Informatia Bucureştiului, ianuarie 1971 (Anul 18, nr. 5399-5421)

1971-01-16 / nr. 5410

POTENŢIALII. ENERGETIC PE MAGISTRALELE CINCINAlIUN­ DINAMISMUL PRODUCŢIEI -OGLINDĂ A DEZVOLTĂRII ECONOMICE MULTILATERALE Ara păşit pragul unui nou cincinal care, prin obiectivele stabilite de cel de-al X-lea Congres al partidului, va asigura dezvoltarea viguroasă a întregii economii naţionale. Ne aflăm deopotrivă într-o etapă ciind uriaşele acumulări can­titative obţinute în procesul avîntat al industrializării socialiste se cer conver­tite într-o calitate superioară a întregii activităţi economice. Aceasta este, de alt­fel, sarcina primordială pe care ne-o în­credinţează partidul şi de a cărei reali­zare exemplară în viitorii ani, de­pinde sporirea randamentului productiv şi a eficienţei economice. Este binecunoscut rolul hotărttor pe care »producţia de energie electrică 11 joacă în edificarea şi dezvoltarea unei economii moderne, multilaterale. Promo­­vând o politică fundamentată pe criterii ştiinţifice, realiste, de racordare perma­ ing. C. VĂLCIU, adjunct al ministrului energiei electrice nentă a programului de dezvoltare la necesităţile şi posibilităţile economice, partidul nostru a acordat o deosebită atenţie creşterii continue a producţiei de energie electrică — factor determinant pentru ritmul industrializării şi în ace­laşi timp indicativ principal pentru ilus­trarea nivelului de trai atins într-o eta­pă sau alta. Concentrîndu-şi eforturile spre înfăp­tuirea obiectivelor fixate, colectivele noastre de muncă au reuşit să creeze condiţii optime pentru demararea în noul cincinal. Consemnăm in această ordine de idei că prevederile de plan pe perioada 1966—1970 au fost depăşite, realizindu-se o producţie suplimentară de circa 3,8 mi­liarde kwh. In acelaşi timp, ca urmare a preocupării susţinute pentru valorificarea superioară a importantelor fonduri de investiţii alocate dezvoltării bazei ener­getice, au fost puse in funcţiune, peste prevederile cincinalului, capacităţi cu o putere instalată de 250 MW. Astfel, pute­rea instalată în perioada 1966—1970 se ci­frează la circa 4 250 MW, printre obice­(Continuare în pag. a V- a) VinamcoL________________ 'Mii !*!*'•*• 'VA:}-' piroduct­iei de ener­g­ie electrică__________________ (ÎN MILIARDE KWh] • Folosirea raţio­nală a căldurii in reţeaua de ter­­moficare implică, printre altele, şi automatizarea punc­telor termice. Pînă acum, s-a asigurat echiparea cu apara­tura respectivă 31 asemenea puncte. Rezultatele bune ob­ţinute permit inten­sificarea automa­tizării, prin folosirea echipamentului au­tohton (46 puncte In cursul acestui an şi 40p Plnă la sfîrşitul cincinalului). In a­­ceastă direcţie este necesar, însă, şi sprijinul Ministeru­lui Industriei Con­strucţiilor de Ma­şini, pentru asigu­rarea producerii »regulatorului de temperatură" la uzi­na din Tirgovişte, cu care, în prezent I.D.G.R. duce tra­tative. • DOUĂ TONE FIRE BUMBAC PESTE PLAN De la Bumbă­­căria românească Jilava — prin in­ginerul şef Geor­­gescu Zinica, a­­flăm că, prima jumătate a lunii ianuarie s-a în­cheiat cu un bi­lanţ pozitiv: în­deplinirea sarcini­lor de plan la toţi indicatorii, obţinerea unei producţii supli­mentare de 2 tone fire bumbac. Se spune, din Străvremuri, despre unii că au „două feţe" şi că „umblă cu vorba“, pre­tinzând că ştiu totul şi, la ne­voie, ca să nu fie în culpă de ignoranţă, scornesc. Este o ca­tegorie, evident, falimentară, aceea a intriganţilor care, in­diferent cum au eşuat un ast­fel de comportament, nu se bucură de simpatia reală a nici unui om serios. Dar nu de puţine ori trec drept altceva INTRIGANT VIRGIL BRĂDÂJEANU decit ceea ce sunt şi, pînă li tt cunoaşte adevărata fată, fac nu puţin rău. Intrigantul ori prac­tică genul sumbru, ori este băiatul simpatic care Ştie tot, despre cutare şi cutare, de asemenea cînd cutare s-a dus la culcare sau cind amindoi au trecut pe la al treilea şi împreună s-au dus... Şi ce-a fost după aceea nu vă mai spun. Şi tot aşa, să vezi şi să nu crezi, cine ştie el despre un om care, pină ieri, părea mie­(Continuare in pag. a V-a) IN UNELE DISPENSARE DIN ÎNTREPRINDERI De ce numai activitate curativă?­ ­• Intre normativ şi realitate Aj­in schemă, la Uzina de maşini electrice, dar practic la dispensarul comunal Roşu •­ Condiţiile de mediu şi dotările social-sanitare pe planul doi ? Pentru asigurarea asistenţei medicale la­­ locul de muncă,­ în întreprinderi funcţionează şi o largă reţea de dispen­sare şi servicii medico-sanitare. In atri­buţiile acesteia, pe lingă sarcinile de a­­sistenţă de urgenţă, un loc de primă importanţă îl ocupă profilaxia. Şi in­tr-adevăr, în activitatea multora dintre dispensarele de întreprindere precum­pănesc preocupările profilactice, de de­pistare şi înlăturare a cauzelor ce ge­nerează anumite afecţiuni, fapt care asi­gură o permanentă scădere a cazurilor de îmbolnăviri cu incapacitate tempo­rară de muncă. Astfel, poate­ fi citat dispensarul Întreprinderii „Dîmboviţa" (dr. Viorica Cardoş) unde, în ultimii trei ani, morbiditatea a scăzut simţitor la principalii indicatori — durată, frec­venţă, gravitate. De altfel, medicul respectiv a întocmit şi o interesantă lu­crare ştiinţifică privind cauzele morbi­dităţii şi modalităţile de scădere a a­­cesteia. Rezultate bune au fost înregis­trate şi în alte întreprinderi — la C.C.T.B., „9 Mai“, etc. Dar, în acest domeniu de o deose­bită însemnătate apar şi unele carenţe care afectează îndeosebi activitatea pro­filactică. De altfel, şi în darea de sea­mă a recentei conferinţe a organizaţii­lor de partid din unităţile sanitare se sublinia : „In activitatea acestor unităţi (este vorba despre dispensarele de în­treprindere n.n.) vor trebui înlăturate tendinţele pur curativiste, orientînd ac­tivitatea medicului îndeosebi către pro­blemele pe care le ridică morbiditatea specifică. Întărind rolul activ al acestuia în asigurarea unor condiţii de muncă corespunzătoare, Integrarea lui mai con­cretă în viaţa şi activitatea uzinei“. Pentru a realiza recomandările confe­rinţei de partid, ca şi obiectivele cuprin­se in planul de măsuri tehnico-organi­­zatorice al Direcţiei sanitare a munici­piului pentru anul 1971, privind aceeaşi problemă sunt necesare anumite măsuri. Să exemplificăm: cine consultă schemele de încadrare ale dispensarelor medicale din întreprinderi, observă cu uşurinţă că o mare parte dintre ele nu au asi­gurate cadrele prevăzute în normativele in vigoare. Se ştie că noile normative au fost judicios întocmite în ideea uti­lizării cit mai raţionale a forţelor medi­cale. Se s­pune