Informatia Bucureştiului, septembrie 1970 (Anul 18, nr. 5294-5319)

1970-09-18 / nr. 5309

. iz M FABRICĂ „STELA". Mo­­derna Instalaţie de scin­dare a grăsimilor pentru producerea de glicerină şi acizi graşi. mmanudih Kvnum v Apropói de CIVILIZAŢIA MESERIEI POP SIMION Eu mă plictisesc (dar n-am timp), tu te plictiseşti (te priveşte şi nu prea), el se plictiseşte (e bine să ştim de ce) , iată un verb tranzitiv care se conjugă (din păcate) un gen, număr, caz (şi ocazii), fiind ab­oibil pe o infini­tate de situaţii. Carevasăzică, oa­meni sîntem ! avem (printre alte „delicii“ ale vieţii) şi dreptul la plictis. E o stare omenească, u­­neori în ordinea firii. Ne plicti­­sim stînd — adăstind, ca bătuţi in cuie, pe buza lacului şi prin­dem (in loc de peştele ăl mare) pietruşei şi fîţe chioare ; e plic­tiseala ghinionistului. Ne plictisim cînd batem pe degeaba străzile, tăiem frunze la ciini sau ardem gazul de pomană ; e plictiseala lui lasă-mă-să-te-las. Ne plicti­sim cînd ne scoate peri albi foar­te reușitul birocrat al nu știu cărui oficiu public, purtîndu-ne de la Ana la Caiafa , e plictisea­(Continuare in pag. a II-a) f­wwwmwmwtwwwt .informat­a I PROZ­EVARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VA I­NFORMA­TI A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVIII — Nr. 5309 | ^ pagini 30 bani jgineri 18 septembrie 1970 Fiecare zi, o cotă mai înaltă pe graficul întrecerii! Dimensiunea avansului — 4 luni • Aplicarea unor valoroase mă­suri tehnico-organizatorice a permis colectivului ţesătoriei „AURORA” să-şi îndeplinească, în numai opt luni, angajamentul pe întregul an — realizarea unei producţii globale peste plan în valoare de 5 milioane lei. Re­­evaluîndu-şi posibilităţile, colectivul fabricii şi-a asumat sarcini suplimen­tare — obţinerea unei Însemnate can­tităţi de ţesături din fire fine de bumbac, în valoare de peste 2 mi­lioane de lei. • Graficul Întrecerii consemnează la ÎNTREPRINDEREA DE NASTURI ŞI MASE PLASTICE, precum şi la Fabrica „STEAGUL ROŞU" , de pani­ficaţie, îndeplinirea cu patru luni înainte de termen a angajamente­lor anuale. Colectivele acestor între­prinderi analizează, în precent, noi posibilităţi de sporire a producţiei. Valorificarea superioară a capacităţii de cercetare Faţă de angajamentele asumata In Întrecere, colectivul INSTITUTULUI DE CERCETĂRI TEHNOLOGICE PENTRU CONSTRUCŢIA DE MA­ŞINI a finalizat, peste capacitatea planificată, 29 teme de cercetare con­tractate cu diverse unităţi. Totodată, termenele de cercetare au fost reduse cu 1050 de zile. In acest fel s-au obţinut, peste plan, beneficii supli­mentare in valoare de 18,7 milioa­ne lei. Substanţial spor de calitate Prin Înlocuirea la execuţia unor produse a oţelului special de scule cu oţel de construcţie, FABRICA DE PILE a obţinut economii la preţul de cost In valoare de 3 milioane de lei. De relevat că rezistenţa la uzură a sculelor sporeşte cu circa 25 la sută. La baza acestei realizări stă un nou procedeu tehnologia •A­lementarea produselor In băi de să­ruri activate. • Prin modificări constructive, executate cu mijloace proprii, la ma­şinile automate de imprimat Între­prinderea „LUCEAFĂRUL“ şi-a spo­rit, cu circa 30 la sută, capacitatea de producţie a imprimeurilor pentru tricoturi de lenjerie. Acţiunea a fost desfăşurată Împreună cu