Informatia Bucureştiului, septembrie 1970 (Anul 18, nr. 5294-5319)

1970-09-17 / nr. 5308

­ PROLETARI DIN TOATE TA­RILE, UNITI-VA ! INFORMA­TI­A ! ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P. C R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI I Anul XVIII - Nr. 5308% pagini 30 bani Joi 17 septembrie 1970 * Dispunem de un puternic potenţial tehnic creator De ce nu este integral şi operativ valorificat ?­­­ ­• Atelierele institutelor insuficient folosite • 490 invenţii depă­şite de progresul tehnic • Ministerele industriale sprijină prea puţin introducerea în producţie a invenţiilor • Pentru ca fiecare invenţie să fie larg valorificată — un cadru­ organizatoric cores­punzător. ft\v\\\\\\\\\\\\\\\\\m\\\\\\\\\m Dr. ing ION GHEORGHE CARABOGDAN şeful secţiei ştiinţă şi învăţămînt a Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. In prima parte a articolului, am tre­cut în revistă unele cerinţe ale ştiinţei şi producţiei, care impun cu necesitate recurgerea, pe toate căile, la valorifica­­rea operativă a gîndirii tehnice, şi am semnalat citeva deficienţe în aplicarea invenţiilor. Lipsuri se manifestă însă şi în alte direcţii, nu numai în ce pri­veşte înregistrarea cu intimere a in­venţiilor. A­stfel, deşi majoritatea institutelor de cercetări dispun de ateliere pro­prii de prototipuri, în care se poa­te organiza realizarea şi experimenta­rea operativă a ideilor valoroase, aces­tea, de cele mai multe ori, sunt lăsate pe seama întreprinderilor, fapt ce de­termină o perioadă nejustificat de lun­gă pînă la omologarea produselor re­zultate. Astfel, la I.C.T.C.M. din cele 36 de invenţii înregistrate in atelierele proprii se experimentează numai 12, iar la I.C.C.F. —­33 din 96 , invenția „Pro­cedeu pentru producerea îngrăşăminte­lor complexe concentrate“ cu importan­te efecte tehnico-economice In sectorul agricol, se experimentează din 1961, iar „Dispozitivul pentru izolarea şi unge­rea lagărelor la sapele cu conuri“ bre­vetat in 12 ţări încă din 1963, la noi nu este omologat. Dacă se consideră că numai jumătate din propunerile de invenţii se soldează cu rezultate poziti­ve şi că eficienţa medie a unei inven­ţii este de 500 mii lei, se constată că economia ţării noastre este păgubită anual de circa 600 milioane lei, numai prin lipsa de operativitate în concre­tizarea propunerilor de invenţii depuse la O.S.I.M. Considerăm că sunt, de asemenea, se­rioase carenţe de ordin subiectiv în or­ganizarea reţelei care se ocupă de valo­rificarea invenţiilor (deja verificate), în evidenţele ţinute de ministerele econo­mice şi in unităţile subordonate acestora asupra stadiului de valorificare şi gene­ralizare a invenţiilor în ram­ura respec­tivă, precum şi în ce priveşte respecta­­rea legislaţiei actuale care prevede obli­gaţii precise pentru întreprinderi de a (Continuare in pap a IVI ­ 1­5­5 Apropo de Sinceritate AUREL DEBOVEANU Sinceritatea in relaţiile din­tre oameni mi se pare un o­­biect de primă necesitate, un lucru vital. Absenţa acesteia goleşte de conţinut cuvîntul, îl face uscat, fără miez. In­diferent in ce împrejurare am abandonat-o, sinceritatea nu iartă gestul, iar minciuna (ca să nu umblăm cu eufemisme) se răzbună pe noi, chiar dacă o servim un ambalaj de lux. Cel ce-şi face o virtute din perfecţionarea unui asemenea ambalaj se amăgeşte singur, crezindu-se posesorul unei „arte“ inaccesibilă altora. Dar... Am intrat în biroul unui a­­mic, exact în clipa cînd îi spunea unei cunoştinţe comu­ne : „In ruptul capului nu-ţi dau transferul! Cum îţi în­chipui că o să mă lipsesc toc­mai de cadrele de bază ? ! Sunt gata să dau drumul ori­cui, numai dumitale, nu !