Informatia Bucureştiului, septembrie 1970 (Anul 18, nr. 5294-5319)

1970-09-19 / nr. 5310

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! INFORMA­TI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P. C R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI 1~ Anul XVIII —1 Nr. 5310­­­6 pagini 30 bani Slmbătă 19 sept. 1970 Tîrgul internaţional Bucureşti Pregătiri intense pentru apropiata premieră N­E MAI DESPART numai 25 de zile de marea premie­ră pe care o va consem­na, la 13 octombrie, cronica bucureşteană : inaugurarea Tîr­­gului internaţional. În consens deplin cu­­afirmaţia­ calendaris­tică, febra pregătirilor marchează o continuă ascendenţă. Evident, în primul rînd pentru organiza­tori, dar şi pentru expozanţi, ale căror produse vor popula cei 78 000 m.p. ai perimetrului ex­­poziţional. • POTRIVIT ultimelor date, 1. T.I.B. vor participa la de ţari din care­­ vor fi prezente cu pavilioane naţionale. Se­parat, vor organiza standuri individuale peste 10 de firme. • PENTRU a face faţă numeroaselor solicitări de participare — fapt ce atestă interesul deosebit de care beneficiază trigul încă de la prima sa ediţie — Ca­mera de comerţ a luat hotărirea de a construi încă şapte pavilioane noi, în­­sumînd o suprafaţa de circa 15 000 m.p. Prima ştire pe care am obţinut-o în cursul vizitei noastre la complexul ex­­poziţional din Piaţa Scînteii, vizează ne­mijlocit acest ultim aspect. Lucrările de finisaj la noile construcţii , precum şi amenajarea celorlalte spaţii inchir­i­e au fost finalizate. „ ASTAZI, organizatorii vor preda cheia viitoarelor „reşedinţe“ tuturor par­ticipanţilor, momentul marcînd anga­jarea intr-o nouă etapă a eforturilor pentru pregătirea importantei manifes­tări. Este acum rîndul montorilor şi al specialiştilor in estetica industrială, care se vor strădui să acorde fiecărui stand şi pavilion nu numai o optimă funcţio­nalitate, dar şi o personalitate distinctă. • PRINTRE primele întreprinderi ro­mâneşti care şi-au trimis exponatele la T.I.B. se numără Uzinele „Vulcan“, „Timpuri noi", „1 Mai"-Ploieşti, „Unio"­Satu Mare şi altele. Pe aleea principală şi la parterul pavilionului central — locurile de expunere rezervate ţării noastre, care însumează 20 la sută din suprafaţa totală a tîrgului — au şi în­ceput lucrările de montare a celor din­ţii utilaje grele : instalaţii petroliere, ca­zane, pompe utilaje energetice. • DIRECTORII pavilioanelor U.R.S.S., Cehoslovaciei, Japoniei şi S.U.A. sunt reprezentanţii primnelor ţări care şi-au trimis la tîrg produsele. Cea mai mare parte a exponatelor ce vor putea fi văzut© în cuprinsul acestor pavilioa­ne a şi sosit pe adresa T.I.B. • STADIUL actual al pregătirilor cu­prinde de asemenea lucrările de amena­jare a clădirilor care vor deservi pe ex­pozanţi şi vizitatori : săli de conferinţe şi recepţii, oficii poştale şi de transport internaţional, restaurante, magazine etc. • LISTA oaspeţilor din străinătate care şi-au anunţat intenţia de a ne vi­zita cu prilejul T.I.B. cuprinde până la această dată turişti din 25 de ţări. Arta şi „ţinuta morală“ MARCEL BREAZU — Dacă am înţeles bine cele scrise de Mircea Marin din Bucu­reşti, dinsul ar vrea să ştie ce cred despre „influenţa pe care o poate avea arta şi cultura in genere asupra ţinutei morale“, să le degradeze virtuţiile morale. Or, arta tocmai asupra emotivităţii oameni­lor acţionează. O atitudine atît de ex­clusivistă nu s-a mai r­epetat de atunci (Continuare in pag. a II-a) — Am să încerc să-ţi răspund, tova­răşe Marin, oprindu-mă numai la înrîu­­rirea exercitată de artă asupra „ţinutei morale“ lăsînd deoparte implicaţiile etice ale celorlalte faţete ale culturii. După cum sper că ai observat — pentru că îmi scrii că urmăreşti regulat aceste „convorbiri“ eu­, aici, vorbesc numai despre problematica artei (fireşte cu multiplele ei interdependenţe). Problema relaţiei etic-estetic