fabrica „TRICOTAJUL ROȘU”, care a adap­tat suportului de tricoturi noile dispozitive. proaps doi de specialii in mart di Cu aproape doi u* ta «nni. co­merţul de specialitate a primit In dotare un mart depozit da mobilă, a cărui capacitate sa ridică la circa 4000 garnituri convenţionale. Con­strucţia acestuia a fost dictată, prin­tre altele, |i de nealta­tea asigurării unor condiţii optime de păstrare a produselor pînă la ajungerea lor In locuinţele cumpărătorilor. Totodată, depozitul urma să schimbe In bună parte şi sistemul cunoscut de vinzare. Aşa, de exemplu, In loc să se trimi­tă la magazine piesele şi garniturile solicitate de cumpărători, acestea, după Întocmirea formalităţilor de vlnzare-cumpărare, se expediază direct la domiciliul cetăţenilor. Răspunzlnd invitaţiei de a vizita depozitul (şi bineînţeles, magazinul amenajat In incinta sa), aflat In car­tierul Militari, la o distanţă aprecia­bilă de centrul oraşului, cumpărăto­rul speră să găsească condiţii adec­vate care să-i faciliteze atît alegerea mobilei dorite, cit şi servirea în ge­neral. Dar, ajuns aici, cetăţeanul cons­tată că între presupunerile sale şi realitate există o mare diferenţă, deşi — precizarea se impune — cu cîtva timp în urmă, conducerea O.C.L. „Mobila“ ne-a informat despre unele dintre măsurile organizatorice aplica­te In vederea Îmbunătăţirii activi­tăţii. Romeo Groapa (Continuare I, pag. a ll-a) Depozit modern, mobilă bună dar... Revirimentul in păstrarea si desfacerea produselor intirzie • In urma sugestiilor primite din partea cetățenilor, casa de comenzi „Super“, din cartierul Drumul Taberei, a luat măsuri pentru extinderea sferei de activitate. Astfel, paralel cu mărirea sor­timentului mărfurilor care sunt transpor­tate la domiciliul cumpărătorilor, se asigură servirea cetăţenilor din secto­rul 7. In ce priveşte executarea comen­zilor se dă prioritar celor legate de aprovizionarea de iarnă. Magazinul dis­pune de stocurile necesare de produse îmbuteliate şi conservate (compoturi, dulceţuri, conserve în ulei şi bulion, dietetice etc.). L­ucrare din expoziția Costin Ioanid deschisă în sala Ka­­linderu. Sunt expuse lucrări în ulei, lemn, metal, ceramr­ică, frescă și diverse mortare. ÎNSEMNĂRI din austria Culorile Vienei — Urcaţi în „Turnul Dunării" ! Este invitaţia pe care vienezul o adresează oricărui străin venit să-i viziteze oraşul. Mă familiari­zasem cu Viena din imaginile ilus­tratelor şi cărţilor turistice, astfel că, in timp ce ascensorul rapid mă transporta cu aproape şapte metri de secundă prin trupul masiv al turnului spre platforma circulară de la 165 m, trăiam parcă emoţia unei apropiate revederi. Ajungind sus, insă, am rămas o clipă des­cumpănit. Imaginile mintale, dis­parate, fragmentate se integrau dificil in peisajul amplu, viu și unitar al Vienei. Capitala aus­triacă își etala splendorile intr-o paletă de o infinită varietate. Cu­ G. Astefanei (Continuare in pag. a IV-a) Intîlnirea tovarăşului Ioae Ceauşescu cu specialişti din domeniul tehnicii electronice de calcul şi informaticii economice Joi­nttmtae*ț», tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Par­tidului Comunist Român, s-a în­­tîlnit intr-o consfătuire de lucru la sediul C.C. al P.C.R. cu specialişti din domeniul tehnicii de calcul şi prelucrării automate a datelor, oa­meni