Informatia Bucureştiului, septembrie 1970 (Anul 18, nr. 5294-5319)
1970-09-19 / nr. 5310
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! INFORMATIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P. C R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI 1~ Anul XVIII —1 Nr. 53106 pagini 30 bani Slmbătă 19 sept. 1970 Tîrgul internaţional Bucureşti Pregătiri intense pentru apropiata premieră NE MAI DESPART numai 25 de zile de marea premieră pe care o va consemna, la 13 octombrie, cronica bucureşteană : inaugurarea Tîrgului internaţional. În consens deplin cuafirmaţia calendaristică, febra pregătirilor marchează o continuă ascendenţă. Evident, în primul rînd pentru organizatori, dar şi pentru expozanţi, ale căror produse vor popula cei 78 000 m.p. ai perimetrului expoziţional. • POTRIVIT ultimelor date, 1. T.I.B. vor participa la de ţari din care vor fi prezente cu pavilioane naţionale. Separat, vor organiza standuri individuale peste 10 de firme. • PENTRU a face faţă numeroaselor solicitări de participare — fapt ce atestă interesul deosebit de care beneficiază trigul încă de la prima sa ediţie — Camera de comerţ a luat hotărirea de a construi încă şapte pavilioane noi, însumînd o suprafaţa de circa 15 000 m.p. Prima ştire pe care am obţinut-o în cursul vizitei noastre la complexul expoziţional din Piaţa Scînteii, vizează nemijlocit acest ultim aspect. Lucrările de finisaj la noile construcţii , precum şi amenajarea celorlalte spaţii inchirie au fost finalizate. „ ASTAZI, organizatorii vor preda cheia viitoarelor „reşedinţe“ tuturor participanţilor, momentul marcînd angajarea intr-o nouă etapă a eforturilor pentru pregătirea importantei manifestări. Este acum rîndul montorilor şi al specialiştilor in estetica industrială, care se vor strădui să acorde fiecărui stand şi pavilion nu numai o optimă funcţionalitate, dar şi o personalitate distinctă. • PRINTRE primele întreprinderi româneşti care şi-au trimis exponatele la T.I.B. se numără Uzinele „Vulcan“, „Timpuri noi", „1 Mai"-Ploieşti, „Unio"Satu Mare şi altele. Pe aleea principală şi la parterul pavilionului central — locurile de expunere rezervate ţării noastre, care însumează 20 la sută din suprafaţa totală a tîrgului — au şi început lucrările de montare a celor dinţii utilaje grele : instalaţii petroliere, cazane, pompe utilaje energetice. • DIRECTORII pavilioanelor U.R.S.S., Cehoslovaciei, Japoniei şi S.U.A. sunt reprezentanţii primnelor ţări care şi-au trimis la tîrg produsele. Cea mai mare parte a exponatelor ce vor putea fi văzut© în cuprinsul acestor pavilioane a şi sosit pe adresa T.I.B. • STADIUL actual al pregătirilor cuprinde de asemenea lucrările de amenajare a clădirilor care vor deservi pe expozanţi şi vizitatori : săli de conferinţe şi recepţii, oficii poştale şi de transport internaţional, restaurante, magazine etc. • LISTA oaspeţilor din străinătate care şi-au anunţat intenţia de a ne vizita cu prilejul T.I.B. cuprinde până la această dată turişti din 25 de ţări. Arta şi „ţinuta morală“ MARCEL BREAZU — Dacă am înţeles bine cele scrise de Mircea Marin din Bucureşti, dinsul ar vrea să ştie ce cred despre „influenţa pe care o poate avea arta şi cultura in genere asupra ţinutei morale“, să le degradeze virtuţiile morale. Or, arta tocmai asupra emotivităţii oamenilor acţionează. O atitudine atît de exclusivistă nu s-a mai repetat de atunci (Continuare in pag. a II-a) — Am să încerc să-ţi răspund, tovarăşe Marin, oprindu-mă numai la înrîurirea exercitată de artă asupra „ţinutei morale“ lăsînd deoparte implicaţiile etice ale celorlalte faţete ale culturii. După cum sper că ai observat — pentru că îmi scrii că urmăreşti regulat aceste „convorbiri“ eu, aici, vorbesc numai despre problematica artei (fireşte cu multiplele