Informatia Bucureştiului, octombrie 1970 (Anul 18, nr. 5320-5346)
1970-10-27 / nr. 5342
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVIII — Nr. 5342 4 PAGINI 30 BANI Marţi 27 oct. 1970 ÎNDEPLINIREA ÎNAINTE DE TERMEN A CINCINALULUI ÎN INDUSTRIA CAPITALEI Sensul unei realizări de prestigiu îndeplinirea în aceste zile de către industria municipiului Bucureşti a sarcinilor actualului cincinal constituie un eveniment cu profunde semnificaţii economice şi politice, un ■prilej de bilanţ, de justificată satisfacţie, de mobilizare a tuturor forţelor pentru obţinerea unor realizări şi mai mari. Dimensiunile succeselor obţinute de industria municipiului Bucureşti sunt relevate de locul pe care îl ocupă Capitala în complexul industrial al ţării, în Bucureşti se reali- ION STRINU, activist la comisia economică a Comitetului municipal de partici pează 7,6 la sută din producţia industrială a întregii ţări ; in unele ramuri, aceste ponderi sunt mult mai ridicate : 25,5 la sută din producţia industriei construcţiilor de maşini, 23,9 la sută din producţia industriei chimice, 28,9 la sută din cea a industriei textile. Importanţa realizării cu 69 de zile înainte de termen a sarcinilor actualului cincinal este pusă în lumină de un spor de producţie în valoare de 9,5 miliarde lei. Această sumă îşi găseşte expresia în realizarea suplimentară, pînă la sfîrşitul anului, a 29 800 tone laminate finite pline, a unui număr de motoare cu combustie internă însumînd 136 000 CP, a 776 tone cupru de convertizor, a 4450 km cabluri electrice izolate, a 216 500 bucăţi anvelope şi a multor altor produse. Este, de asemenea, demn de remarcat că, în actualul cincinal, ritmul mediu anual de creştere a producţiei globale. (11 la sută) depăşeşte cu. 1,1 la sută ritmul stabilit, după cum (Continuare in pag a l1a) Noi capacităţi de producţie în ultimele săptămîni, noi secţii şi hale de producţie, dotate cu utilaje moderne, au intrat în circuitul industrial al Capitalei.. Construcţiile executate de I.C.S.I.M. (întreprinderea de construcţii speciale industriale şi montaje) au fost realizate cu importante avansuri faţă de programările stabilite iniţial. In legătură cu noile capacităţi de producţie am solicitat tov. director general al I.C.S.I.M., arhitect VICTOR CROCOŞ, unele amănunte : „în cursul trimestrului III — ne-a spus interlocutorul nostru -au fost predate beneficiarului, respectiv uzinelor „Autobuzul“, hala de şasiuri şi caroserii, hala de presaj uşor, o clădire in care îşi va desfăşura activitatea secţia mecanic-şef , sculărie etc. Noile capacităţi de producţie vor contribui la creşterea producţiei de autobuze. Lingă Fabrica de cabluri şi materiale electroizolante a fost construită şi dată în folosinţă o bază de aprovizionare şi desfacere a Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, cu o capacitate de depozitare anuală estimată la 30 000 de tone. Baza este alcătuită din magazii etajate, estacade, ateliere. Fabricii de cabluri şi materiale electroizolante i s-au alăturat o hală de cabluri izolate în cauciuc, o secţie de răşini şi lacuri, care în curind vor intra în producţie. La uzinele „23 August“ (unde cu şase luni de zile înainte de termen am predat secţia de eboşare), se desfăşoară lucrările de dezvoltare a secţiei de locomotive Diesel hidraulice, şi au fost începute cele de construire a secţiei de ansambluri sudate. Aş mai vrea să adaug că la Uzinele „Semănătoarea“ se extinde hala 4—12—17, unde vor putea fi realizate anual 2 000 de combine autopropulsate, iar la Uzina de maşini grele Bucureşti se află intr-un stadiu înaintat de executare o hală de turboagregate cu o suprafaţă de 60 000 mp, o hală de tratament termic etc. In sfîrşit, la „Vulcan“ hala de montaj greu — predată la 30 septembrie, cu 90 de zile mai devreme — ca şi hala de sculărie, vor contribui la atingerea unei capacităţi de producţie de 10 000 tone cazane în 1971. P. I. Pe adresa direcifei generale are gospodărie comunală A • O.C.L.P.P. anunţă că In cursul acestei săptămîni se vor elibera contractele pentru blocurile nr. 11 Rahova—Vicina — confort III — (miercuri, 28 octombrie între orele 11.30 şi 14.30) şi 9 a bis Colentina — confort III (joi 39 octombrie între orele 11.30 —14.30 şi 