Informatia Bucureştiului, octombrie 1970 (Anul 18, nr. 5320-5346)

1970-10-27 / nr. 5342

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI­ VA­­ ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVIII — Nr. 5342 4 PAGINI 30 BANI Marţi 27 oct. 1970 ÎNDEPLINIREA ÎNAINTE DE TERMEN A CINCINALULUI ÎN INDUSTRIA CAPITALEI Sensul unei realizări de prestigiu îndeplinirea în aceste zile de către industria municipiului Bucureşti a sarcinilor actualului cincinal consti­tuie un eveniment cu profunde sem­­nificaţii economice şi politice, un ■prilej de bilanţ, de justificată satis­facţie, de mobilizare a tuturor forţe­lor pentru obţinerea unor realizări şi mai mari. Dimensiunile succeselor obţinute de industria municipiului Bucureşti sunt relevate de locul pe care îl ocupă Capitala în complexul indus­trial al ţării, în Bucureşti se reali- ION STRINU, activist la comisia economică a Comitetului municipal de partici­ pează­­ 7,6 la sută din producţia in­dustrială a întregii ţări ; in unele ramuri, aceste ponderi sunt mult mai ridicate : 25,5 la sută din producţia industriei construcţiilor de maşini, 23,9 la sută din producţia industriei chimice, 28,9 la sută din cea a in­dustriei textile. Importanţa realizării cu 69 de zile înainte de termen a sarcinilor actua­lului cincinal este pusă în lumină de un spor de producţie în valoare de 9,5 miliarde lei. Această sumă îşi găseşte expresia în realizarea su­plimentară, pînă la sfîrşitul anului, a 29 800 tone laminate finite pline, a unui număr de motoare cu com­bustie internă însumînd 136 000 CP, a 776 tone cupru de convertizor, a 4450 km cabluri electrice izolate, a 216 500 bucăţi anvelope şi a multor altor produse. Este, de asemenea, demn de re­marcat că, în actualul cincinal, ritmul mediu anual de creştere a producţiei globale. (11 la sută) depăşeşte cu. 1,1 la sută ritmul stabilit, după cum (Continuare in pag a l1­a) Noi capacităţi de produ­cţie în ultimele săptămîni, noi secţii şi hale de producţie, dotate cu uti­laje moderne, au intrat în circuitul industrial al Capitalei.. Construcţiile executate de I.C.S.I.M. (întreprinderea de construcţii speciale industriale şi montaje) au fost realizate cu importante avansuri faţă de programările stabilite iniţial. In legătură cu noile capacităţi de producţie am solicitat tov. director general al I.C.S.I.M., arhitect VICTOR CROCOŞ, unele amănunte : „în cursul trimestrului III — ne-a spus interlocutorul nostru -­­au fost predate beneficiarului, respectiv uzinelor „Autobuzul“, hala de şasiuri şi caroserii, hala de presaj uşor, o clădire in care îşi va desfăşura activitatea secţia m­ecanic-şef , sculărie etc. Noile capacităţi de produc­ţie vor contribui la creşterea producţiei de autobuze. Lingă Fabrica de cabluri şi materiale electroizolante a fost construită şi dată în folosinţă o bază de aprovizionare şi desfacere a Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, cu o capacitate de depozitare anuală estimată la 30 000 de tone. Baza este alcătuită din magazii etajate, esta­cade, ateliere. Fabricii de cabluri şi materiale electroizolante i s-au alăturat o hală de cabluri izolate în cauciuc, o secţie de răşini şi lacuri, care în curind vor intra în producţie. La uzinele „23 August“ (unde cu şase luni de zile înainte de termen am predat secţia de eboşare), se desfăşoară lucră­rile de dezvoltare a secţiei de locomotive Diesel hidraulice, şi au fost începute cele de construire a secţiei de ansambluri