ei interdependenţe). Problema relaţiei etic-estetic este veche de milenii. Se ştie, de exemplu, că Platon cerea excluderea poetului din republica ideală pe care o preconiza. Poetul nu poate fi acceptat — spunea marele filozof — într-un stat, care trebuie să fie condus de legi înţelepte, pentru că el trezeşte, hrăneşte şi dezvoltă emoţiile şi ruinează,prin asta, elementul raţional. Poetul — continuă Platon — favorizează o condamnabilă gospodărire a sufletului fiecărui individ, flatînd ceea ce este iraţional, încurajînd iluzia şi aflîndu-se la o distanţă infinită de adevăr. Pentru Platon adevărul nu poate fi cunoscut decit pe calea raţiunii riguroase. Orice amestec al sentimentelor, al pasiunii, in viaţa oamenilor, nu face decit să-i moleşească şi deci AUREL BARANGA Nu ştiu cine a dat definiţia „ moda — ceea ce se demodează cel mai repede, dar subscriu, oricum, cu toate entuziasmele la formulă. Se pare că asta e dialectica ei fundamentală, sau cum s-ar zic© cu o expresie de circulaţie tot mai intensă : modul ei de existenţă. Moda poartă în chiar nucleul său existenţial premisele negaţiei. Se naşte ca să dispară cu o derutantă viteză. Fustelor lungi le urmează cele scurte sau foarte scurte, urmate şi acestea din urmă de altele cu o lungime inedită : nici scurte, nici lungi , adică nedecise şi incerte. Şi exemplele pot fi Înmulţite, raportate la domeniile cele mai variate : tunsoare, fard, lac de unghii şi chiar mobila de interior. Evident, e şi în direcţia asta o problemă de gust, fiind în drept să te întrebi, contrariat, ce perspectivă asupra (Continuare în pag. a II-a) 1/ 0 * Prolog la noul an de invăţămint al Universităţii populare Bucureşti ACAD. REMUS RĂDULEŢ: „Informare bogată, la cu cerinţele epocii zi, un pas noastre“ La 4 octombrie va începe al nouălea an de invăţămint din istoria scurtă, dar deosebit de fructuoasă, a Universităţii populare Bucureşti, îmbogăţindu-şi şi diversificindu-şi în permanenţă sfera de preocupări, acest for de răspîndire a cunoştinţelor din cele mai diferite domenii ştiinţifice şi culturale, care se adresează tuturor categoriilor de oameni ai muncii, a devenit un semnificativ centru de informare şi studiu ţintind să ţină pasul cu ritmul epocii contemporane. In pragul noului an — 1970/ 1971 — l-am rugat pe acad. REMUS RADULEŢ, vicepreşedinte al Academiei, rectorul Universităţii populare Bucureşti, să ne vorbească despre principalele coordonate ale programei, înainte de a ne răspunde, distinsul nostru interlocutor a ţinut să precizeze rolul şi răspunderile pe care şi le asumă această instituţie de invăţămint, consacrată unei atit de largi audienţe. (Continuare in pag. a III-a). Joi după amiaza, împreună cu directorul I- L- F- Bucureşti, am devenit Cumpărători din unităţile de:» legume-fructe ...Aprovizionarea curentă a populaţiei cu legume şi fructe... asigurarea produselor necesare consumului în lunile de toamnă — iarnă.. . pregătirea silozurilor... organizarea deservirii la domiciliu... etc. Aşadar, o suită de probleme de stringentă actualitate pentru I.L.F. Bucureşti. Explicabil, deci, ca şi directorul general, tov. GH. MINCULESCU, să fie suprasolicitat joi dimineaţa. Reuşesc, totuşi, să-l „prind“ la telefon. Intru direct în subiect. — Ştiu că sînteţi foarte ocupat, totuşi vă adresez o întrebare : n-aţi vrea să devenim, pentru cîteva ore cumjurători în unităţile de legume-fructe ? — Cum să nu. Chiar nu.