“ Şi către mine, patetic şi fals indignat: „Auzi, îmi cer» transferul! Mă crede naiv Rămaşi singuri, amicul meu, directorul, a continuat pe un ton întors la 180 de grade: „îşi dă nişte aere de rege ofensat, că mă scoate din să­rite. E prost ca noaptea şi, în plus, e incorect. L-am prins cu mîţa-n sac de citeva ori. îmi vine să-l iau de mină şi (Continuare în pag. a IV-a) s Produsele realizate la Fabrica de maşini unelte şi agregate Bucureşti sunt cunoscute şi apreciate atît în ţară cît şi peste hotare. In fotografie, va prezentăm maşi­na de alezat ,şi frezat modernizată cu comandă numerică care va fi ex­pusă la Tîrgul internaţional de la Bucureşti. — Cînd aţî făcut pentru prima oara cunoştinţă cu muzica românească ? — Mai de mult, la Buenos Aires, as­­cultind creaţii de Enescu în concerte publice. Cu timpul, am putut cunoaşte şi imprimări ale lui, formîndu-mi intima convingere despre un mare muzician şi un mare om. — Aţi avut, cumva, prilejul să aflaţi amânunte şi despre urmaşii săi spiri­tuali ? — Ca să fiu sincer, nu. Este adevărat că l-am admirat în spectacole pe Lu­dovic Spiess, care cîntă, însă, Verdi (respectîndu-şi, evident, contractele). Am ascultat însă acum în Bucureşti multă muzică românească... — Vă propun să-i faceţi cronica, aşa cum aţi redacta-o pentru revista dv. — încă nu mi s-au sedimentat im­pre­­siile, aşa că deocamdată pot face doar un rapid tur de orizont. Ei bine, îmi face­­ plăcere să constat ca la dum­neavoastră, intr-un climat artistic foar­te favorabil muzicii, se dezvoltă o creaţie diversificată, reflectând perso­nalitatea distinctă a fiecărui muzician. Sinceritatea, şi nu snobismul, traver­sează creaţiile care atestă în egală măsură o muzicalitate nedezminţită şi o bază tehnică solidă. Observ cu deo­sebită satisfacţie că aici muzica repre­zintă ceva ,foarte serios, o artă care AUGUSTIN SANDU (Continuare în pag. a II-a) în dialog cu ALBERTO EMILIO GIMÉNEZ . De data aceasta, interlocutorul este critic muzical. Directorul prestigioasei reviste „POLI­FONIA“ din Buenos Aires, nelipsit de la aproape toate manifestările Concursului și Fes­tivalului. ţiei de stat, la toate comitetele exe­cutive ale consiliilor populare. Cu a­­cest prilej s-a ajuns la concluzia sim­plificării operaţiunilor necesare eli­berării actelor de stare civilă, rea­­lizîndu-se prin aceasta, pe de o parte, o îmbunătăţire substanţială a activi­ e 150 produse din mase plastice Desfăşurînd o susţinută activitate pentru diversificarea producţiei, co­lectivul întreprinderii de nasturi şi mase plastice a realizat în perioada care a trecut din acest an, în afara planului de asimilare, circa 150 de noi produse. Printre acestea se nu­mără o serie de repere pentru apa­rate de radio şi televizoare, diferite articole de menaj şi sport, precum şi variate accesorii pentru confecţii şi încălţăminte. • Pentru a veni in sprijinul specia­liştilor şi a le pune la dispoziţie un cit mai bogat material informativ, serviciul de documentare al Combinatului de confecţii şi tricotaje Bucureşti a orga­nizat o brevetotecă. Aici sunt consem­nate cele mai noi invenţii brevetate peste hotare in industria de confecţii, trico­taje şi finisaj. Cei interesaţi pot lua astfel cunoştinţă de cele mai recente şi mai moderne soluţii tehnice, care au fost elaborate în ţară şi peste hotare. ­ntîlnirea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU cu cadre din invăţămintul economic superior şi alţi economişti Miercuri după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, s-a