întrebarea : de ce nu a luat Ministerul Sănătăţii şi măsurile co­respunzătoare pentru ca încadrarea pos- Gh. Dorneanu (Continual v ín pag. a V-a) • Ieri după-amiază, la Casa de cultură a sectorului 3, a avut loc faza pe sector a concursului „Cine ştie circulaţia câştigă“ (examinator, prof. Ion Mustaţă). Câştigătorul — Daniel Dolofan, de la Grupul şcolar auto — va participa la etapa pe Capitală a concursului. • Miine peste 1700 de tineri din secto­rul 3 îşi vor petrece în mod plăcut şi educativ sfirşitul acestei săptămini la Predeal. Un număr de zece grupe de la liceele „Mihai Viteazul“, „Alexandru Sa­bia", „Emil Racoviţa“, şi de la uzinele „23 August“, „Electroaparataj“, „Metalo­­globus” vor lua startul intr-un concurs, aflat la a doua ediţie, intitulat „Grupa în acţiune". Pe lingă cunoştinţele de to­pografie tinerii vor trebui să dovedească şi îndemânarea in doborârea ţintelor şi forţa lor fizică. Deosebit de disputate vor fi concursurile de schi dotate cu „Cupa speranţelor“ şi cele de săniuţe, răsplătite cu trofeul „Săniuţa de argint“. Miine începe olimpiada şcolară de matematică în care se vor întrece elevii liceelor teoretice, de specia­litate şi pedagogice. Scările rulante de acces in pasajul subteran din Piaţa Bălcescu au fost supuse primelor probe mecanice. PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! INFORMA TI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XVIII­­ Nr. 5410 6 PAGINI 30 BANI Sîmbătă 16 ianuarie 1971 La ordinea zilei, pe agenda A.S. SESIUNEA DE IARNĂ — In facultatea dv. se „simte“ sesiunea? — l-am interpelat pe tov. ANDREI PO­­PESCU, preşedintele A. S. din Facultatea de drept. — Fără îndoială. Zilele care au mai rămas, nu prea multe, pînă la începerea examenelor au instituit şi în rindul stu­denţilor un aer mai viu şi mai palpi­tant de lucru. Ca înaintea oricărui eveni­ment de seamă — şi sesiunea este unul dintre ele — studenţimea trăieşte mo­mentele febrila ale pregătirii pentru exa­mene. Nu este vorba, desigur, de efortul unora de a recupera ceea ce nu se mai poate recupera­­ timpul pierdut in ocu­paţii extrauniversitare, periferice activi­tăţii ipropriu-zise de studiu. E vorba, pur şi simplu, de fireasca muncă de însuşire cit mai temeinică a materiei predate. Muncă susţinută cu attt mai mult cu cit In anul acesta exigenţa la examene va spori considerabil. Judecind după noile prevederi ale regulamentului elaborat da minister. — In mod concret, prin ca­r• caracte­rizează atmosfera da studiu dinaintea se­siunii ? Se știe, doar, că obligația studen­tului e de a se considera in preajma exa­menelor incepînd cu prima oră de curs, iar nu cu clteva zile Înaintea sesiunii. Deci, care e timbrul propriu al acestei etape ? — Pe fiecare dată, apropierea exame­nelor aduce un sentiment de Încordare Şi gravitate. Studenţii se simt mai mult ca oricînd conştienţi că au de dovedit că locul­ pe care-1 ocupă in facultate nu e rodul unei întîmplări. Iar examenele au tocmai menirea de a opera o selecţie valorică, astfel Incit celor cu chemare să li se Înlesnească drumul s­pre afirmare. Iată pentru ce perioada premergătoare Încheierii cursurilor e mai încărcată da emoţii şi de febrilitate. La această oră, în biblioteci nu mai găseşti un loc liber. In sălile de lectură ale căminelor, la fel. In toate grupele. In toţi anii de studiu, studenţii caută să-şi pună la punct biblio­grafia Indicată, să-şi completeze notiţele, să-şi umple eventualele goluri. Timpul afectat preocupărilor extrastudenţeşti a fost sensibil micşorat; oricărei ora i se acordă o mai mare valoare. VI. a. (Continuare in pag. a IlI-a) CONVORBIRI DESPRE ARTĂ Profunzime şi fineţe MARCEL BREAZU »S**®*», — s.Se cere oare artei profunzime sau fineţe f, rr.