* tentează Invitaţia... La ora stabilită pornim împreună, după.........tîrguieli“. Ne-am oprit în diverse pieţe şi magazine — atît din cartierele centrale, cit şi din cele mai îndepărtate. Cele mai multe erau aprovizionate cu cantităţi suficiente de produse şi, amănunt foarte important, de bună calitate. Gospodinele tîrguiau în aceleaşi condiţii ca şi în orele de dimineaţă. Solicit explicaţii în legătură cu această... metamorfoză. — Am fost criticaţi în repetate rînduri pentru sortimentul sărac de produse existent după amiaza în unităţi. De aceea am dispus ca la cererea responsabilului, magazinul să primească mărfuri, diin depozit sau prin tranzit, și în cursul zilei... In aceeaşi postură de... ipotetici cumpărători, ne oprim la unitatea nr. 67 din cartierul Pajura. Punctul de vînzare a fructelor amenajat in stradă este suprasolicitat de cumpărători. Dar cerinţele sunt numai la struguri. In schimb, o ladă cu mere de mărimea nucilor stă de mai multe zile, fără ca să se ivească amatori. Intrăm înăuntru. Responsabilul Ion Voinicu, ocupat pînă la venirea noastră cu vînzarea roşiilor în curtea din spate, ia repede o mătură şi deretică prin sala de desfacere. In magazia anexă, lăzile cu mere şi struguri, cu fasole verde, roşii, bame, sînt ţinute cit mai „discret“... Un caz flagrant de abatere de la regulile de comerţ, ce nu poate fi trecut cu vederea. I. V. este retrogradat pe loc In funcţia de vînzător, cu reducerea corespunzătoare a salariului, iar produsele sînt scoase la vînzare. Cumpărătorii ne sugerează insă să vizităm şi cealaltă unitate — de la complexul nr. 2 Aici, surpriză : magazinul este închis — De ce ? — îl întreb pe tov. Gh. Minculescu. — Responsabilul şi vînzătorul de ales au fost sancţionaţi de organele de con- Romeo Groapă (Continuare in pag. a V-a) Zoo Băneasa-un spectacol permanent • Ştiaţi că sînt animale care mănîncă o dată în an ? • Crescătoria bucureşteană de ... struţi sudamericani • Pregătiri pentru primirea unor noi „locatari" : girafele şi zebrele africane. Viitoarei grădini zoologice, care se va construi pe principii moderne de întreţinere şi prezentare a animalelor, trebuie să i se asigure de pe acum un cadru ştiinţific corespunzător, în stare să răspundă nenumăratelor probleme pe care le ridică menţinerea în condiţii de semi-captivitate a colecţiilor de vieţuitoare. Interviul pe care l-am luat biologului DIMITRIE RADU, director ştiinţific al Grădinii zoologice Băneasa, ne-a introdus în culisele unei lumi mai puţin cunoscute, in care ineditul se Împleteşte nu rareori cu fantasticul. — Care sunt principalele coordonate ale activităţii sectorului pe care li conduceţi ? — In primul rînd o largă informare ştiinţifică legată de specificul da viaţă a celor mai diverse şi interesante animale, păsări şi mamifere care trăiesc pe cele mai îndepărtate meridiane, pentru a le putea adapta la condiţiile geo-climatice din ţara noastră. Facem sondaje şi studii pentru o cunoaştere cit mai completă a biologiei animalului In libertate, reţinem amănuntele de fiziologie, embriologie, ecologie, teritorialism, fenologie, patologie, etc. pe care la Îmbinăm cu cercetări in domeniul elimatologiei, fitogeografiei, geobotanicel, hidrobiologiei ş. a. — un domeniu atlt da vast da cercetări presupune specialişti, laboratoare, relaţii de schimb ştiinţifie cu grădini zoologice din alte ţări... — Bineînţeles. Grădina noastră, deşi înfiinţată la o dată mai recentă, a Interviu consemnat de Dinu Lăzărescu (Continuare In pag. • IlI-al Colonie de struți albi. . Concurs de admitere în anul I la licee — secţia fără frecvenţă M1INE, 20 septembrie, ora 9, va Începe concursul de admitere in anul I la liceele de cultură generală — secţia fără frecvenţă. Concursul Începe cu proba scrisă la limba şi literatura română, iar in ziua de 21, ora 18, va avea loc proba scrisă la matematică. Examenul oral se va desfăşura cu începere din ziua de 23 septembrie, după programul afişat la fiecare unitate şcolară. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMUNICA : Azi, la ora 8, in Bucureşti, temperatura aerului a fost de 15 grade. Maxima de ieri un aer a fost de 27 grade, iar minima din cursul nopţii de 12 grade. Timpul probabil de mîine . Vremea se menţine frumoasă cu cerul mai mult senin. Sunt slab pînă la potrivit. Temperatura minimă va oscila între 10—12 grade, iar maxima va creşte pină la 27 grade. Dimineaţa ceaţă slabă. Pentru 21, 22, 23 septembrie : Vremea te menţine frumoasă cu cerul variabil mai mult senin. Vint in general slab. Temperatura nu e creştere uşoară. Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul Mureş Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a făcut în după-amiaza zilei de vineri o vizită de lucru în judeţul Mureş. Secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, şi Vasile Patilineţ, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. La plecarea din Capitală, pe aeroportul Băneasa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat au fost salutaţi de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blaiovici, Mihai Gere, Ion Iliescu şi Ion Ioniţă. Sunt numai patru luni de când tovarăşul Nicolae Ceauşescu se afla în mijlocul oamenilor muncii de pe meleagurile mureşene. Era în perioada în care apele Mureşului şi Tîrnavei, crescute dincolo de limita oricărei închipuiri, se revărsau sălbatic distrugînd aşezări omeneşti, căi de comunicaţii, importante obiective economice. Prezenţa in mijlocul cetăţenilor a conducătorului partidului si statului a avut efecte tonifiante inestimabile, cuvintele de îmbărbătare, îndemnurile şi indicaţiile practice ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu mobilizînd energiile, dînd încredere şi putere. La amal patra km de cind turla apelor a semănat aici prin acesta frumoase locuri neaşteptata şi dureroasa urgie, totul şi-a redobindit înfăţişarea normală. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi da (Continuare In pag. a Vl-a) » La rosirea b Ttrnăveni Prima conferinţă naţionala a industriei alimentare Specialişti din producţie, cercetare, proiectare şi invăţămint din industria alimentară se vor întilni intre 21—23 septembrie la Galaţi, in cadrul primei consfătuiri naţionale a industriei alimentare. Cu prilejul acestei acţiuni organizate de Consiliul naţional al inginerilor şi tehnicienilor, Ministerul Industriei Alimentare şiMinisterul Invăţămîntului, va avea loc — prin intermediul unor referate şi discuţii — o trecere in revistă a preocupărilor şi realizărilor ştiinţifice şi tehnice din ţara noastră, în industria alimentară. Se vor pune, totodată, în dezbatere, probleme de perspectivă in această deosebit de importantă ramură a economiei noastre naţionale. I Oficiul pentru construirea de locuinţe proprietate personală anunţă că, luni 21 septembrie a.c. continuă contractarea apartamentelor de 2 şi 3 camere din disponibilitâţi rămase de la contractările efectuate în perioada 3—14 septembrie. La ora 8 începe contractarea apartamen-telor de 2 camere, iar la ora 12 a celor 13 de 3 camere. Blocurile in care se află apartamentele disponibile se află menţionate In listele afişate la sediul oficiului din str. Gutenberg nr. 3, In curte. Pot participa solicitanţii prevăzuţi în listele de priorităţi. • Cu planul pe nouă luni îndeplinit Ieri, uzina „Neferal“ şi-a îndeplinit sarcinile de plan, pe nouă luni ale anului, la indicatorii producţiei globale şi marfă. Pînă la sfirşitul lunii septembrie colectivul uzinei va realiza, suplimentar, un volum de producţie în valoare de circa 17 milioane Iei, concretizat în însemnate cantități de metale şi aliaje neferoase. • In runda a IV-a a Olimpiadei de șah de la Siegen (R. F. a Germaniei), echipa României a întîlnit reprezentativa Spaniei. Scorul este de IV*—l'/i, o partidă fiind Întreruptă. • Campionatele mondiale de haltere au continuat la Columbia (S.U.A.) cu Întrecerile pentru categoria semigrea. Medalia de aur a fost