sudate. Aş mai vrea să adaug că la Uzinele „Semănătoarea“ se extinde hala 4—12—17, unde vor putea fi realizate anual 2 000 de combine auto­propulsate, iar la Uzina de maşini grele Bucureşti se află intr-un stadiu înaintat de executare o hală de turboagregate cu o suprafaţă de 60 000 mp, o hală de tratament termic etc. In sfîrşit, la „Vulcan“ hala de montaj greu — predată la 30 septembrie, cu 90 de zile mai devreme — ca şi hala de sculărie, vor contribui la atingerea unei capacităţi de pro­ducţie de 10 000 tone cazane în 1971. P. I. Pe adresa direcifei generale are gospodărie comunală A • O.C.L.P.P. anunţă că In cursul acestei săptămîni se vor elibera contractele­­ pentru blocurile nr. 11 Rahova—Vicina — confort III — (miercuri, 28 oc­tombrie între orele 11.30 şi 14.30) şi 9 a bis Colentina — confort III (joi 39 octombrie între orele 11.30 —14.30 şi 18—20). Azi, 27 oc­tombrie­ pînă la orele 2o, se eli­berează contractele apartamente­lor vindute din disponibilităţi pentru blocurile A 10, A 18 al A li, D 4, D 5 şi D 6 din Dru­mul Taberei. Contractele neridicate pentru blocurile confort II : II 27, 21 A și 37 C din Cartierul Titan, G NI­r. 4­5 din Drumul Taberei micro­­­­raionul­ 7/1 si nr. 9 si 12 din Drumul Taberei str. Compozitori­lor, M II nr. 9 1 din Berceni str. Bîrsănesti, M II d. 9/3, IM II d. 9­4 Berceni Sud-spitale, precum si pentru blocurile de confort II nr. 13, 14 si 13 din cartierul Ra­hova—Vicina se eliberează in fie­care zi pină la 31 octombrie in­clusiv, intre orele 11,30 şi 9,30, iar joi, 39 octombrie şi după amiază intre orele 18 şi 20. Con­tractele neridicate pină la data respectivă se consideră anulate. Consfătuirea naţională de mitologie Intre 5 si 7 noiembrie se va desfăşura consfătuirea de mico­­logie — prima de acest fel din ţara noastră — organizată de So­cietatea de ştiinţe biologice, in scopul dezbaterii unor probleme legate de stadiul cercetărilor de m­icologie în patologia animală şi umană, in agricultură şi Indus­trie. In cadrul consfătuirii, specia­liştii vor prezenta peste 140 de comunicări ce vor aborda proble­me de taxonomie, morfologie, biologie, ecologie, biochimie, fizio­logie, genetica ciupercilor, mico­­logie aplicată. Un joc important în programul consfătuirii îl vor ocupa comunicările privind de­teriorările provocate de microbi operelor de artă, clădirilor, bi­bliotecilor şi arhivelor, obiectelor de lemn şi material plastic, cau­ciuc şi altor materiale expuse ac­ţiunii de degradare, în anumite condiţii de mediu. Cu prilejul consfătuirii, partici­panţii vor putea vizita expoziţia de tipărituri, exponate, fotografii şi materiale demonstrative din domeniul micologiei, muzeul in­stitutului botanic şi expoziţia­­muzeu a Grădinii botanice. • Mi­­ne, la ora 18, la Muzeul de istorie a municipiului Bucureşti (bd. 1848 nr. 2) dr. Nicolae Vătâ­­manu prezintă comunicarea cu tema Arhitectul Meyer , creato­rul Cişmigiului. ÎNTREPRINDEREA de aparataj elec­tric pentru construcţii. Electricianul .Du­mitru Dinu lucrînd la montarea unui tablou de automatizare pentru fabrica din Aleşd. • Opera Română orga­nizează lunar spectacole­­speciale pentru elevii li­ceelor din Capitală. In luna octombrie, de exem­plu, tinerii spectatori au văzut opere ca : „Bărbie­rul din Sevilla”, „Coppe­­lia“ şi „Prinţ şi cerşetor“. în luna noiembrie, pe prima scenă lirică a ţării vor putea fi urmărite noi manifestări dedicate edu­cării muzicale a tineretu­lui : „Fidelîo“ (sîm­­­ătă 