Informatia Bucureştiului, ianuarie 1971 (Anul 18, nr. 5399-5421)
1971-01-16 / nr. 5410
POTENŢIALII. ENERGETIC PE MAGISTRALELE CINCINAlIUN DINAMISMUL PRODUCŢIEI -OGLINDĂ A DEZVOLTĂRII ECONOMICE MULTILATERALE Ara păşit pragul unui nou cincinal care, prin obiectivele stabilite de cel de-al X-lea Congres al partidului, va asigura dezvoltarea viguroasă a întregii economii naţionale. Ne aflăm deopotrivă într-o etapă ciind uriaşele acumulări cantitative obţinute în procesul avîntat al industrializării socialiste se cer convertite într-o calitate superioară a întregii activităţi economice. Aceasta este, de altfel, sarcina primordială pe care ne-o încredinţează partidul şi de a cărei realizare exemplară în viitorii ani, depinde sporirea randamentului productiv şi a eficienţei economice. Este binecunoscut rolul hotărttor pe care »producţia de energie electrică 11 joacă în edificarea şi dezvoltarea unei economii moderne, multilaterale. Promovând o politică fundamentată pe criterii ştiinţifice, realiste, de racordare perma ing. C. VĂLCIU, adjunct al ministrului energiei electrice nentă a programului de dezvoltare la necesităţile şi posibilităţile economice, partidul nostru a acordat o deosebită atenţie creşterii continue a producţiei de energie electrică — factor determinant pentru ritmul industrializării şi în acelaşi timp indicativ principal pentru ilustrarea nivelului de trai atins într-o etapă sau alta. Concentrîndu-şi eforturile spre înfăptuirea obiectivelor fixate, colectivele noastre de muncă au reuşit să creeze condiţii optime pentru demararea în noul cincinal. Consemnăm in această ordine de idei că prevederile de plan pe perioada 1966—1970 au fost depăşite, realizindu-se o producţie suplimentară de circa 3,8 miliarde kwh. In acelaşi timp, ca urmare a preocupării susţinute pentru valorificarea superioară a importantelor fonduri de investiţii alocate dezvoltării bazei energetice, au fost puse in funcţiune, peste prevederile cincinalului, capacităţi cu o putere instalată de 250 MW. Astfel, puterea instalată în perioada 1966—1970 se cifrează la circa 4 250 MW, printre obice(Continuare în pag. a V- a) VinamcoL________________ 'Mii !*!*'•*• 'VA:}-' piroductiei de energie electrică__________________ (ÎN MILIARDE KWh] • Folosirea raţională a căldurii in reţeaua de termoficare implică, printre altele, şi automatizarea punctelor termice. Pînă acum, s-a asigurat echiparea cu aparatura respectivă 31 asemenea puncte. Rezultatele bune obţinute permit intensificarea automatizării, prin folosirea echipamentului autohton (46 puncte In cursul acestui an şi 40p Plnă la sfîrşitul cincinalului). In această direcţie este necesar, însă, şi sprijinul Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini, pentru asigurarea producerii »regulatorului de temperatură" la uzina din Tirgovişte, cu care, în prezent I.D.G.R. duce tratative. • DOUĂ TONE FIRE BUMBAC PESTE PLAN De la Bumbăcăria românească Jilava — prin inginerul şef Georgescu Zinica, aflăm că, prima jumătate a lunii ianuarie s-a încheiat cu un bilanţ pozitiv: îndeplinirea sarcinilor de plan la toţi indicatorii, obţinerea unei producţii suplimentare de 2 tone fire bumbac. Se spune, din Străvremuri, despre unii că au „două feţe" şi că „umblă cu vorba“, pretinzând că ştiu totul şi, la nevoie, ca să nu fie în culpă de ignoranţă, scornesc. Este o categorie, evident, falimentară, aceea a intriganţilor care, indiferent cum au eşuat un astfel de comportament, nu se bucură de simpatia reală a nici unui om serios. Dar nu de puţine ori trec drept altceva INTRIGANT VIRGIL BRĂDÂJEANU decit ceea ce sunt şi, pînă li tt cunoaşte adevărata fată, fac nu puţin rău. Intrigantul ori practică genul sumbru, ori este băiatul simpatic care Ştie tot, despre cutare şi cutare, de asemenea cînd cutare s-a dus la culcare sau cind amindoi au trecut pe la al treilea şi împreună s-au dus... Şi ce-a fost după aceea nu vă mai spun. Şi tot aşa, să vezi şi să nu crezi, cine ştie el despre un om care, pină ieri, părea mie(Continuare in pag. a V-a) IN UNELE DISPENSARE DIN ÎNTREPRINDERI De ce numai activitate curativă? • Intre normativ şi realitate Ajin schemă, la Uzina de maşini electrice, dar practic la dispensarul comunal Roşu • Condiţiile de mediu şi dotările social-sanitare pe planul doi ? Pentru