ă întreabă Tudor Ale­xandru, profesor din Bucureşti ; am cunoscut oameni care, pretinzindu-se subtili, rafinaţi, respingeau ca neartistice operele de abordare serioasă a unor probleme puse de viaţă“. E nevoie oare să-ţi mai amintesc distincţia, larg cunoscută, pe care o făcea Blaise Pascal între „spiritul geometric” şi „spiritul de fineţe“ . Gînditorul francez accentua faptul că dincolo de rigoarea logico-matematică, în chingile căreia putem strînge un adevăr, mai rămîn anumite elemen­te, pe care le sesizăm cu alte an­tene. Fineţea este rezultată din ca­pacitatea de a trece dincolo de con­tururile nete ale cunoaşterii raţio­nale, pentru a prinde un inefabil, care depăşeşte tipul acesta de cu­noaştere. Ai întâlnit cu siguranţă şi d-ta, oameni foarte respectabili, bi­ne informaţi, capabili de o irepro­şabilă abordare raţională a „obiecte­lor“, care populează domeniul lor de activitate , dar cărora le scapă nuanţe greu formulabile în fraze cuminţi, corecte. Pentru asemenea ti­puri de inteligentă, adevărurile sunt închise într-o sferă etanşă şi orice „scurgere’’ orice ..fugăr! („fui­te" — cum spun francezii) în afara acestei etanşeităţi e un păcat capital. Poate că grija meticuloasă pentru evitarea „scurgerilor“, ajută gîndirii să aibă profunzime. Paul Valéry — care nu poate fi bănuit de lipsă de fineţe — spunea : „Gândirea profun­dă este o gîndire de aceeaşi putere cu o lovitură de gong într-o sală boltită. Ea face să se resimtă volu­me, acolo unde trebuie să fie lucruri, care nu se văd şi care poate nu sunt; însă importanţa rezonanţei lor la impune. Dacă această sală nu ar fi finită, lovitura s-ar pierde fără ră­sunet: nu există deci profunzime care să aibă raport cu vreun infinit“. Şi totuşi, putem oare uita că închiderea limitează , că gândirea modernă este cea „deschisă”, către orizonturi ne­­sfirşite ? (Continuare in pag. a II-a) ÎNTREPRINDEREA „CRINUL", aspect din secţia maşini circulare unde se produce tricotul pentru confecţii. * Perspectivele cinematografice ale lunii februarie Repertoriul cinematografic al lui februarie pare să ne a­­nunţe împlinirea citorva din făgăduinţele D.R.C.O.F. pentru îmbunătăţirea afişului bucureştean de film. Evenimentul lunii februarie va fi, desigur, premiera unei adaptări sha­kespeariene datorată lui Franco Zefirelli. Realizatorul „Fe­meii îndărătnice“ sa va prezenta de astădată cu ROMEO ŞI JULIETA, un film distins in 1969 cu un frumos evantai de premii „Nasiil d’Argento“ (pentru regie, muzică imagine, scenografie şi costume) la care, in S.U.A., s-au adăugat două Premii Oscar pentru imagine şi costume In rolurile celebru­lui cuplu de îndrăgostiţi, tinerii actori Olivia Russey şi Leo­nard Whiting. Un alt film laureat, din program,­­ este ÎN­GERII NEGRI, producţie bulgară datorată lui Vilo Radei­, autorul „Hoţului de piersici care s-a bucurat și la