de ştiinţă, cadre didactice din invăţămlntul superior, direc­tori şi ingineri şefi din mari între­prinderi. Au luat parte tovarăşii Ilie Ver­­deţ, Manea Mănescu, precum şi conducători ai unor ministere eco­nomice şi instituţii centrale. Cu acest prilej au fost analizate stadiul şi aspectele principale ale aplicării tehnicii electronice de calcul în activitatea de conducere şi planificare a economiei, precum şi în gestiunea întreprinderilor. In cadrul discuţiilor s-a exami­nat modul de înfăptuire a progra­mului de Înzestrare a economiei naţionale cu echipamente de cal­cul pentru perioada anilor 1967— 1970. Au fost subliniate realizările obţinute în crearea premiselor ne­cesare introducerii informaticii în economie. S-a înfăţişat experienţa acumulată pînă acum în utiliza­rea calculatoarelor electronice în gestiunea economică, în conduce­rea şi dirijarea unor procese teh­nologice, rezultatele dobîndite pe această cale în funcţionarea inten­sivă a utilajelor, creşterea produc­tivităţii, calităţii produselor, efi­cienţei economice a producţiei. Tot­odată au fost scoase în evidenţă unele probleme care se cer a fi soluţionate în vederea folosirii pe scară mai largă a calculatoarelor electronice. , Vorbitorii au făcut propuneri pentru îmbunătăţirea do­tării cu tehnică modernă de cal­cul, organizarea mai bună a mun­cii, accelerarea lucrărilor de sim­plificare şi raţionalizare a eviden­ţelor, extinderea aplicaţiilor mate­maticii şi ciberneticii, a prelucră­rii automate a datelor. O atenţie deosebită a fost acordată elaboră­rii de programe de calcul, utiliză­rii la întreaga capacitate a calcu­latoarelor existente, rezolvarea în mai bune condiţii a problemelor activităţii economice. Un loc important în discuţii l-a ocupat problema pregătirii cadre­lor pentru informatică — analişti, programatori, operatori — făcîn­­du-se unele propuneri privind căile (Continuare in pap a IV) la Combinatul de bumbac nr. 1 a fost elaborat Un studiu despre perfecţionarea întreţinerii utilajelor DE CE NU ESTE EXPERIMENTAT ? A întreţine bine zestrea tehnică a fabricii, a fi operativ în Inter­venţii, a preveni căderea acci­dentală a utilajelor, a asigura funcţionarea lor la para­metrii maximi prevăzuţi în pros­pecte, toate acestea sunt condiţio­nate de gradul de calificare a me­canicilor de întreţinere, dar mai ales de modul în care le este or­ganizată munca. Pentru a aborda problemele îm­bunătăţirii activităţii serviciilor ,­mecanic-şef* se cere, mai întîi, a avea în vedere condiţiile noi care au intervenit în organizarea între­prinderilor. Astfel, fiecare unitate industrială are serviciu propriu de „mecanic şef“, cu schema lui de încadrare, cu sarcini distincte, în general corespunzătoare nivelului dotării respectivei întreprinderi, în­fiinţarea combinatelor şi centrale­lor industriale oferă însă posibili­tatea unor noi soluţii organizato­rice, de o mai mare eficienţă teh­nică şi economică. Şi anume, con­centrarea activităţii actualelor ser­vicii „mecanic-şef* într-un singur serviciu pe combi­nnat, capabil să acţioneze autoritar şi competent în toate unităţile subordonate. Ideea a trezit interesul conducerii Com­binatului de bumbac nr. 1 din Bucureşti, care a hotărît iniţierea unui studiu pe această temă. Inginerul Buda Bujor, absolvent al cursurilor CEPECA, aplicind