asigurarea asistenţei medicale la locul de muncă, în întreprinderi funcţionează şi o largă reţea de dispensare şi servicii medico-sanitare. In atribuţiile acesteia, pe lingă sarcinile de asistenţă de urgenţă, un loc de primă importanţă îl ocupă profilaxia. Şi intr-adevăr, în activitatea multora dintre dispensarele de întreprindere precumpănesc preocupările profilactice, de depistare şi înlăturare a cauzelor ce generează anumite afecţiuni, fapt care asigură o permanentă scădere a cazurilor de îmbolnăviri cu incapacitate temporară de muncă. Astfel, poate fi citat dispensarul Întreprinderii „Dîmboviţa" (dr. Viorica Cardoş) unde, în ultimii trei ani, morbiditatea a scăzut simţitor la principalii indicatori — durată, frecvenţă, gravitate. De altfel, medicul respectiv a întocmit şi o interesantă lucrare ştiinţifică privind cauzele morbidităţii şi modalităţile de scădere a acesteia. Rezultate bune au fost înregistrate şi în alte întreprinderi — la C.C.T.B., „9 Mai“, etc. Dar, în acest domeniu de o deosebită însemnătate apar şi unele carenţe care afectează îndeosebi activitatea profilactică. De altfel, şi în darea de seamă a recentei conferinţe a organizaţiilor de partid din unităţile sanitare se sublinia : „In activitatea acestor unităţi (este vorba despre dispensarele de întreprindere n.n.) vor trebui înlăturate tendinţele pur curativiste, orientînd activitatea medicului îndeosebi către problemele pe care le ridică morbiditatea specifică. Întărind rolul activ al acestuia în asigurarea unor condiţii de muncă corespunzătoare, Integrarea lui mai concretă în viaţa şi activitatea uzinei“. Pentru a realiza recomandările conferinţei de partid, ca şi obiectivele cuprinse in planul de măsuri tehnico-organizatorice al Direcţiei sanitare a municipiului pentru anul 1971, privind aceeaşi problemă sunt necesare anumite măsuri. Să exemplificăm: cine consultă schemele de încadrare ale dispensarelor medicale din întreprinderi, observă cu uşurinţă că o mare parte dintre ele nu au asigurate cadrele prevăzute în normativele in vigoare. Se ştie că noile normative au fost judicios întocmite în ideea utilizării cit mai raţionale a forţelor medicale. Se spune întrebarea : de ce nu a luat Ministerul Sănătăţii şi măsurile corespunzătoare pentru ca încadrarea pos- Gh. Dorneanu (Continual v ín pag. a V-a) • Ieri după-amiază, la Casa de cultură a sectorului 3, a avut loc faza pe sector a concursului „Cine ştie circulaţia câştigă“ (examinator, prof. Ion Mustaţă). Câştigătorul — Daniel Dolofan, de la Grupul şcolar auto — va participa la etapa pe Capitală a concursului. • Miine peste 1700 de tineri din sectorul 3 îşi vor petrece în mod plăcut şi educativ sfirşitul acestei săptămini la Predeal. Un număr de zece grupe de la liceele „Mihai Viteazul“, „Alexandru Sabia", „Emil Racoviţa“, şi de la uzinele „23 August“, „Electroaparataj“, „Metaloglobus” vor lua startul intr-un concurs, aflat la a doua ediţie, intitulat „Grupa în acţiune". Pe lingă cunoştinţele de topografie tinerii vor trebui să dovedească şi îndemânarea in doborârea ţintelor şi forţa lor fizică. Deosebit de disputate vor fi concursurile de schi dotate cu „Cupa speranţelor“ şi cele de săniuţe, răsplătite cu trofeul „Săniuţa de argint“. Miine începe olimpiada şcolară de matematică în care se vor întrece elevii liceelor teoretice, de specialitate şi pedagogice. Scările rulante de acces in pasajul subteran din Piaţa Bălcescu au fost supuse primelor probe mecanice. PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA ! INFORMA TIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREȘTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI Anul XVIII Nr. 5410 6 PAGINI 30 BANI Sîmbătă 16 ianuarie 1971 La ordinea zilei, pe agenda A.S. SESIUNEA DE IARNĂ — In facultatea dv. se „simte“ sesiunea? — l-am interpelat pe tov. ANDREI POPESCU, preşedintele A. S. din Facultatea de drept. — Fără îndoială. Zilele care au mai rămas, nu prea multe, pînă la începerea examenelor au instituit şi în rindul studenţilor un aer mai viu şi mai palpitant de lucru. Ca înaintea oricărui eveniment de seamă — şi sesiunea este unul dintre ele — studenţimea trăieşte momentele febrila ale pregătirii pentru examene. Nu este vorba, desigur, de efortul unora de a recupera ceea ce nu se mai poate recupera timpul