specializare postliceală (cursuri de zi, serale şi fără frecvenţă), care pregătesc cadre medii pentru diferite întreprinderi, uzine, şantiere de construcţii, institute de proiectări , potrivit specialităţii urmate. Pot concura absolvenţii liceului de cultură generală, absolvenţi ai unor şcoli echivalente ca : liceul teoretic pină la reforma învăţămîntului din 1948, şcoala medie (de cultură generală) între anii 1949—1953 inclusiv, şcoala medie (de cultură generală) după anul 1953, liceul militar de 8 clase (incepind cu Emrul 1934 şi pina In anul 1948 inclusiv), facultatea muncitorească — şcoala specială — de 4 ani. (seral de 3 ani), care a funcţionat pe baza art. 26 din Legea de reformă a învăţămîntului din 1948, şcoala muncitorească de 3 ani înfiinţată pe baza H.C.M. nr. 1009/1957. Concursul este precedat de examinarea medicală, efectuată cu 1-3 zile înainte de începerea probelor scrise, care are caracter eliminatoriu. Materia cerută la concurs este cea cuprinsă în programele şcolare ale claselor IX—XII de liceu, iar probele scrise sunt eliminatorii. Media generală se calculează numai pentru candidaţii care au obţinut cel puţin media 5 la fiecare obiect de concurs. Afişarea rezultatelor se face în cel mult 24 de ore de la terminarea examinării orale a candidaţilor. (Continuare în pag. a IV-a) RELAŢIA INSTITUTE - CETĂŢEAN, IN PERFECŢIONATĂ, MAI OPERATIVĂ Preocupat pentru continua îmbunătăţire a conţinutului activităţii pe care o desfăşoară comitetele executive ale consiliilor populare în toate compartimentele pe care le conduc pe plan local şi în mod deosebit în acele compartimente de muncă care au legătură directă cu publicul, Comitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne, în limitele competenţelor pe care le au, au adoptat recent un şir de măsuri cu caracter practic, cu privire la modul de întocmire a unor operaţiuni de stare civilă şi de elaborare a actelor în materie de către comitetele executive ale consiliilor populare comunale, orăşeneşti, municipale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti. Măsurile adoptate şi care de fapt înlocuiesc pe cele cuprinse în Instruc- Dr. DUMITRU HOLT secretar general al Comitetului de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală ţiunile nr. 180/1960 de aplicare a De- Scretului nr. 278/1960 cu privire la actele de stare civilă, au fost precedate in timp de o serie de acţiuni de control şi analize, întreprinse de cele două organe centrale ale administrac\\\\\\\\\\m • SIMPLIFICĂRI TN ELIBERAREA ACTELOR DE STARE CIVILA • ELIMINAREA UNOR OPERAȚIUNI FĂRĂ EFICIENTĂ PRACTICĂ • FLOTANȚII POT OBȚINE CERTIFICATE DE STARE CIVILĂ PRIN CONSILIILE POPULARE \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\stăţii oficiilor, birourilor şi delegaţilor de stare civilă, iar pe de altă parte, o îmbunătăţire a rezolvării în mod competent şi operativ a intereselor legitime ale cetăţenilor. Ca urmare, răspunzînd cu solicitudine unei necesităţi cerute de practica îmbunătăţirii muncii pe linia stării civile, a perfecţionării relaţiilor cu publicul, cele două organe centrale, prin reglementările emise au eliminat toate formalităţile şi operaţiunile inutile, care se cereau pînă în prezent şi care pe lingă faptul că nu mai corespundeau realităţilor de azi şi nemulţumeau pe cetăţeni, aspect criticat, deseori, şi în presă, ele (Continuare in pag. a ll-a) FRUMOS DEBUT ROMÂNESC ÎN CUPELE EUROPENE LA FOTBAL Toate reprezentantele fotbalului nostru în cupele europene şi-au făcut ieri un frumos debut. In fruntea rezultatelor, o situăm pe U.T.A., şi aceasta pentru că — în cadrul „C.C.E." — a smuls, la Rotterdam, un