este ve­che de milenii. Se ştie, de exemplu, că Platon cerea excluderea poetului din republica ideală pe care o preconiza. Poetul nu poate fi acceptat — spunea marele filozof — într-un stat, care tre­buie să fie condus de legi înţelepte, pentru că el trezeşte, hrăneşte şi dez­voltă emoţiile şi ruinează,­­prin asta, elementul raţional. Poetul — continuă Platon — favorizează o condamnabilă gospodărire a sufletului fiecărui individ, flatînd ceea ce este iraţional, încura­­jînd iluzia şi aflîndu-se la o distanţă in­finită de adevăr. Pentru Platon adevă­rul nu poate fi cunoscut decit pe calea raţiunii riguroase. Orice amestec al sen­timentelor, al pasiunii, in viaţa oameni­lor, nu face decit să-i moleşească şi deci AUREL BARANGA Nu ştiu cine a dat definiţia „ moda — ceea ce se demodează cel mai repede, dar subscriu, oricum, cu toate entuziasmele la formulă. Se pare că asta e dia­lectica ei fundamentală, sau cum s-ar zic© cu o expresie de cir­culaţie tot mai intensă : modul ei de existenţă. Moda poartă în chiar nucleul său existenţial pre­misele negaţiei. Se naşte ca să dispară cu o derutantă viteză. Fustelor lungi le urmează cele scurte sau foarte scurte, urmate şi acestea din urmă de altele cu o lungime inedită : nici scurte, nici lungi , adică nedecise şi in­certe. Şi exemplele pot fi În­mulţite, raportate la domeniile cele mai variate : tunsoare, fard, lac de unghii şi chiar mobila de interior. Evident, e şi în di­recţia asta o problemă de gust, fiind în drept să te întrebi, con­trariat, ce perspectivă asupra (Continuare în pag. a II-a) 1/ 0 * Prolog la noul an de invăţămint al Universităţii populare Bucureşti ACAD. REMUS RĂDULEŢ: „Informare bogată, la cu cerinţele epocii zi, un pas noastre“ La 4 octombrie va începe al nouălea an de invăţămint din istoria scurtă, dar deosebit de fructuoasă, a Universităţii populare Bucureşti, îmbogăţindu-şi şi diversificindu-şi în permanenţă sfera de preocupări, acest for de răspîndire a cunoştinţelor din cele mai diferite domenii ştiinţifice şi culturale, care se adresează tuturor categoriilor de oameni ai muncii, a devenit un semnificativ centru de informare şi studiu ţintind să ţină pasul cu ritmul epocii contemporane. In pragul noului an — 1970/ 1971 — l-am rugat pe acad. REMUS RADULEŢ, vicepreşedinte al Acade­miei, rectorul Universităţii populare Bucureşti, să ne vorbească despre principalele coordonate ale programei, înainte de a ne răspunde, distinsul nostru interlocutor a ţinut să precizeze rolul şi răspunderile pe care şi le asumă această instituţie de invăţămint, consacrată unei atit de largi audienţe. (Continuare in pag. a III-a). Joi după amiaza, împreună cu directorul I- L- F- Bucureşti, am devenit Cumpărători d­in unităţile de:» legume-fructe ...Aprovizionarea curentă a popu­laţiei cu legume şi fructe... asi­gurarea produselor necesare consu­mului în lunile de toamnă — iar­nă.. . pregătirea silozurilor... or­ganizarea deservirii la domiciliu... etc. Aşadar, o suită de probleme de stringentă actualitate pentru I.L.F. Bucureşti. Explicabil, deci, ca şi di­rectorul general, tov. GH. MINCU­­LESCU, să fie suprasolicitat joi di­mineaţa. Reuşesc, totuşi, să-l „prind“ la telefon. Intru direct în subiect. — Ştiu că sînteţi foarte ocupat, totuşi vă adresez o întrebare : n-aţi vrea să devenim, pentru cîteva ore cumjurători în unităţile de legume-fructe ? — Cum să nu. Chiar nu.