noi de succes. Originala sa investigare a genului de aventură l-a (Continuare in pag. a V-a) . Secvența dintr-o viitoare premieră: ,,Ambasador al Uniunii Sovietice“ România, campioana europeană— la bob 4 persoane Pe pârtia de la los (Austria) s-au disputat azi dimineaţă ul­timele două manşe ale probei de bob 4 persoane, contând pen­tru campionatul Europei. E­­chipajul nostru condus de Ion Panţuru, care sa afla pe locul secund după disputarea prime­lor două manşe de ieri, a re­alizat de data aceasta două co­borâri excelente :­­:04,55 şi 1:04,38 (care au depăşit sen­sibil timpii Înregistraţi ante­rior). Totalizînd timpul de 4:19,07, echipajul ROMÂNIEI (Ion Panţuru, Ion Zangor, Du­mitru Pascu, Dumitru Focşe­­neanu) s-a clasat pe primul loc, cucerind titlul de campion al Europei. Pe locurile urmă­toare : 2.R.F.G. I (pilot Zim­merer) 4:19,39 ; 3 R.I­.G. IX (pilot Floth) 4:20,28. Manifestări consacrate semicentenarului partidului Sărbătorirea semicentenarului Partidu­lui Comunist Român constituie obiectivul principal al muncii politice de masă ca se desfăşoară în sectorul 5. Astfel, au fost organizate 78 de expuneri pe teme ca : „Activitatea şi rolul conducător al P.C.R. pe drumul construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate“ (sim­pozion) ; „File din cartea de aur a par­tidului“ (lectorat) ; „P.C.R. — factor ho­­tărltor In dezvoltarea multilaterală a pa­triei noastre“ ; Politica externă a P.C.R., politică de pace şi Înţelegere între po­poare“. Aceste expuneri, prezentate de membrii biroului Comitetului de partid al sectorului, de propagandişti, profesori, ziarişti, au fost audiate de peste 9 000 oameni ai muncii, vârstnici şi tineri, din întreprinderile, instituţiile şi cartierele sectorului. Organizaţiile de partid, ale U.T.C. şi ale pionierilor organizează in continuare : expuneri, simpozioane, dialoguri, mese , rotunde, evocări, montaje literare,­ con­cursuri. In această lună la întreprinderea „Autobuzul“ va fi deschis ciclul de ex­puneri „Figuri de eroi comunişti şi ute­­cişti“ şi „File din cartea de aur a par­tidului“. In perioada următoare la I.T.B. va avea loc con­cursul „Din trecutul de luptă al P.C.R.“, iar la Danubiana — o masă rotundă „Rolul U.T.C. In formarea tinerei generaţii de constructori ai so­cietăţii socialiste“. Intre acţiunile între­prinse se numără şi vizitarea Muzeului de istorie a partidului comunist, a miş­cării revoluţionare şi democratice din România şi a Muzeului Doftana, numărul participanţilor ridicîndu-se la peste 5 090. Concomitent, au fost organizate gale de filme, vizionări colective de specta­cole, expoziţii. La casa de cultură ex­punerile au fost însoţite de mijloace de proiecţie şi de diapozitive. Curiozitate. „ CONTINUĂ CONTRACTAREA DE APARTAMENTE Oficiul pentru construirea de locuinţe proprietate personală reaminteşte solici­tanţilor că mai continuă pînă joi, 21 ianuarie, inclusiv, contractarea aparta­mentelor de 2 camere confort I. Vineri, 22 ianuarie, are loc contractarea aparta­mentelor de o cameră confort I; luni, 25 ianuarie, a celor de o cameră confort II, la 20 ianuarie, a celor de 3 și 4 camere , iar Intre 27 ianuarie și 2 februarie se fac contractări pentru apartamentele de 2 camera confort II. Cu începere de la S februarie se reia contractarea