punct deţinătoarei „Cupei intercontinentale". Tot în deplasare, în „Cupa cupelor", Steaua a dispus de Karpatî, la Lvov, cu 1—0, în timp ce, jucînd „acasă", Dinamo Bucureşti a surclasat cu 5—0 pe P.A.O.R. Salonic, iar Universitatea Craiova a învins cu 2—1 pe Pets Cugişoi. (Citiţi amănunte în pag. a lll-a). * Rochii si bluze din fibre sintetice in peste 30 de modele Peste 30 modele noi de rochii şi bluze din fire sintetice pentru femei, adolescente şi copii, cu imprimeuri şi desene variate, au fost introduse in fabricaţia de serie la fabrica „Adesgo“. De consemnat că modelele la noile articole sunt redate din tricotare. Deosebit de agreabile sunt bluzele pentru femei gene, din relon în combinație cu relontex, cu motive naționale rezultate din contextură. încălţăminte pentru sezonul toamnă-iarnă Intr-o serie de unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti a avut loc lansarea modelelor de încălţăminte — femei, bărbaţi — pentru sezonul toamnă-iarnă. Este vorba despre modelele premiate la concursul iniţiat în acest an de cooperaţie cît şi de modele prezentate la expoziţia deschisă, recent, în calea Moşilor. Noile modele de încălţăminte sunt expuse în vitrinele şi galantarele unităţi- lor din calea Victoriei nr. 18, 52, 101, 112 şi 134, str. Tunari 85, piaţa Amzei 24, str. Mihai Eminescu 28, str. 30 Decembrie 6 etc. Perspectivă din modernul earlier. Titan * Acţiuni in domeniul esteticii industriale După cum am mai anunţat, la indicaţia Comitetului municipal de partid, Cabinetul pentru probleme de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii a iniţiat, in colaborare cu centralele industriale, un concurs de estetică industrială. Pentru sprijinirea întreprinderilor in domeniul îmbunătăţirii esteticii produselor, recent a fost organizat un amplu studiu într-un număr de 4 unităţi — uzina „Electronica“, „Metalurgica“, „Metaloglobus“ şi Uzina de mecanică fină. Cu acest prilej, colective de arhitecţi, ingineri, economişti au ajutat conducerile întreprinderilor în elaborarea şi aplicarea unor măsuri menite să asigure modernizarea produselor, realizarea altora noi la un nivel estetic, tehnic şi economic superior. Concomitent, au fost organizate simpozioane pe tema : „Estetica industrială şi economia“, altele urmînd să aibă loc pînă în luna decembrie cînd se va deschide o expoziţie în care vor fi prezentate prototipurile şi produsele modernizate. • O nouă autobază I. T. B. Pe bd. Preciziei nr. 2 se află, in plină construcţie, o nouă şi modernă autobază I.T.B. Unitatea va include staţii de intreţinere şi de spălare a autobuzelor, precum şi de alimentare cu carburanţi. Vehiculele vor fi parcate pe o platformă betonată, avînd capacitatea de a primi, simultan, 200 de autobuze. Colectivul întreprinderii „Dacia" se preocupă pemanent să realizeze produse de calitate şi să creeze noi modele de ţesături, în fotografie, aspect din expoziţia internă unde sunt expuse cele mai noi produse. Anchetă pe urmele anchetelor publicate Cu încetinitor Semnalele critice din anchetele pe diferite teme de larg interes cetăţenesc care îşi găsesc oglindirea in coloanele ziarelor, sunt recepţionate in general cu atenţia cuvenită. Măsurile operative de îndreptare luate intr-un sector sau altul al activităţii, denotă receptivitate, seriozitate şi competenţă Uneori, insă intervenţiile necesare pentru înlăturarea deficienţelor sunt lente, superficiale. Asemenea aspecte au reieşit din ancheta întreprinsă pe urmele... aitorva anchete publicate în ultima vreme. Categoric, audienţa nu este o obligaţie formală Analizînd modul cum se desfăşoară audienţele la comitetele executive ale