7), „Coppelia“ (duminică a­l­matineu) și „Carmen" (du­minică 22). Profesorilor de muzică le-a fost rezervată opera „Tosca“, spectacol care va avea loc simbătă 14 noiembrie. De ce curăţenie pe ici pe colo şi nu... prin părţile esenţiale ? Frunzele îngălbenite ale pomilor au invadat aleile, trotuarele, stră­­zile. Dar, ca un făcut, tot acum s-au înmulţit grămezile de moloz, depo­zitele de reziduuri. Dincolo de ima­ginea romantică a frunzelor arămii, trebuie spus că ele nu pot să aco­pere celelalte „amprente“­­ nedo­rite în ansamblul edilitar al Bucu­reşti­ului. Sensibili la orice pată inestetică pe faţa oraşului, cetăţenii ne-au sesizat, în ultima vreme, unele as­pecte negative, indicind locuri ui­tate de cai Însărcinaţi să se asigure o toaletă adecvată. „Vă semnalăm, ne scrie un cetăţean din str. Căl­­ţuna nr. 5 , cîteva obiective cen­trate în jurul cărora curăţenia lasă de dorit : în scuaruri (pasajul Kre­­tulescu), în jurul tunetelor de le­gume şi fructe de-a lungul bd. Gh. Gh­eorghiu-Dej, la parcarea din str. Pompiliu Eliade (lingă Piaţa Mihail Kogălniceanu). La asemenea semna­lări adăugăm situaţia precară a cu­răţeniei de pe str. 13 Decembrie (in fata blocurilor cu nr. 20 si 20 A), str. Matei Miclo (terenul de lingă Palatul telefoanelor), unele străzi din jurul Gării de Nord, str. Avrig (in jurul blocurilor P3, 4, 5 şi 6), strada Alecu Constantinescu (în special pasa­jul dintre Oficiul poştal 45 şi C.E.C.) şi chiar din imediata vecinătate a se­diului central al I.S.B. pe strada V. Pîrvan (lingă benzinărie). în mai multe articole precedente, ne-am ocupat de „contribuţia" unor întreprinderi, instituţii sau cetăţeni, la deteriorarea aspectului Capitalei, în diferite puncte aglomerate, in ju­rul şantierelor etc. Fără să negăm ponderea acestor factori în menţine­rea curăţeniei, nu putem să nu sub­liniem din nou că principalul răs­punzător pentru „cosmetica“ străzi­lor municipiului este întreprinderea special organizată şi dotată — I.S.B. Or, cum îşi îndeplineşte obligaţiile această întreprindere ? Am urmărit, în ziua de 22 octombrie cum sunt de­ Gh. Dorneanu A. Roman (Continuare in pag. a ll-a) propo de Punctualitate VIRGIL BRADAŢEANU Punctualitatea verificată prin timp — minute, ore, zile, luni etc. — are ample semnificaţii şi sumedenie de implicaţii. Să ne imaginăm ce se intimpli­cind intr-un proces de pro­ducţie sau de construcţie, un singur factor este certat cu punctualitatea, o desconside­ră... Si aproape că nu trebuie cine stie ce efort de imagina­tie pentru că, din păcate, se intim­pla ca intr-un proces de cooperare, o întreprindere cu oameni dispuşi mai degrabă să viseze decit să înfăptuiască, una singură — din motive tot­deauna obiectiv­ibile — să nu-şi îndeplinească obligaţiile la termen. Toate celelalte aş­teaptă procesul se dereglează şi pierderile ii afectează pe toţi cu toate că vinovăţia este o vanitate mai bine zis un om sau cîţiva, care nu s-ar putea spune că nu produc, dar nu produc la vreme, adică atunci cind trebuie. In comert punc­tualitatea, de tot atita pret ca în orice alt sector, presupu­ne capacitatea de a fi — cum se spune în limbajul sportiv — pe fază. Astfel degeaba oferi cu întîrziere, chiar si cele mai bune produse. Bine ca si (Continuare in pag. a IV-a) 25 — 31 octombrie Săptămina economiei d­in sala din str. Biserica Amzei nr. 7 a avut loc simpozionul „Spiri­tul de economie — consideraţii psi­­ho-sociologice“ organizat de Univer­sitatea populară Bucureşti In co­laborare cu C.E.C. Au luat cuvîntul prof. Luminiţa Ghiviriga, cercetător ştiinţific principal la Institutul de ştiinte pedagogice. Octav Pancu-Iaşi, scriitor, şi Matei Pirculabescu, direc­tor in centrala C.E.C. • In sala din str. Mihai Eminescu nr. 8 s-a deschis o expoziţie de afişe selecţionate din lucrările prezentate la cel de al cincilea concurs de afişe cu tema „Avantajele economisirii la C.E.C.