întîlnit la sediul C.C. al P.C.R., în­­tr-o consfătuire de lucru, cu cadre didactice şi de conducere din în­­văţămîntul superior economic şi alţi economişti din institute de cerce­tări, ministere şi mari întreprinderi. Au participat tovarăşii Manea Mănescu, Leonte Răutu, precum şi Mircea Maliţa, ministrul învăţă­­mîntului. Cu acest prilej au fost analizate — în lumina Directivelor celui de-al X-lea Congres al Partidului Comunist Român — propuneri pri­vind perfecţionarea învăţămîntului economic. Participanţii au­­ înfăţişat reali­zările obţinute în ultimii ani în dezvoltarea învăţămîntului econo­mic din ţara noastră, în pregătirea cadrelor de specialişti, precum şi sarcinile tot mai importante ce re­vin economistului în actualul sta­diu de dezvoltare a economiei na­ţionale. Vorbitorii au relevat în ace­laşi timp deficienţele care se ma­nifestă în desfăşurarea învăţămân­tului economic, au făcut propuneri pentru perfecţionarea lui în conti­nuare. S-a subliniat necesitatea ca pregătirea studenţilor să fie mai mult legată de practică, să fie pus un accent sporit pe disciplinele mo­derne privind ştiinţa şi tehnica con­ducerii, organizarea producţiei şi a muncii, calculul economic, analiza şi prognoza economică, prospecta­rea pieţelor etc. S-au făcut totodată propuneri pentru împrospătarea şi îmbogăţirea cunoştinţelor de spe­cialitate prin reciclarea economişti­lor, pentru perfecţionarea activi­tăţii cadrelor didactice care lucrează în învăţămîntul economic. Luînd cuvîntul la încheierea lu­crărilor consfătuirii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a subliniat rolul crescînd al cadrelor didactice în formarea viitorilor economişti şi a dat indicaţii şi recomandări pri­vind ridicarea pe o treaptă supe­rioară a întregului proces de pre­gătire a specialiştilor din economie. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea pregătirii unor cadre cu o înaltă calificare profe­sională, capabile să dea soluţii opti­me problemelor complexe pe care le ridică producţia/ întreaga viaţă economică a ţării, să lupte pentru înlăturarea a tot ceea ce frînează mersul înainte, să fie promotoare consecvente ale noului, ale creşte­rii eficienţei economice în toate sectoarele, să se preocupe de pune­rea în valoare a tuturor rezervelor, să organizeze în bune condiţii acti­vitatea întreprinderilor, a unităţi­lor de producţie în care lucrează. Vorbitorul a relevat, de asemenea, îndatoririle ce revin cadrelor di­dactice din învăţămîntul economic şi altor economişti în analizarea ştiinţifică a problemelor dezvoltării economiei noastre naţionale, în pro­movarea continuă a cercetării ştiin­ţifice economice, în concordanţă cu cerinţele mereu crescînde ale pro­gresului societăţii româneşti. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi-a exprimat convingerea că măsurile ce vor fi adoptate în continuare, pe baza dezbaterilor, vor contribui la perfecţionarea învăţămîntului eco­nomic, la creşterea rolului şi apore­­­tului economiştilor în rezolvarea problemelor pe care le ridică con­strucţia societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate în patria noastră. Concurs de la şcolile de admitere specializare postliceală Intra 35 şi 50 septembrie va avea loc concursul de admitere in şcolile de spe­cializare postliceală (cursuri de zi, se­rale şi fără frecvenţă), care pregătesc cadre medii pentru diferite întreprin­deri, uzine, şantiere de construcţii, insti­tute de proiectări , potrivit specialită­ţii urmate. P­ot concura absolvenţii liceului de cultură generală, absolvenţi