18—20). Azi, 27 octombrie pînă la orele 2o, se eliberează contractele apartamentelor vindute din disponibilităţi pentru blocurile A 10, A 18 al A li, D 4, D 5 şi D 6 din Drumul Taberei. Contractele neridicate pentru blocurile confort II : II 27, 21 A și 37 C din Cartierul Titan, G NIr. 45 din Drumul Taberei microraionul 7/1 si nr. 9 si 12 din Drumul Taberei str. Compozitorilor, M II nr. 9 1 din Berceni str. Bîrsănesti, M II d. 9/3, IM II d. 94 Berceni Sud-spitale, precum si pentru blocurile de confort II nr. 13, 14 si 13 din cartierul Rahova—Vicina se eliberează in fiecare zi pină la 31 octombrie inclusiv, intre orele 11,30 şi 9,30, iar joi, 39 octombrie şi după amiază intre orele 18 şi 20. Contractele neridicate pină la data respectivă se consideră anulate. Consfătuirea naţională de mitologie Intre 5 si 7 noiembrie se va desfăşura consfătuirea de micologie — prima de acest fel din ţara noastră — organizată de Societatea de ştiinţe biologice, in scopul dezbaterii unor probleme legate de stadiul cercetărilor de micologie în patologia animală şi umană, in agricultură şi Industrie. In cadrul consfătuirii, specialiştii vor prezenta peste 140 de comunicări ce vor aborda probleme de taxonomie, morfologie, biologie, ecologie, biochimie, fiziologie, genetica ciupercilor, micologie aplicată. Un joc important în programul consfătuirii îl vor ocupa comunicările privind deteriorările provocate de microbi operelor de artă, clădirilor, bibliotecilor şi arhivelor, obiectelor de lemn şi material plastic, cauciuc şi altor materiale expuse acţiunii de degradare, în anumite condiţii de mediu. Cu prilejul consfătuirii, participanţii vor putea vizita expoziţia de tipărituri, exponate, fotografii şi materiale demonstrative din domeniul micologiei, muzeul institutului botanic şi expoziţiamuzeu a Grădinii botanice. • Mine, la ora 18, la Muzeul de istorie a municipiului Bucureşti (bd. 1848 nr. 2) dr. Nicolae Vătâmanu prezintă comunicarea cu tema Arhitectul Meyer , creatorul Cişmigiului. ÎNTREPRINDEREA de aparataj electric pentru construcţii. Electricianul .Dumitru Dinu lucrînd la montarea unui tablou de automatizare pentru fabrica din Aleşd. • Opera Română organizează lunar spectacolespeciale pentru elevii liceelor din Capitală. In luna octombrie, de exemplu, tinerii spectatori au văzut opere ca : „Bărbierul din Sevilla”, „Coppelia“ şi „Prinţ şi cerşetor“. în luna noiembrie, pe prima scenă lirică a ţării vor putea fi urmărite noi manifestări dedicate educării muzicale a tineretului : „Fidelîo“ (sîmătă 7), „Coppelia“ (duminică almatineu) și „Carmen" (duminică 22). Profesorilor de muzică le-a fost rezervată opera „Tosca“, spectacol care va avea loc simbătă 14 noiembrie. De ce curăţenie pe ici pe colo şi nu... prin părţile esenţiale ? Frunzele îngălbenite ale pomilor au invadat aleile, trotuarele, străzile. Dar, ca un făcut, tot acum s-au înmulţit grămezile de moloz, depozitele de reziduuri. Dincolo de imaginea romantică a frunzelor arămii, trebuie spus că ele nu pot să acopere celelalte „amprente“ nedorite în ansamblul edilitar al Bucureştiului. Sensibili la orice pată inestetică pe faţa oraşului, cetăţenii ne-au sesizat, în ultima vreme, unele aspecte negative, indicind locuri uitate de cai Însărcinaţi să se asigure o toaletă adecvată. „Vă semnalăm, ne scrie un cetăţean din str. Călţuna nr. 5 , cîteva obiective centrate în jurul cărora curăţenia lasă de dorit : în scuaruri (pasajul Kretulescu), în jurul tunetelor de legume şi fructe de-a lungul bd. Gh. Gheorghiu-Dej, la parcarea din str. Pompiliu Eliade (lingă Piaţa Mihail Kogălniceanu). La asemenea semnalări adăugăm situaţia precară a curăţeniei de pe str. 13 Decembrie (in fata blocurilor cu nr. 20 si 20 A), str. Matei Miclo (terenul de lingă Palatul telefoanelor), unele străzi din jurul Gării de Nord, str. Avrig (in jurul blocurilor P3, 4, 5 şi 6), strada Alecu Constantinescu (în special pasajul dintre Oficiul poştal 45 şi C.E.C.) şi chiar din imediata vecinătate a sediului central al I.S.B. pe strada V. Pîrvan (lingă benzinărie). în mai multe articole precedente, ne-am ocupat de „contribuţia" unor întreprinderi, instituţii sau cetăţeni, la deteriorarea aspectului Capitalei, în diferite puncte aglomerate, in jurul