metoda de analiză a drumului cri­tic, a eşalonat studiul pe etape; după prima fază de fotografiere şi cunoaştere a situaţiei reale din în­treprinderi, a urmat apoi cea de diagnosticare şi evaluare a nece­sităţilor de deservire a producţiei. Ing. A. CONSTANTIN (Continuare in pag. a IV-a) Solemna bătaie a gongului TRAIAN ŞELMARU . Peste cîteva zile va bate gon­gul unei noi stagiuni. Bătaia lui so­lemnă m-a tulburat totdeauna. Mi-a însoţit copilăria, o dată cu clopoţelul primei zile de şcoală, adolescenţa cu toamnele miraculoase — ca şi asta de acum — ale Bucureştiului nos­tru, şi a rămas nedespărţită de mine o viaţă întreagă cu sentimentul grav şi proaspăt al unei mari iubiri mereu renăscute. Acelaşi sentiment mă stăpî­­neşte şi azi. Poate unde în sunetul gongului de peste cîteva zile va ră­suna şi cel de odinioară, iar vechi şi dragi imagini se suprapun ca într-un caleidoscop fermecat peste cele pe care doar le bănuiesc deocamdată. Mă bucur că am să-l revăd pe Cal­boreanu, că după o lungă, prea lun­gă pauză vor monta noi spectacole în Capitală Esrig, Penciulescu şi Pin­­tilie, aştept cu sufletul la gură Lear al lui George Constantin. Sînt nerăb­dător să urce scena piesele lui Ma­­zilu şi D. R. Popescu, ale lui So­­rescu, Naghiu şi Paul Anghel. Abia-mi vine a crede că vom vedea, in sfîrşit, Danton-ul lui Camil Petrescu. Ar fi, desigur, multe de spus chiar de pe acum despre ce mi-aş fi dorit şi ce nu mi-aş fi dorit să aducă stagiu­nea. Dar chiar cele cîteva promisiuni enumerate mai sus (și sînt doar o parte) îmi dau încredere. Pentru foarte mulţi dintre oamenii scenei — autori, regizori, actori, scenografi — ea va Însemna noi pietre de Încer­care. Foarte bine. Slnt In curs de repetiţie sau vor Intra curînd, piese dificile. Se elaborează puncte de ve­dere inedite asupra unor opere cla­sice. Se glndește despre ziua de azi, despre problemele ei, despre oamenii ei. Repertoriul — a..a cum e, încă nedefinitivat — așteaptă lucrări ori­ginale. Mai legate de actualitate, mai profunde, mai semnificative. Să spe­răm că le vom avea. Cu atît mai mult cu cit anul care vine aduce un (Continuare In pag. a ll-a) S-a dat In exploatare • Linia de tramvai 16 , AST­AZI, a fost dată in exploatare — experi­­mental — linia de tramvaie nr. 16, între Piaţa 1848 şi zona industrială Pipera, pe următorul traseu : Piaţa 1848, prin str. Lipscani (str. Cavafii Vechi — str. Sf. Gheorghe-Nou) — ca­lea Moşilor — bd. Hristo Botev —­ Piaţa Rosetti — str. Galaţi (str. Speranţei) — str. Viitor — str. Lize­a­­nu — str. Maica Domnului — bd. Lacul Tei — str. Petricani — str. Dimitrie Pompei (zona industrială Pipera). • Admiterea la şcolile postliceale La concursul de admitere în şcolile de specializare« postli­cear­ă (învă­­ţămlnt de zi, »oral şi fără frecvenţă), candidaţii vor susţine probe scrise şi orale, din materia claselor IX-XII de liceu, după cum urmează : in zilele de 25 şi 26 septembrie — probele scrise ; între 27—30 septembrie — probele orale. Lucrările scrise nu sunt eliminatorii (dintr-o eroare, in zia­rul nostru de ieri a apărut că probele scrise sunt eliminatorii). HAI, CURAJI • Concursul „George Enescu" • După cum am anunţat, astăzi ia încheie concursul la canto, prezentarea concurenţilor continuînd şi In cursul după amiezii in Sala Ansamblului