ai unor şcoli echivalente ca : liceul teoretic pină la reforma în­văţămîntului din 1948, şcoala me­die (de cultură generală) între anii 1949—1953 inclusiv, şcoala medie (de cultură generală) după anul 1953, li­ceul militar de 8 clase (in­cepind cu Emrul 1934 şi pina In anul 1948 inclusiv), facultatea muncitorească — şcoala spe­cială — de 4 ani. (seral de 3 ani), care a funcţionat pe baza art. 26 din Legea de reformă a învăţămîntului din 1948, şcoala muncitorească de 3 ani înfiin­ţată pe baza H.C.M. nr. 1009/1957. Concursul este precedat de examina­rea medicală, efectuată cu 1-3 zile înainte de începerea probelor scrise, care are caracter eliminatoriu. M­­ateria cerută la concurs este cea cuprinsă în programele şco­­­lare ale claselor IX—XII de li­ceu, iar probele scrise sunt eli­minatorii. Media generală se calculează numai pentru candidaţii care au obţi­nut cel puţin media 5 la fiecare obiect de concurs. Afişarea rezultatelor se face în cel mult 24 de ore de la terminarea examinării orale a candidaţilor. (Continuare în pag. a IV-a) RELA­ŢIA INSTITUTE - CETĂŢEAN, IN PERFECŢIONATĂ, MAI OPERATIVĂ Preocupat pentru continua îmbu­nătăţire a conţinutului activităţii pe care o desfăşoară comitetele execu­tive ale consiliilor populare în toate compartimentele pe care le conduc pe plan local şi în mod deosebit în acele compartimente de muncă care au legătură directă cu publicul, Co­mitetul de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne, în limitele competenţelor pe care le au, au adoptat recent un şir de măsuri cu caracter practic, cu privire la mo­dul de întocmire a unor operaţiuni de stare civilă şi de elaborare a ac­telor în materie de către comitetele executive ale consiliilor populare co­munale, orăşeneşti, municipale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti. Măsurile adoptate şi care de fapt înlocuiesc pe cele cuprinse în Instruc- Dr. DUMITRU HOLT secretar general al Comitetu­lui de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală ţiunile nr. 180/1960 de aplicare a De- Scretului nr. 278/19­60 cu privire la ac­tele de stare civilă, au fost precedate in timp de o serie de acţiuni de control şi analize, întreprinse de cele două organe centrale ale administra­c\\\\\\\\\\m • SIMPLIFICĂRI TN ELIBERA­REA ACTELOR DE STARE CI­VILA • ELIMINAREA UNOR OPERAȚIUNI FĂRĂ EFICIENTĂ PRACTICĂ • FLOTANȚII POT OBȚINE CERTIFICATE DE STARE CIVILĂ PRIN CONSI­LIILE POPULARE \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\s­tăţii oficiilor, birourilor şi delegaţi­lor de stare civilă, iar pe de altă parte, o îmbunătăţire a rezolvării în mod competent şi operativ a intere­selor legitime ale cetăţenilor. Ca urmare, răspunzînd cu solicitu­dine unei necesităţi cerute de prac­tica îmbunătăţirii muncii pe linia stării civile, a perfecţionării relaţii­lor cu publicul, cele două organe centrale, prin reglementările emise au eliminat toate formalităţile şi ope­raţiunile inutile, care se cereau pînă în prezent şi care pe lingă fap­tul că nu mai corespundeau realităţi­lor de azi şi nemulţumeau pe cetăţeni, aspect criticat, deseori, şi în presă, ele (Continuare in pag. a ll-a) FRUMOS DEBUT ROMÂNESC ÎN CUPELE EUROPENE LA FOTBAL Toate reprezentantele fotbalului nostru în cupele europene şi-au făcut ieri un frumos debut. In fruntea rezultatelor, o situăm pe U.T.A., şi aceasta pentru că — în cadrul „C.C.E." — a smuls, la Rotterdam, un punct deţină­toarei „Cupei intercontinentale". Tot în deplasare, în „Cupa cupelor", Steaua a dispus de Karpatî, la Lvov, cu 1—0, în timp ce, jucînd „acasă", Dinamo