a-a­partamen­tator de 8 şi 4 camere confort I (cele de 4 camere în zilele de 3 şi 4 februarie, iar de 3 camere Intre 5 şi 10 februarie, Inclusiv). Programul contrac­tărilor pe zile şi ore se află afişat la sediul oficiului. In perioada contractă­rilor celelalte operaţiuni cu publicul se efectuează Intre orele 16 şi 20, în afară de sîmbătă cînd nu se lucrează cu pu­blicul. îndeplinirea formelor da mutare se face numai pentru apartamentele în curs da predare, marţea gi Joia între orele 16 şi 20. • Luni 18 ianuarie, la sediul din str. Gutenberg nr. 3, are loc constituirea asociaţiilor de locatari pentru blocurile D 4 și D 5 din Drumul Taberei mi­­croraionul 7/1 (ora 16) ,­n 10 Drumul Taberei microraionul 7/1 al S 9 a Colen­­­tina (ora 17). T MASĂ ROTUNDĂ Alimentaţia publică dietetică de slăbire ? in regim ••T­ rebuind să răspundă unei cerinţe obiective a cetăţenilor, susţinută cu suficien­te argumente ştiinţifice de către medicii de specialitate, organele comerţului local au deschis, in 1954, un restaurant dietetic. In scurtă vreme însă, profilul unităţii a degenerat, ajungind, printr-o stranie metamorfoză... atelier de croi­torie. Nu se poate spune totuşi că „PROBLEMA" a fost abandonată. De şais­prezece ani ea continuă să se afle pe agendele specialiştilor din domeniile ocrotirii sănătăţii şi alimentaţiei publice. Dar, cum hirtiile (propuneri, contrapropuneri, refera­te, motivaţii, sugestii etc.) acumulate în dosare, în cantităţi apreciabile, nu sunt comestibile (cu atit mai puţin dietetice), un număr însemnat de cetăţeni ai oraşului sunt încă în imposibilitatea de a găsi un răspuns problemei: unde pot servi un prinz corespunzător, potrivit recomandaţiilor medicilor în funcţie de afecţiunile de care suferă ? Cine şi cum trebuie să rezolve această cerinţă, efectiv justificată ? Am adresat aceste întrebări participanţilor la masa rotundă, organizată in redacţie — joi, 14 ianuarie a.c. Redacţia: Ce argumente pledează pentru organizarea, in sistemul de alimentaţie publică, a unui sector dietetic? R. Vişinescu: O alimentaţie raţio­nală are o mare însemnătate atit în activitatea curativă, cit şi în cea preventivă, cu latura sa elementară, regimul de cruţare a organismului. Or, deocamdată, în Bucureşti, nici cei care se află în tratament — pen­tru diverse afecţiuni — nu au altă posibilitate decât să-şi asigure dieta acasă. Iată, deci, că intrăm în do­meniul social. De ce femeia (soţie, mamă, soră) din familiile în care există asemenea situaţii (numai în evidenţa centrului antidiabetic figu­rează 18 000 de persoane) să fie pri­vată de un serviciu de largă utili­tate, pe care îl poate oferi alimen­taţia publică? R. Stăncescu: Mă asociez acestei motivaţii perfect întemeiate. Există, insă, si un argument de ordin de­ PARTICIPANŢI: Dr. BARBU STAN­CESCU, şeful secţiei de igiena ali­mentaţiei a Inspectoratului sanitar de stat al municipiului RODA VIŞINESCU, asistent la Cli­nica boli de nutriţie si metabolism CONSTANTIN BERBECE, d­irecto­­rul Trustului de alimentaţie publică Bucureşti GHEORGHE ABRAŞU, şef de ser­viciu în Direcţia generală comer­­cială a municipiului JANULIA STĂNESCU, responsabila cofetăriei „Cişmigiu“ ION ZIDARU, bucătar şef la res­taurantul .Bucur­­mografic. După cum se ştie, s-au produs modificări radicale în