U.G.S.R. • Miine, intre orele 9—13 şi 16—20.30, la Ateneu, In cadrul concursului de pian se Va desfăşura proba cu acompania­ment de orchestră. Vor evolua următo­rii concurenţi : Enrique Perez de Guz­man — Spania (concert de Brahms); Radu Toescu — România (Liszt); Mack Mc Cray — S.U.A. (Brahms); Anatol Dub — România (Brahms); Aleksandr Markus — U.R.S.S. (Ceaikovski); Manana Dolgeasvili — U.R.S.S. (Prokofiev); Dmitri Alekseev — U.R.S.S. (Prokofiev); Vladimir Tropp ■— U.R.S.S. (Rahmani­­nov); Petru Grossmann — România (Chopin). Acompaniază Orchestra de Studio a RadioteleviziuniI, dirijată de Ludovic Bad ,­ Carol Litvin. P­e şoseaua Bucureşti — Mogoşoaia a început construcţia unui pod peste riul Colentina. Noua construcţie, care va înlocui vechiul pod de lemn, urmează să fie dată în exploatare la sfirşitul anului viitor. A / In sectorul 8 Importante obiective edilitare gospodăreşti realizate cu sprijinul cetăţenilor Bilanţul Întocmit la 1 septembrie de Consiliul popular al sectorului 8 consemnează la capitolul realizări im­portante obiective edili­ta­r-gospodă­­reşti obţinute cu sprijinul larg al de­putaţilor, comitetelor de cetăţeni, co­misiilor de femei, organizaţiilor U.T.C., ai tuturor cetăţenilor sectoru­lui. La lacul Străuleşti, de pildă, pe o suprafaţă de 500 000 m.p. au fost terminate complet lucrările de nive­lare. Aici se va crea în anul urmă­tor una dintre cele mai mari baze nautice pentru tineret și se vor are­(Continuare în pag. a IV-a) Copii pe stradă la ore de noapte E trecut de miezul nopţii... Grăbiţi, rarii trecători se îndreaptă spre casă. In dre­ptul unei vitrine din centrul ora­şului, două siluete zăbovesc Îndelung. Ne dăm seama că erau doi copii. — Ce-i cu voi, la ora asta, pe stradă ? ! — Nimic, ne plimbăm... Din vorbă in vorbă, aflăm că cei doi copii — P.O., aleea Siliştei nr. 2 şi M.A., str. Baicului nr. 19, nici unul peste 13 ani — au fost, seara, la un spectacol, împreună cu părinţii ultimu­lui. Aceştia au plecat apoi („Nu ştiu unde, probabil s-au dus pe la bu­nica“), lăsindu-i singuri. Ii întrebăm pe P.O. : — Dar părinţii tăi nu sunt îngrijoraţi că nu ai ajuns încă acasă ? — Nu cred... Cum ni se părea greu de presupus ca grija părintească... să doarmă, i-am luat pe coipii In maşina noastră şi iatâ-ne la uşa apartamentului din aleea Siliştei. Copilul intră şi după citeva minute, auzim vocea mamei, care se „minunează" pentru că — sculată din somn — constată că e trecut de ora 1„. Ne cerem scuze pentru... deranj și intrăm în vorbă cu tatăl. Poate el... Nu, ne-am înșelat. — Copilul nu-mi dă bătaie de cap. E destul de liniștit. Nu prea am ce să-i reproșez. Sigur, în acest caz e vorba de o „şoţie“ şi atîta tot. Important este, însă, ca părinţii să o sesizeze din timp, să intervină pentru a preveni repeta­rea ei. Altminteri, cu vremea, micile ,,ştrengării“ capătă amploare, riscă să degenereze în aceeaşi măsură în care se prăbuşeşte autoritatea­­părintească. E un adevăr pe care acum îl trăiesc cu amărăciune şi părinţii lui N.E. (str. Sub Tei nr. 19). Şi-au „scăpat mai de mult, fiul din mină“. O dată a chiulit de la şcoală şi nu i-au spus nimic. Al­tădată, a venit noaptea tîrziu acasă, şi iarăşi nu s-au impacientat. Văzînd­ că „merge“, copilul de 13 ani a făcut „progrese“ sub „îndrumările“ unui... mentor mai în vîrstă, care l-a