Bucureşti a surclasat cu 5—0 pe P.A.O.R. Salonic, iar Universitatea Craiova a învins cu 2—1 pe Pets Cugişoi. (Citiţi amănunte în pag. a lll-a). * Rochii si bluze din fibre sintetice in peste 30 de modele Peste 30 modele noi de rochii şi bluze din fire sintetice pentru femei, adoles­cente şi copii, cu imprimeuri şi desene variate, au fost introduse in fabricaţia de serie la fabrica „Adesgo“. De consem­nat că modelele la noile articole sunt redate din tricotare. Deosebit de agrea­bile sunt bluzele pentru femei gen­­e, din relon în combinație cu relontex, cu motive naționale rezultate din contex­­tură. încălţăminte pentru sezonul toamnă-iarnă Intr-o serie de unităţi ale cooperaţiei meşteşugăreşti a avut loc lansarea mo­delelor de încălţăminte — femei, bărbaţi — pentru sezonul toamnă-iarnă. Este vorba despre modelele premiate la con­cursul iniţiat în acest an de cooperaţie cît şi de modele prezentate la expoziţia deschisă, recent, în calea Moşilor. Noile modele de încălţăminte sunt ex­puse în vitrinele şi galantarele unităţi-­ lor din calea Victoriei nr. 18, 52, 101, 112 şi 134, str. Tunari 85, piaţa Amzei 24, str. Mihai Eminescu 28, str. 30 Decem­brie 6 etc. Perspectivă din modernul earlier. Titan * Acţiuni in domeniul esteticii industriale După cum am mai anunţat, la indica­ţia Comitetului municipal de partid, Ca­binetul pentru probleme de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii a iniţiat, in colaborare cu centralele in­dustriale, un concurs de estetică indu­strială. Pentru sprijinirea întreprinderilor in domeniul îmbunătăţirii esteticii produ­selor, recent a fost organizat un amplu studiu într-un număr de 4 unităţi — uzina „Electronica“, „Metalurgica“, „Me­­taloglobus“ şi Uzina de mecanică fină. Cu acest prilej, colective de arhitecţi, ingineri, economişti au ajutat conduce­rile întreprinderilor în elaborarea şi aplicarea unor măsuri menite să asigure modernizarea produselor, realizarea al­tora noi la un nivel estetic, tehnic şi economic superior. Concomitent, au fost organizate sim­pozioane pe tema : „Estetica industrială şi economia“, altele urmînd să aibă loc pînă în luna decembrie cînd se va des­chide o expoziţie în care vor fi prezen­tate prototipurile şi produsele moder­nizate. • O nouă autobază I. T. B. Pe bd. Preciziei nr. 2 se află, in plină construcţie, o nouă şi modernă autobază I.T.B. Unitatea va include staţii de intreţinere şi de spălare a autobuzelor, precum şi de alimentare cu carburanţi. Vehiculele vor fi par­cate pe o platformă betonată, avînd capacitatea de a primi, simultan, 200 de autobuze. Colectivul întreprinderii „Dacia" se preocupă pe­manent să realizeze produse de calitate şi să creeze noi modele de ţesături, în fotografie, aspect din expoziţia internă unde sunt expuse cele mai noi produse. Anchetă pe urmele­ anchetelor publicate C­u încetinitor Semnalele critice din anchetele pe diferite teme de larg interes cetăţenesc care îşi găsesc oglindirea in coloanele ziarelor, sunt recepţionate in general cu a­­tenţia cuvenită. Măsurile operative de îndreptare luate intr-un sector sau altul al activităţii, denotă receptivitate, seriozitate şi competenţă Uneori, insă intervenţiile necesare pentru înlăturarea deficienţelor sunt lente, superficiale. Asemenea aspecte au reieşit din ancheta întreprinsă pe urmele... aitorva anchete publicate în ultima vreme. Categoric, audienţa nu este o obligaţie formală Analizînd modul cum se desfăşoară audienţele la comitetele executive ale consiliilor populare ale unor sec­toare, articolul „O obligaţie for­mală, sau un mijloc de