* tentează In­vitaţia... La ora stabilită pornim împreună, după.........tîrguieli“. Ne-am oprit în di­verse pieţe şi magazine — atît din car­tierele centrale, cit şi din cele mai în­depărtate. Cele mai multe erau apro­vizionate cu cantităţi suficiente de pro­duse şi, amănunt foarte important, de bună calitate. Gospodinele tîrguiau în aceleaşi condiţii ca şi în orele de di­­mineaţă. Solicit explicaţii în legătură cu această... metamorfoză. — Am fost criticaţi în repetate rînduri pentru sortimentul sărac de produse existent după amiaza în unităţi. De aceea am dispus ca la cererea responsa­bilului, magazinul să primească măr­furi, diin depozit sau prin tranzit, și în cursul zilei... In aceeaşi postură de... ipotetici cum­părători, ne o­prim la unitatea nr. 67 din cartierul Pajura. Punctul de vînzare a fructelor ame­najat in stradă este suprasolicitat de cumpărători. Dar cerinţele sunt nu­mai la struguri. In schimb, o ladă cu mere de mărimea nucilor stă de mai multe zile, fără ca să se ivească amatori. Intrăm înăuntru. Responsabilul Ion Voinicu, ocupat pînă la venirea noastră cu vînzarea roşiilor în curtea din spate, ia repede o mătură şi deretică prin sala de desfacere. In magazia anexă, lăzile cu mere şi struguri, cu fasole verde, roşii, bame, sînt ţinute cit mai „discret“... Un caz flagrant de abatere de la regulile de comerţ, ce nu poate fi trecut cu vederea. I. V. este retrogradat pe loc In funcţia de vînzător, cu re­ducerea corespunzătoare a salariului, iar produsele sînt scoase la vînzare. Cum­părătorii ne sugerează insă să vizităm şi cealaltă unitate — de la complexul nr. 2 Aici, surpriză : magazinul este închis — De ce ? — îl întreb pe tov. Gh. Min­­culescu. —­ Responsabilul şi vînzătorul de ales au fost sancţionaţi de organele de con- Romeo Groapă (Continuare in pag. a V-a) Zoo Băneasa-un spectacol permanent • Ştiaţi că sînt animale care mănîncă o dată în an ? • Crescăto­ria bucureşteană de ... struţi sudamericani • Pregătiri pentru pri­mirea unor noi „locatari" : girafele şi zebrele africane. V­iitoarei grădini zoologice, care se va construi pe principii mo­derne de întreţinere şi prezen­tare a animalelor, trebuie să i se asigure de pe acum un cadru ştiinţific corespunzător, în stare să răs­pundă nenumăratelor probleme pe care le ridică menţinerea în condiţii de semi-captivitate a colecţiilor de vieţui­toare. Interviul pe care l-am luat bio­logului DIMITRIE RADU, director ştiin­ţific al Grădinii zoologice Băneasa, ne-a introdus în culisele unei lumi mai pu­ţin cunoscute, in care ineditul se Îm­pleteşte nu rareori cu fantasticul. — Care sunt principalele coordonate ale activităţii sectorului pe care li con­duceţi ? — In primul rînd o largă infor­mare ştiinţifică legată de specificul da viaţă a celor mai diverse şi interesante animale, păsări şi mamifere care trăiesc pe cele mai îndepărtate meridiane, pentru a le putea adapta la condiţiile geo-climatice din ţara noastră. Facem sondaje şi studii pentru o cunoaştere cit mai completă a biolo­giei animalului In libertate, reţinem amănuntele de fiziologie, embriologie, ecologie, teritorialism, fenologie, pa­tologie, etc. pe care la Îmbinăm cu cercetări in domeniul elimatologiei, fi­­togeografiei, geobotanicel, hidrobiologiei ş. a. — un domeniu atlt da vast da cer­cetări presupune specialişti, laboratoare, relaţii de schimb ştiinţifie cu grădini zoologice din alte ţări... — Bineînţeles. Grădina noastră, deşi înfiinţată la o dată mai recentă, a Interviu consemnat de Dinu Lăzărescu (Continuare In pag. • IlI-al Colonie de struți albi. . Concurs de admitere în anul I la licee — secţia fără frecvenţă M1INE, 20 septembrie, ora 9, va Începe concursul de admitere in anul I la li­ceele de cultură generală — secţia fără frecvenţă. Concursul Începe cu proba scrisă la limba şi literatura română, iar in ziua de 21, ora 18, va avea loc proba scrisă la matematică. Examenul oral se va desfăşura cu începere din ziua de 23 septembrie, după programul afişat la fiecare unitate şcolară. Buletin meteorologic INSTITUTUL METEOROLOGIC COMU­NICA : Azi, la ora 8, in Bucureşti, tem­peratura aerului a fost de 15 grade. Ma­xima de ieri un aer a fost de 27 grade, iar minima din cursul nopţii de 12 grade. Timpul probabil de mîine . Vremea se menţine frumoasă cu cerul mai mult se­nin. Sunt slab pînă la potrivit. Tempe­ratura minimă va oscila între 10—12 grade, iar maxima va creşte pină la 27 grade. Dimineaţa ceaţă slabă. Pentru 21, 22, 23 septembrie : Vremea te menţine frumoasă cu cerul variabil mai mult senin. Vint in­ general slab. Temperatura nu e creştere uşoară. Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu în judeţul Mureş Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar gene­ral al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a făcut în după-amiaza zi­lei de vineri o vizită de lucru în judeţul Mureş. Secretarul general al partidului a fost înso­ţit de tovarăşii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepre­şedinte al Consiliului de Miniştri, şi Vasile Pati­­lineţ, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. La plecarea din Capitală, pe aeroportul Bă­­neasa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat au fost salu­taţi de tovarăşii Emil Bodnaraş, Paul Niculescu- Mizil, Gheorghe Pană, Ilie Verdeţ, Florian Dă­­nălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blaiovici, Mihai Gere, Ion­ Iliescu şi Ion Ioniţă. Sunt numai patru luni de când tovarăşul Nicolae Ceauşescu se afla în mijlocul oamenilor muncii de pe meleagurile mureşene. Era în perioada în care apele Mureşului şi Tîrnavei, crescute dincolo de li­mita oricărei închipuiri, se revăr­sau sălbatic distrugînd aşezări omeneşti, căi de comunicaţii, im­portante obiective economice. Prezenţa in mijlocul cetăţenilor a conducătorului partidului si statului a avut efecte tonifi­ante inestimabile, cuvintele de îmbărbătare, îndemnurile şi indi­caţiile practice ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu mobilizînd ener­giile, dînd încredere şi putere. La a­mal patra km­ de cind turla apelor a semănat aici prin acesta frumoase locuri neaşteptata şi du­reroasa urgie, totul şi-a redobin­­dit înfăţişarea normală. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi da (Continuare In pag. a Vl-a) » La rosirea b­ Ttrnăveni Prima conferinţă naţionala a industriei alimentare Specialişti din producţie, cercetare, proiectare şi invăţămint din indus­tria alimentară se vor întilni intre 21—23 septembrie la Galaţi, in ca­drul primei consfătuiri naţionale a industriei alimentare. Cu prilejul a­­cest­ei acţiuni organizate de Consiliul naţional al inginerilor şi tehnicieni­lor, Ministerul Industriei Alimentare şi­­Ministerul Invăţămîntului, va avea loc — prin intermediul unor referate şi discuţii — o trecere in revistă a preocupărilor şi realizări­lor ştiinţifice şi tehnice din ţara noastră, în industria alimentară. Se vor pune, totodată, în dezbatere, probleme de perspectivă in această deosebit de importantă ramură a eco­nomiei noastre naţionale. I Oficiul pentru construirea de locuinţe proprietate personală anunţă că, luni 21 septembrie a.c. continuă contractarea a­­partamen­telor de 2 şi 3 camere din dis­­ponibilitâţi rămase de la contractările­­ efectuate în perioada 3—14 septembrie.­­ La ora 8 începe contractarea apartamen-­­­telor de 2 camere, iar la ora 12 a celor 13 de 3 camere. Blocurile in care se află apartamentele disponibile se află men­ţionate In listele afişate la sediul ofi­ciului din str. Gutenberg nr. 3, In curte. Pot participa solicitanţii prevăzuţi în listele de priorităţi. • Cu planul pe nouă luni îndeplinit Ieri, uzina „Neferal“ şi-a îndeplinit sarcinile de plan, pe nouă luni ale anului, la indicatorii producţiei globale şi marfă. Pînă la sfirşitul lunii septembrie colectivul uzinei va realiza, suplimentar, un volum de produc­ţie în valoare de circa 17 milioane Iei, concretizat în însemnate cantități de metale şi aliaje neferoase. • In runda a IV-a a Olimpiadei de șah de la Siegen (R. F. a Ger­maniei), echipa României a întîlnit reprezentativa Spaniei. Scorul este de IV*—l'/i, o partidă fiind Între­ruptă. • Campionatele mondiale de hal­tere au continuat la Columbia (S.U.A.) cu Întrecerile pentru