“ organizat de Uniunea artişti­lor plastici şi C.E.C. VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU, LA WASHINGTON Sosirea la Casa Albă WASHINGTON 26 (Agerpres). — Trimişii­­ speciali transmit : Vizita preşedintelui Consiliului de­ Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, în Statele Unite ale America a cunoscut ieri un moment deosebit. Răspunzînd invi­taţiei preşedintelui Richard Nixon şi a So­ţiei sale, Patricia Nixon, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, sînt, în­­cepînd de ieri, oaspeţii Casei Albe. Şeful statului român este însoţit de Dumitru Popescu, membru al Co­mitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adu­nare, Naţională, şi Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor externe. Casa Albă a pregătit înalţilor oaspeţi români o primire oficială, potrivit ceremonialului rezervat şe­filor de stat. Pe străzile şi­ bule­vardele din jurul reşedinţei preşer­dintelui Statelor Unite ale Americii, în întreaga zonă ce cuprinde se­(Continuare în pag. a IV-a)­­, Din balconul Casei Albe, oaspeţi şi gazde salută asistenţa din parc *­xfViSv i întrevederea dintre preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele S. U. A„ Richard Nixon în dimineaţa zilei de 26 octom­brie, la Casa Albă a avut loc o în­trevedere intre preşedintele Consi­liului de Stat al Republicii Socia­liste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Statelor Unite ale Americii, Richard Nixon. La întrevedere şi la convorbirile care au avut loc cu acest prilej au participat Dumitru Popescu, mem­bru al Comitetului Executiv, se­cretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Naţională, din partea română, şi Henry Kissinger, consilier special al preşedintelui S.U.A. pentru problemele secu­rităţii naţionale, din partea ameri­cană. In cursul convorbirilor s-a a­preciat că, de la în­tîlnirea de­ anul trecut dintre cei doi preşedinţi, re­laţiile dintre România şi S.U.A. au înregistrat progrese pe planuri multilaterale. în discuţii au fost exprimate interesul şi dorinţa co­mună de a acţiona pentru lărgirea (Continuare in pag. a IV-a) Ín transportul feroviar Accidente „mici“ - dar cît de mari pot fi urmărite! „A merge cu ceasul“ — iată o expresie intrată, ca să spunem aşa, nu ,,folclorul“ activităţii feroviare. Nici nu s-ar putea altfel. Orice dereglare de la me­canismul exactităţii este inadmisi­bilă intr-un asemenea sector. Tocmai de aceea, chiar şi accidentele de mai mică amploare, soldate cu pagube minime, trebuie privite prin prisma aceleiaşi exigenţe maxime. Sigur, ar fi cu totul greşit să afirmăm că in munca Regionalei C. F. Bucu­reşti accidentele tehnice reprezintă altceva decit o excepţie. Dar, chiar aşa fiind lucrurile, este necesar si nu fie escamotate cauzele care au permis producerea celor 4 accidente tehnice înregistrate in cursul lunii septembrie. Iată, de pildă, cum s-a produs o deraiere In ziua de 5 septembrie, pe una din liniile Triajului Bucu­reşti , un manevrant neautorizat, in timp ce sta de vorbă cu acarul, a întors