şantierelor etc. Fără să negăm ponderea acestor factori în menţinerea curăţeniei, nu putem să nu subliniem din nou că principalul răspunzător pentru „cosmetica“ străzilor municipiului este întreprinderea special organizată şi dotată — I.S.B. Or, cum îşi îndeplineşte obligaţiile această întreprindere ? Am urmărit, în ziua de 22 octombrie cum sunt de Gh. Dorneanu A. Roman (Continuare in pag. a ll-a) propo de Punctualitate VIRGIL BRADAŢEANU Punctualitatea verificată prin timp — minute, ore, zile, luni etc. — are ample semnificaţii şi sumedenie de implicaţii. Să ne imaginăm ce se intimplicind intr-un proces de producţie sau de construcţie, un singur factor este certat cu punctualitatea, o desconsideră... Si aproape că nu trebuie cine stie ce efort de imaginatie pentru că, din păcate, se intimpla ca intr-un proces de cooperare, o întreprindere cu oameni dispuşi mai degrabă să viseze decit să înfăptuiască, una singură — din motive totdeauna obiectivibile — să nu-şi îndeplinească obligaţiile la termen. Toate celelalte aşteaptă procesul se dereglează şi pierderile ii afectează pe toţi cu toate că vinovăţia este o vanitate mai bine zis un om sau cîţiva, care nu s-ar putea spune că nu produc, dar nu produc la vreme, adică atunci cind trebuie. In comert punctualitatea, de tot atita pret ca în orice alt sector, presupune capacitatea de a fi — cum se spune în limbajul sportiv — pe fază. Astfel degeaba oferi cu întîrziere, chiar si cele mai bune produse. Bine ca si (Continuare in pag. a IV-a) 25 — 31 octombrie Săptămina economiei din sala din str. Biserica Amzei nr. 7 a avut loc simpozionul „Spiritul de economie — consideraţii psiho-sociologice“ organizat de Universitatea populară Bucureşti In colaborare cu C.E.C. Au luat cuvîntul prof. Luminiţa Ghiviriga, cercetător ştiinţific principal la Institutul de ştiinte pedagogice. Octav Pancu-Iaşi, scriitor, şi Matei Pirculabescu, director in centrala C.E.C. • In sala din str. Mihai Eminescu nr. 8 s-a deschis o expoziţie de afişe selecţionate din lucrările prezentate la cel de al cincilea concurs de afişe cu tema „Avantajele economisirii la C.E.C.“ organizat de Uniunea artiştilor plastici şi C.E.C. VIZITA PREŞEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT, NICOLAE CEAUŞESCU, LA WASHINGTON Sosirea la Casa Albă WASHINGTON 26 (Agerpres). — Trimişii speciali transmit : Vizita preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, în Statele Unite ale America a cunoscut ieri un moment deosebit. Răspunzînd invitaţiei preşedintelui Richard Nixon şi a Soţiei sale, Patricia Nixon, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, Elena Ceauşescu, sînt, începînd de ieri, oaspeţii Casei Albe. Şeful statului român este însoţit de Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare, Naţională, şi Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Casa Albă a pregătit înalţilor oaspeţi români o primire oficială, potrivit ceremonialului rezervat şefilor de stat. Pe străzile şi bulevardele din jurul reşedinţei preşerdintelui Statelor Unite ale Americii, în întreaga zonă ce cuprinde se(Continuare în pag. a IV-a), Din balconul Casei Albe, oaspeţi şi gazde salută asistenţa din parc *xfViSv i întrevederea dintre preşedintele Consiliului de Stat al României, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele S. U. A„ Richard Nixon în dimineaţa zilei de 26 octombrie, la Casa Albă a avut loc o întrevedere intre preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi preşedintele Statelor Unite ale Americii, Richard Nixon. La întrevedere şi la convorbirile care au avut loc cu acest prilej au participat Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Naţională, din partea română, şi Henry Kissinger, consilier special al preşedintelui S.U.A. pentru problemele securităţii naţionale, din partea americană. In cursul convorbirilor s-a apreciat că, de la întîlnirea de anul trecut dintre cei doi preşedinţi, relaţiile dintre România şi S.U.A. au înregistrat progrese pe planuri multilaterale. în discuţii au fost exprimate interesul şi dorinţa comună de a acţiona pentru lărgirea (Continuare in pag. a IV-a) Ín transportul feroviar Accidente „mici“ - dar cît de mari pot fi urmărite! „A merge cu ceasul“ — iată o expresie