rezolvare efi­cientă a solicitărilor“, apărut la 6 au­gust a.c., releva anumite minusuri in calitatea rezolvării cu maximă solici­tudine a doleanţelor cetăţenilor de că­tre diferite organe locale. Revenind, zi­lele acestea, în aceleaşi locuri am pu­tut constata o îmbunătăţire a activită­ţii. Faptul se explică prin seriozitatea cu care au fost recepţionate criticile fă­cute. Astfel, la consiliile populare ale sectoarelor 4 şi 5 s-au creat condiţii mai bune de primire a solicitatorilor. Pentru a economisi timpul cetăţenilor, a fost simplificat modul de înscriere la audienţe, cererile puţind fi adresate şi telefonic aşa cum am propus în anche­ta respectivă. „Schelele" exigenţei la I.C.R. se menţin şubrede Reliefam, în ziarul din 12 august a.c.ţ inadvertenţa flagrantă în desfăşurarea activităţii pe şantierele de reparare a locuinţelor. Am refăcut o parte din itinerarul de atunci, întîlnindu-ne, din păcate, cu o bună parte din aceleaşi de­ficienţe. In microzona ce cuprinde stra­da Roma, de pildă, nici un reviriment. Toate lucrările se menţin întîrziate. Pe diferite şantiere nu se afla nici un lu­crător. Activitatea era stânjenită de o seamă de defecţiuni organizatorice (se aduce material de care... nu este ne­voie, molozul zace neridicat etc.). Nu există nici o amenajare de şantier, deşi, repetăm, aici ar trebui să fie o Aurel Radu (Continuare în pag. a IlI-a) • Se inaugurează tradiţionalele mustării După mustăria amenajată la „Ha­nul cu prepeleac“ (pădurea Mogiu­şoaia), T.A.P.L. Bucureşti ne infor­mează că — duminică, 20 septembrie — îşi vor „deschide porţile” alte ase­menea 11 tradiţionale unităţi de se­zon. Se vor inaugura mustării în in­­cinta restaurantelor „Grădiniţa“, „Si­retul“, „Vulcan“, „Podului”, cramei „Bachus“ etc. De asemenea, în orga­nizarea întreprinderilor de alimen­taţie publică locală, vor funcţiona — tot cu începere de la 20 septembrie — 17 centre de vînzare a mustului. • Membrii asociaţiilor de pensionari (C.A.R.P.) din toate sectoarele Capi­talei sunt invitaţi strabătă, ora 9.30, in Sala Palatului, la un spectacol susţinut de ansamblul artistic al aces­tor asociaţii. INSTITUTUL METEOROLOGIC CO­MUNICA : Azi, la ora 8, în Bucu­reşti, temperatura aerului a fost de 15 grade. Timpul probabil de mîine . Vreme în general frumoasă cu cerul mai mult senin noaptea. Ip, cursul Zilei se vor produce înnourări mai accentuate şi intensificări trecătoare ale vîntului. Tem­peratura va înregistra o scădere de 4—5 grade, minima, nu va coborî sub 12 grade, iar maxima va urca pînă la 25-27 grade. Pentru 19, 20, 21 septembrie: V­eme In general frumoasă cu cerul variabil. Vînt slab pînă la potrivit. Temperatura ușor variabilă. INFORMAT! pe fofgioSüT] Scuderie le Coq" si elita sa... rr • O PERFORMANTA REPORTERICEASCĂ SI POLITISTA • DE VORBA CU PREŞEDINTELE „ESCADRONULUI MORŢII" „„„.T'li f oa,sia braziliană, foarte aproape de golful Copacabana, unul dintre cele mai ■zoreşti din lume, ziaristul francez Hubert Lassier, corespondentul lui France-Soir“ a izbutit să descopere cartierul general al organizaţiei „Scuderie le Cgq“ (­Ordinul C­ocoşul ) E o performanţă reportericească şi poliţistă totodată, dacă ne gindim că de ani de zile guvernul federal brazilian încearcă fără rezultat să depisteze punctul de comandă al acestei organizaţii secrete şi să pună capăt activităţii ei. In Brazilia, cînd spui „Scuderie de Coq“, spui de fapt „Escuadrao da Morte" — „Escadronul morţii“, acea grupare subterană care, tre­cînd peste capul autorităţilor şi ţinînd seama de legi, se ”* ‘ (Continuare in pag. a IV.-a)

Next