consiliilor populare ale unor sectoare, articolul „O obligaţie formală, sau un mijloc de rezolvare eficientă a solicitărilor“, apărut la 6 august a.c., releva anumite minusuri in calitatea rezolvării cu maximă solicitudine a doleanţelor cetăţenilor de către diferite organe locale. Revenind, zilele acestea, în aceleaşi locuri am putut constata o îmbunătăţire a activităţii. Faptul se explică prin seriozitatea cu care au fost recepţionate criticile făcute. Astfel, la consiliile populare ale sectoarelor 4 şi 5 s-au creat condiţii mai bune de primire a solicitatorilor. Pentru a economisi timpul cetăţenilor, a fost simplificat modul de înscriere la audienţe, cererile puţind fi adresate şi telefonic aşa cum am propus în ancheta respectivă. „Schelele" exigenţei la I.C.R. se menţin şubrede Reliefam, în ziarul din 12 august a.c.ţ inadvertenţa flagrantă în desfăşurarea activităţii pe şantierele de reparare a locuinţelor. Am refăcut o parte din itinerarul de atunci, întîlnindu-ne, din păcate, cu o bună parte din aceleaşi deficienţe. In microzona ce cuprinde strada Roma, de pildă, nici un reviriment. Toate lucrările se menţin întîrziate. Pe diferite şantiere nu se afla nici un lucrător. Activitatea era stânjenită de o seamă de defecţiuni organizatorice (se aduce material de care... nu este nevoie, molozul zace neridicat etc.). Nu există nici o amenajare de şantier, deşi, repetăm, aici ar trebui să fie o Aurel Radu (Continuare în pag. a IlI-a) • Se inaugurează tradiţionalele mustării După mustăria amenajată la „Hanul cu prepeleac“ (pădurea Mogiuşoaia), T.A.P.L. Bucureşti ne informează că — duminică, 20 septembrie — îşi vor „deschide porţile” alte asemenea 11 tradiţionale unităţi de sezon. Se vor inaugura mustării în incinta restaurantelor „Grădiniţa“, „Siretul“, „Vulcan“, „Podului”, cramei „Bachus“ etc. De asemenea, în organizarea întreprinderilor de alimentaţie publică locală, vor funcţiona — tot cu începere de la 20 septembrie — 17 centre de vînzare a mustului. • Membrii asociaţiilor de pensionari (C.A.R.P.) din toate sectoarele Capitalei sunt invitaţi strabătă, ora 9.30, in Sala Palatului, la un spectacol susţinut de ansamblul artistic al acestor asociaţii. INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, în Bucureşti, temperatura aerului a fost de 15 grade. Timpul probabil de mîine . Vreme în general frumoasă cu cerul mai mult senin noaptea. Ip, cursul Zilei se vor produce înnourări mai accentuate şi intensificări trecătoare ale vîntului. Temperatura va înregistra o scădere de 4—5 grade, minima, nu va coborî sub 12 grade, iar maxima va urca pînă la 25-27 grade. Pentru 19, 20, 21 septembrie: Veme In general frumoasă cu cerul variabil. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura ușor variabilă. INFORMAT! pe fofgioSüT] Scuderie le Coq" si elita sa... rr • O PERFORMANTA REPORTERICEASCĂ SI POLITISTA • DE VORBA CU PREŞEDINTELE „ESCADRONULUI MORŢII" „„„.T'li f oa,sia braziliană, foarte aproape de golful Copacabana, unul dintre cele mai ■zoreşti din lume, ziaristul francez Hubert Lassier, corespondentul lui France-Soir“ a izbutit să descopere cartierul general al organizaţiei „Scuderie le Cgq“ (Ordinul Cocoşul ) E o performanţă reportericească şi poliţistă totodată, dacă ne gindim că de ani de zile guvernul federal brazilian încearcă fără rezultat să depisteze punctul de comandă al acestei organizaţii secrete şi să pună capăt activităţii ei. In Brazilia, cînd spui „Scuderie de Coq“, spui de fapt „Escuadrao da Morte" — „Escadronul morţii“, acea grupare subterană care, trecînd peste capul autorităţilor şi ţinînd seama de legi, se ”* ‘ (Continuare in pag. a IV.-a)