cştigată de sportivul sovietic Vasili Kolotov cu performanţa de 537,5 kg. • In turneul de calificare pentru campionatul mondial feminin de volei de la Sofia, echipa României a invia cu SO formaţia R. F. a Germaniei. • La Budapesta s-a disputat întâlnirea de box dintre selecţionatele Ungariei şi Franţei. Pugiliştii maghiari au obţinut victoria cu 7—3. • Turul ciclist al Cataloniei a luat afrişii cu victoria Italianului Franco Bilossi, urmat la 1:05 de spaniolul Galdea « Ziare!» de dimineaţă publică interviul acordat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU televiziunii austriece • în „Scînteia* a apărut interviul preşedintelui Austriei, FRANZ JONAS, acordat trimişilor speciali ai ziarului LABORATOARELE clinicii de ortopedie stomatologică sînt dotate cu aparatură modernă şi materiale de bună calitate. In fotografie, conf. uniiv. Stelică Dumitrescu şi tehnicianul dentar Ion Covaci lucrînd la proiectarea unei proteze parţial scheletică. BUSINESSUL CAPELELOR DIN LAS VEGAS Las Vegat, praf ce se înalţă In mijlocul deşertului Nevadei, are 200 000 de locuitori. Milioane de turişti trec anual prin el, măcar pentru cîteva ceasuri. Cele mai mari profituri sint realizate aici de casele de jocuri de noroc, iar după tripouri. In ordinea ciştigurilor obţinute, figurează... capelele. Oficierea căsătoriilor a devenit un Las Vegas, oraş vestit odinioară prin numărul foarte mare de divorţuri, o adevărată Industrie , un business care se urcă pînă la zece la sută din beneficiile aduse de vizitatori (turismul înglobează in aceste statistici jocurile de noroc, spectacolele depofilate, căsătoriile etc.). Cum i-a afum la butiemiul cununiitor ! Si cum este el practicat ! Un eiamit italian relatează, Intr-un număr recent al revistei milaneze „L'Europeo“, convorbirea avută cu unul din creierele acestei noi „industrii", In plină dezvoltare la Las Vegas. . • Reverendul Trusdell devine sedentar Reverendul Trusdell — cum se numește interlocutorul reporterului italian — este: Împreună cu scţia sa, proprietar (Continuare in pag. a VI-e) A 58-a sesiune a Federaţiei Dentare Internaţionale Incepind din 20 septembrie şi pină la 1 octombrie oraşul Bucureşti va găzdui o nouă manifestare ştiinţifică internaţională de mare prestigiu : lucrările celei de-a 58-a Sesiuni anuale a Federaţiei Dentare Internaţionale (R.F.I.), organizată de F.D.I. şi Societatea de stomatologie din cadrul U.S.S.M. (preşedinte al Comitetului român de organizare — prof. dr. Valerian Popescu, preşedinte al U.S.S.M., decanul Facultăţii de stomatologie din Bucureşti). Tov. prof. dr. Lucian Ene, secretar general al Comitetului român de organizare a sesiunii, a avut amabilitatea să ne răspundă la cîteva întrebări privind importanţa acestei manifestări, problemele ce vor fi dezbătute în şedinţele plenare şi pe comisii. Sesiunile ştiinţifice anuale, congresele mondiale organizate de Federaţia Dentară Internaţională, constituie adevărate evenimente pentru specialiştii din domeniul odontostomatologiei. Cu ocazia acestor întîlniri sînt luate în discuţie problemele cele mai actuale din punct de vedere ştiinţific şi practic, fiecare marcînd etape noi pe drumul progresului acestei discipline medicale. Sînt evidenţiate ultimele achiziţii ştiinţifice, rezultatele cercetării fundamentale puse în slujba odontostomatologiei (histo şi citochimie, enzimologie, biofizică, genetică, radioizotopi, electronică etc.), care s-au concretizat in metodele continuu perfecţionate puse la îndemîna specialiştilor şi se reflectă în Îmbunătăţirea asistenţei stomatologice a populaţiei. — Care sint problemele şl temele ce vor fi abordate şi dezbătute In cadrul actualei sesiuni ? — Lucrările acestui adevărat congres al stomatologiei din Întreaga Gh. Niculiţă (Continuare in pag. a V-a)