deprins să joace barbat, să fugă de acasă. Ul­tima oară a fost găsit tocmai la Man­galia, într-o companie cel puţin dubi­oasă. Iată cum dezinteresul părinţilor împinge copiii în anturaje nesănătoase, ce le îndreaptă paşii pe căi primej­dioase, ajungindu-se în situaţii cînd încercările tardive şi timide ale părin­ţilor de a interveni devin ineficace. — Poate-i convingeţi dv. să se apuce de treabă — cereau, zilele trecute, spri­jinul miliţiei, părinţii lui Al. Cr. (şos. Ştefan cel Mare, bloc 27) ... Petru Calapodescu (Continuare in pag. a II-a) Saptamina Crucii Roşii In Întreaga tari au loa In ■­­ceastă perioadă pregătiri pentru „Săptămina Crucii Roşii“, manifestare tradiţională care, In acest an, se va desfăşura între 20 şi 26 septembrie, în legătură cu pregătirile din Capi­tală am avut o convorbire cu tov. dr. CORNELIU BORUNDEL, preşedintele Comisiei de Cruce Roşie a munici­piului Bucureşti. — Săptămîna Crucii Roşii — ne-a spus interlocutorul nostru — consti­tuie un prilej pentru intensificarea unor acţiuni obşteşti orientate în scopul ocrotirii sănătăţii populaţiei, acţiuni care, de altfel, s-au desfăşurat în tot cursul anului. Colaborarea cu activul sanitar voluntar este de mult statornicită în practica curentă a uni­tăţilor noastre sanitare, colaborare care se oglindeşte în satisfacerea ce­rinţelor populaţiei cu o asistenţă me­dicală de calitate. Tot mai mulţi ac­tivişti sanitari voluntari, mobilizaţi de comisiile de circumscripţie ale Crucii Roşii, îşi aduc direct contri­buţia la cunoaşterea stării de sănă­tate din teritoriu şi la realizarea su­pravegherii medicale active a unor categorii de bolnavi, la abordarea unor probleme de sănătate publică. Desigur, pentru Săptămâna Crucii Roşii, comisia municipală a adoptat un plan special de măsuri în care sunt prevăzute numeroase manifestări educativ-sanitare, printre care con­cursurile intitulate „Sanitarii pri­cepuţi“, concursuri de copii sănătoşi şi bine dezvoltaţi, intîlniri între pri­mitorii şi donatorii de singe, intensi­ficarea activităţii de atragere a noi donatori etc. In toate şcolile va fi difuzată în 100 000 de exemplare o broşură referitoare la măsurile de prevenire a bolilor contagioase, pre­cum şi diferite pliante. In­ încheiere, p prin intermediul zia­rului, doresc să mă adresez miilor de voluntari care, cu modestie, con­sacră sănătăţii publice o parte din timpul lor liber, să le exprim calda preţuire a personalului medical şi tot­o­dată asigurarea că fiecare oră din generoasa lor activitate se valori­fică eficient, în scopul îmbunătățirii stării de sănătate a populaţiei. Excursie la Arad pentru meciul U. T. A. — Feijenoord Cu ocazia meciului de fotbal dintre echipele U.T.A. şi Feijenoord (Rotter­dam) din cadrul Cupei campionilor eu­ropeni, O.N.T. agenţia Bucureşti, în colaborare cu Comitetul municipal pen­tru educaţie fizică şi sport, organizează o excursie la Arad. Plecarea în seara zilei de 29 septembrie cu tren accelerat cu locuri rezervate, iar înapoierea in Bucureşti in dimineaţa zilei de 1 octom­brie. Costul unei excursii este de 174 lei (transportul şi biletul de intrare pe sta­dion). înscrierile se primesc piuă In ziua de 25 septembrie la filialele din calea Victoriei nr. 100, bd. Republicii 68 și la cluburile sportive. Grupurile organizate au prioritate, ^*13

Next