macazul sub două vagoane care tocmai treceau, provocind să- Aurel Radu Gheorghe Niculilă (Continuare in pag. a ll-a) Vitrina magazinului „Electrolux“ în „Săptămina economiei“ • Noile proiecte­ în plin dialog cu bucureştenii • Zeci de propuneri pe adresa edililor oraşului • Întrebări şi răspunsuri față in față cu schiţele Bucure­şteni de toate vîrstele,şi de cele mai diverse ocupaţii iau parte în aceste zile la dezbaterea publică pe tema sistematizării oraşului. Su­pusă analizei comune, configuraţia arhitectonică şi funcţională a Capitalei constituie obiect de meditaţie şi studiu pentru populaţia oraşului, sursă de idei şi soluţii creatoare care se adresează, deopotrivă, atît Prezentului cit şi Viitorului. Iată alte cîteva opinii şi propuneri pe care cetăţenii le-au adresat edililor oraşului . (­ Ar fi necesar să se construiască un „mare grup şcolar al meseriilor“ care să reunească multele şcoli, de acest fel cs Impinzesc astăzi Capitala. Adunindu-se Intr-un singur loc, cheltuielile ar fi mai puţine, Iar rezultatele — mult mai bune dectt In prezent, Recomand, In acest scop, actualul Grup şcolar Mihai Bravu (calea Dudeşti) care poate deveni — Cu adevărat — o citadelă a meseriaşilor şi viitorilor meşteşugari. • Fiecare edificiu de utilitate sau in­teres public ar trebui să poarte un sim­bol, o emblemă, ca să deduci — trecind prin dreptul lui — ce este : teatru, spi­tal, institut, edificiu cultural... (9 Șoseaua Colentina este foarte con­gestionată, foarte aglomerată. Să se facă o stradă paralelă care să poată prelua o parte din traficul Intens al acestei artere. • Ţinind seama de faptul că Aso­ciaţia filateliştilor numără circa 49.000 de membri şi dispune de oarecare fon­duri, ar fi necesar să se construiască şi o „Casă a filatelistului“. • Avem prea puţine monumente U­­torice în Capitală. Propun să se ţină seama de această situaţie, atunci cînd se sistematizează pieţele sau punctele cen­trale ale municipiului, ■ .îi . Cornelia Simionescu • .^ .' ' (Continuare in pag. a ll-a) U ltimele |tb4f|i«Hive • Echipa cehoslovacă de hochei Dukla Liberec a evoluat la Varşovia In com­pania reprezentativei Poloniei. Formația poloneză a clştigat partida cu 3—2 (2—3, 0-0, 1-1). • Federația de tenis de masă a R.P. Chineze a confirmat că va deplasa echipele sale reprezentative la campionatele internaţionale ale Scandinaviei (22—29 noiembrie, la Halmstad — Suedia). • Federaţia unională de fotbal a hotărît ca echipele reprezentative ale U.R.S.S. să fie alcătuite avînd la bază formaţia cite unui club. Pentru iminnirea de la 28 oc­tombrie cu Iugoslavia, reprezentativa U.R.S.S. va fi formată pe scheletul formației АS.K.A. Moscova. INFORMAŢIA Geriatrie... lacurilor elveţiene ...Automobilul go­nea, dezlănţuit, pe autostrada care du­cea de la Lausanne la Neuchâtel. Însoţi­torul meu, care cu­mula funcţiile de şofer şi călăuză, îmi dirija din timp in timp atenţia, la dreapta sau la stingă, ca un ade­vărat ghid turistic. — La stingă — îmi spuse el — poţi să vezi lacul Bie­­ler-See... Am privit in stingă. Ziua era în­sorită, se vedea pină hăt departe, mi-am şters şi o­­chelarii... Nici urmă de lac! însoţitorul meu a zîmbit, nu fără tristeţe, şi mi-a aruncat o explicaţie uimitoare : — „Pămîntul“ a­­cela e lacul... Şi atunci, mai curind cu imagina­ţia decit cu privi­rea, am reuşit să întrevăd lacul sub crusta cenuşiu-ver­­zuie care-i dădea o aparenţă de materie compactă. T. Caranfi! (Continuare in pag. a IV-a) /

Next