intrată, ca să spunem aşa, nu ,,folclorul“ activităţii feroviare. Nici nu s-ar putea altfel. Orice dereglare de la mecanismul exactităţii este inadmisibilă intr-un asemenea sector. Tocmai de aceea, chiar şi accidentele de mai mică amploare, soldate cu pagube minime, trebuie privite prin prisma aceleiaşi exigenţe maxime. Sigur, ar fi cu totul greşit să afirmăm că in munca Regionalei C. F. Bucureşti accidentele tehnice reprezintă altceva decit o excepţie. Dar, chiar aşa fiind lucrurile, este necesar si nu fie escamotate cauzele care au permis producerea celor 4 accidente tehnice înregistrate in cursul lunii septembrie. Iată, de pildă, cum s-a produs o deraiere In ziua de 5 septembrie, pe una din liniile Triajului Bucureşti , un manevrant neautorizat, in timp ce sta de vorbă cu acarul, a întors macazul sub două vagoane care tocmai treceau, provocind să- Aurel Radu Gheorghe Niculilă (Continuare in pag. a ll-a) Vitrina magazinului „Electrolux“ în „Săptămina economiei“ • Noile proiecte în plin dialog cu bucureştenii • Zeci de propuneri pe adresa edililor oraşului • Întrebări şi răspunsuri față in față cu schiţele Bucureşteni de toate vîrstele,şi de cele mai diverse ocupaţii iau parte în aceste zile la dezbaterea publică pe tema sistematizării oraşului. Supusă analizei comune, configuraţia arhitectonică şi funcţională a Capitalei constituie obiect de meditaţie şi studiu pentru populaţia oraşului, sursă de idei şi soluţii creatoare care se adresează, deopotrivă, atît Prezentului cit şi Viitorului. Iată alte cîteva opinii şi propuneri pe care cetăţenii le-au adresat edililor oraşului . ( Ar fi necesar să se construiască un „mare grup şcolar al meseriilor“ care să reunească multele şcoli, de acest fel cs Impinzesc astăzi Capitala. Adunindu-se Intr-un singur loc, cheltuielile ar fi mai puţine, Iar rezultatele — mult mai bune dectt In prezent, Recomand, In acest scop, actualul Grup şcolar Mihai Bravu (calea Dudeşti) care poate deveni — Cu adevărat — o citadelă a meseriaşilor şi viitorilor meşteşugari. • Fiecare edificiu de utilitate sau interes public ar trebui să poarte un simbol, o emblemă, ca să deduci — trecind prin dreptul lui — ce este : teatru, spital, institut, edificiu cultural... (9 Șoseaua Colentina este foarte congestionată, foarte aglomerată. Să se facă o stradă paralelă care să poată prelua o parte din traficul Intens al acestei artere. • Ţinind seama de faptul că Asociaţia filateliştilor numără circa 49.000 de membri şi dispune de oarecare fonduri, ar fi necesar să se construiască şi o „Casă a filatelistului“. • Avem prea puţine monumente Utorice în Capitală. Propun să se ţină seama de această situaţie, atunci cînd se sistematizează pieţele sau punctele centrale ale municipiului, ■ .îi . Cornelia Simionescu • .^ .' ' (Continuare in pag. a ll-a) U ltimele |tb4f|i«Hive • Echipa cehoslovacă de hochei Dukla Liberec a evoluat la Varşovia In compania reprezentativei Poloniei. Formația poloneză a clştigat partida cu 3—2 (2—3, 0-0, 1-1). • Federația de tenis de masă a R.P. Chineze a confirmat că va deplasa echipele sale reprezentative la campionatele internaţionale ale Scandinaviei (22—29 noiembrie, la Halmstad — Suedia). • Federaţia unională de fotbal a hotărît ca echipele reprezentative ale U.R.S.S. să fie alcătuite avînd la bază formaţia cite unui club. Pentru iminnirea de la 28 octombrie cu Iugoslavia, reprezentativa U.R.S.S. va fi formată pe scheletul formației АS.K.A. Moscova. INFORMAŢIA Geriatrie... lacurilor elveţiene ...Automobilul gonea, dezlănţuit, pe autostrada care ducea de la Lausanne la Neuchâtel. Însoţitorul meu, care cumula funcţiile de şofer şi călăuză, îmi dirija din timp in timp atenţia, la dreapta sau la stingă, ca un adevărat ghid turistic. — La stingă — îmi spuse el — poţi să vezi lacul Bieler-See... Am privit in stingă. Ziua era însorită, se vedea pină hăt departe, mi-am şters şi ochelarii... Nici urmă de lac! însoţitorul meu a zîmbit, nu fără tristeţe, şi mi-a aruncat o explicaţie uimitoare : — „Pămîntul“ acela e lacul... Şi atunci, mai curind cu imaginaţia decit cu privirea, am reuşit să întrevăd lacul sub crusta cenuşiu-verzuie care-i dădea o aparenţă de materie compactă. T. Caranfi! (Continuare in pag. a IV-a) /