struc­tura grupelor de virstă. Durata me­die de viaţă atinge aproape 70 de ani. Deci un număr mare de vîrst­­nici au nevoie de un regim alimen­tar adaptat organismului mai şu­bred. Aşa se explică, de altfel, de ce bolile digestive prezintă indici ri­dicaţi (în afară de diabetici, în Bucureşti s-au ivit anul trecut 3600 cazuri de ulcere gastrice, 14 600 gas­­troenterite, 32 000 enterocolite şi încă 20 000 de alte boli ale aparatului di­gestiv). Evident, majoritatea acestor cazuri se vindecă, dar în cît timp? I­.a aceasta, singur medicul nu poate răspunde. El recomandă regimul al­i­­men­tar: cine îl asigură? Red : Nu ne rămîne decit să dăm cuvîntul, pentru a răspunde la a­­ceastă întrebare, tovarășului direc­tor Berbece. C. Berbece: La toate liniile cu autoservire și la restaurantele pen­siune insistăm să se asigure aseme­nea meniuri. Lărgim gama prepa­ratelor din legume, paste făinoase, pe bază de orez si produse lactate. Vom realiza, anul acesta, un restau­rant cu profil exclusiv dietetic. Sunt de părere că trebuie modificată si obisnu­inta consumatorilor, care con­tinuă să solicite sosuri si condimente în cantităti exagerate. Red.: Brînza cu smîntînă, pilaful, rasolul si sosul alb, la cît se reduc Aurel Radu Gheorghe Niculiţă (Continuare în pag. a V-a) i Mffehă Mf De ce lipseşte bariul din farmacii ? Incepînd Încă din luna decembrie 1970# în reţeaua farmaceutică a Capitalei, in­clusiv în unităţile ce funcţionează pe lingă spitale, s-a făcut simţită lipsa unor produse deosebit de necesare# atit în tratamentul unor afecţiuni ale căilor res­piratorii (codeina), cit şi pentru investi­­garea radiologiei necesară stabilirii unor afecţiuni digestive (bariul). În cursul lunii ianuarie această penurie s-a accen­tuat, îndeosebi la bariu. întrebăm Ofi­ciul farmaceutic nr. 1 Bucureşti : de ce au apărut aceste goluri în aproviziona­rea reţelei şi cînd se vor găsi cantităţile necesare* de bariu în farmacii ? la întrebarea de ieri La întrebarea publicată in numărul de ieri „PE CIND JUCĂRII ŞI PENTRU PREŞCOLARI !“, ne-a răspuns tov. STAN PINTECAN, şeful serviciului papetărie şi articole pentru copii din cadrul Minis­terului Comerţului Interior. „Fondul de marfă asigurat pentru anul 1971 este superior aceluia din anul pre­cedent. Şi, credem, gi mult mai diver­sificat. Au fost. Intr-adevăr, cîteva go­luri — temporara — în aprovizionarea magazinelor datorate perioadei da vîrf a lunii decembrie gi inventarelor da la de­pozitul I.C.R.M. din Bucureşti. S-au dat insă dispoziţii să se facă livrări rapide, în timp scurt. Sa preconizează ca In pe­rioada următoare să sa lărgească no­ (Continuare in pag. a IlI-a) INFORMAŢIA Enigma grotelor din Sucian ® „Frumoasa din pădurea adormită" — sculptură in stalagmite de meşteri tunguşi de odinioară Acbota Zonina, învăţătoare In­tr-un sat din valea nurilor Sucian şi Maihe, din apropierea Vladivos­­tokului, dorea mult să vadă celebrele grote descoperite in această regiu­ne acum trei ani. Recent, ajutată in egală măsură de şansă şi teme ricate, a făcut mai mult decit o simplă vizită în acest neegalat muzeu subteran de artă, a desco­perit o nouă sală, in care meşter necunoscuţi au prelucrat cindva inspirat, o materie primă cu tata originală 7 stalagmitele. (Continuare în pag. a Vl-a) M. V.

Next