cate­goria semigrea. Medalia de aur a fost cştigată de sportivul sovietic Vasili Kolo­tov cu performanţa de 537,5 kg. • In turneul de calificare pentru campionatul mondial feminin de vo­lei de la Sofia, echipa României a invi­a cu S­O formaţia R. F. a Germaniei. • La Budapesta s-a disputat în­tâlnirea de box dintre selecţiona­­tele Ungariei şi Franţei. Pugiliştii maghiari au obţinut victoria cu 7—3. • Turul ciclist al Cataloniei a luat afrişii cu victoria Italianului Franco Bilossi, urmat la 1:05 de spaniolul Galdea « Ziare!» de diminea­ţă publică interviul acor­dat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU televiziunii austriece • în „Scînteia* a apă­rut interviul preşedintelui Austriei, FRANZ JONAS, acordat trimişilor speciali ai ziarului L­ABORATOARELE clinicii de ortopedie stomatologică sînt dotate cu aparatură modernă şi materiale de bună calitate. In fotografie, conf. uniiv. Stelică Dumitrescu şi tehnicianul den­tar Ion Covaci lucrînd la proiectarea unei proteze parţial scheletică. BUSINESSU­L CAPELELOR DIN LAS VEGAS Las Vegat, praf ce se înalţă In mij­locul deşertului Nevadei, are 200 000 de locuitori. Milioane de turişti trec anual prin el, măcar pentru cîteva ceasuri. Cele mai mari profituri sint realizate aici de casele de jocuri de noroc, iar după tripouri. In ordinea ciştigurilor ob­ţinute, figurează... capelele. Oficierea căsătoriilor a devenit un Las Vegas, oraş vestit odinioară prin nu­mărul foarte mare de divorţuri, o ade­vărată Industrie , un business care se urcă pînă la zece la sută din beneficiile aduse de vizitatori (turismul înglobează in aceste statistici jocurile de noroc, spectacolele depofilate, căsătoriile etc.). Cum i-a afum la butiemi­ul cununii­tor ! Si cum este el practicat ! Un eia­­m­it italian relatează, Intr-un număr recent al revistei milaneze „L'Europeo“, convorbirea avută cu unul din creierele acestei noi „industrii", In plină dezvolta­re la Las Vegas. . • Reverendul Trusdell devine sedentar Reverendul Trusdell — cum se numeș­­te interlocutorul reporterului italian — este: Împreună cu scţia sa, proprietar (Continuare in pag. a VI-e) A 58-a sesiune a Federaţiei Dentare Internaţionale Incepind din 20 septembrie şi pină la 1 octombrie oraşul Bucureşti va găzdui o nouă manifestare ştiinţifică internaţională de mare prestigiu : lucrările celei de-a 58-a Sesiuni anuale a Federaţiei Dentare Interna­ţionale (R.F.I.), organizată de F.D.I. şi Societatea de stomatologie din cadrul U.S.S.M. (preşedinte al Comitetului român de organizare — prof. dr. Valerian Popescu, preşe­dinte al U.S.S.M., decanul Facultăţii de stomatologie din Bucureşti). Tov. prof. dr. Lucian Ene, secretar ge­neral al Comitetului român de orga­nizare a sesiunii, a avut amabilitatea să ne răspundă la cîteva întrebări privind importanţa acestei manifes­tări, problemele ce vor fi dezbătute în şedinţele plenare şi pe comisii. Sesiunile ştiinţifice anuale, con­gresele mondiale organizate de Fe­deraţia Dentară Internaţională, cons­tituie adevărate evenimente pentru specialiştii din domeniul odonto­­stomatologiei. Cu ocazia acestor în­­tîlniri sînt luate în discuţie proble­mele cele mai actuale din punct de vedere­ ştiinţific şi practic, fie­care marcînd etape noi pe drumul progresului acestei discipline medi­cale. Sînt evidenţiate ultimele achi­ziţii ştiinţifice, rezultatele cercetării fundamentale puse în slujba odonto­­stomatologiei (histo şi citochimie, enzimologie, biofizică, genetică, ra­­dioizotopi, electronică etc.), care s-au concretizat in metodele continuu per­fecţionate puse la îndemîna spe­cialiştilor şi se reflectă în Îmbu­nătăţirea asistenţei stomatologice a populaţiei. — Care sint problemele şl te­mele ce vor fi abordate şi dezbă­tute In cadrul actualei sesiuni ? — Lucrările acestui adevărat con­­gres al stomatologiei din Întreaga Gh. Niculiţă (Continuare in pag. a V-a)

Next