pierdut in ocupaţii extrauniversitare, periferice activităţii ipropriu-zise de studiu. E vorba, pur şi simplu, de fireasca muncă de însuşire cit mai temeinică a materiei predate. Muncă susţinută cu attt mai mult cu cit In anul acesta exigenţa la examene va spori considerabil. Judecind după noile prevederi ale regulamentului elaborat da minister. — In mod concret, prin car• caracterizează atmosfera da studiu dinaintea sesiunii ? Se știe, doar, că obligația studentului e de a se considera in preajma examenelor incepînd cu prima oră de curs, iar nu cu clteva zile Înaintea sesiunii. Deci, care e timbrul propriu al acestei etape ? — Pe fiecare dată, apropierea examenelor aduce un sentiment de Încordare Şi gravitate. Studenţii se simt mai mult ca oricînd conştienţi că au de dovedit că locul pe care-1 ocupă in facultate nu e rodul unei întîmplări. Iar examenele au tocmai menirea de a opera o selecţie valorică, astfel Incit celor cu chemare să li se Înlesnească drumul spre afirmare. Iată pentru ce perioada premergătoare Încheierii cursurilor e mai încărcată da emoţii şi de febrilitate. La această oră, în biblioteci nu mai găseşti un loc liber. In sălile de lectură ale căminelor, la fel. In toate grupele. In toţi anii de studiu, studenţii caută să-şi pună la punct bibliografia Indicată, să-şi completeze notiţele, să-şi umple eventualele goluri. Timpul afectat preocupărilor extrastudenţeşti a fost sensibil micşorat; oricărei ora i se acordă o mai mare valoare. VI. a. (Continuare in pag. a IlI-a) CONVORBIRI DESPRE ARTĂ Profunzime şi fineţe MARCEL BREAZU »S**®*», — s.Se cere oare artei profunzime sau fineţe f, rr.ă întreabă Tudor Alexandru, profesor din Bucureşti ; am cunoscut oameni care, pretinzindu-se subtili, rafinaţi, respingeau ca neartistice operele de abordare serioasă a unor probleme puse de viaţă“. E nevoie oare să-ţi mai amintesc distincţia, larg cunoscută, pe care o făcea Blaise Pascal între „spiritul geometric” şi „spiritul de fineţe“ . Gînditorul francez accentua faptul că dincolo de rigoarea logico-matematică, în chingile căreia putem strînge un adevăr, mai rămîn anumite elemente, pe care le sesizăm cu alte antene. Fineţea este rezultată din capacitatea de a trece dincolo de contururile nete ale cunoaşterii raţionale, pentru a prinde un inefabil, care depăşeşte tipul acesta de cunoaştere. Ai întâlnit cu siguranţă şi d-ta, oameni foarte respectabili, bine informaţi, capabili de o ireproşabilă abordare raţională a „obiectelor“, care populează domeniul lor de activitate , dar cărora le scapă nuanţe greu formulabile în fraze cuminţi, corecte. Pentru asemenea tipuri de inteligentă, adevărurile sunt închise într-o sferă etanşă şi orice „scurgere’’ orice ..fugăr! („fuite" — cum spun francezii) în afara acestei etanşeităţi e un păcat capital. Poate că grija meticuloasă pentru evitarea „scurgerilor“, ajută gîndirii să aibă profunzime. Paul Valéry — care nu poate fi bănuit de lipsă de fineţe — spunea : „Gândirea profundă este o gîndire de aceeaşi putere cu o lovitură de gong într-o sală boltită. Ea face să se resimtă volume, acolo unde trebuie să fie lucruri, care nu se văd şi care poate nu sunt; însă importanţa rezonanţei lor la impune. Dacă această sală nu ar fi finită, lovitura s-ar pierde fără răsunet: nu există deci profunzime care să aibă raport cu vreun infinit“. Şi totuşi, putem oare uita că închiderea limitează , că gândirea modernă este cea „deschisă”, către orizonturi nesfirşite ? (Continuare in pag. a II-a) ÎNTREPRINDEREA „CRINUL", aspect din secţia maşini circulare unde se produce tricotul pentru confecţii. * Perspectivele cinematografice ale lunii februarie Repertoriul cinematografic al lui februarie pare să ne anunţe împlinirea citorva din făgăduinţele D.R.C.O.F. pentru îmbunătăţirea afişului bucureştean de film. Evenimentul lunii februarie va fi, desigur, premiera unei adaptări shakespeariene datorată lui Franco Zefirelli. Realizatorul „Femeii îndărătnice“ sa va prezenta de astădată cu ROMEO ŞI JULIETA, un film distins in 1969 cu un frumos evantai de premii „Nasiil d’Argento“ (pentru regie, muzică imagine, scenografie şi costume) la care, in S.U.A., s-au adăugat două Premii Oscar pentru imagine şi costume In rolurile celebrului cuplu de îndrăgostiţi, tinerii actori Olivia Russey şi Leonard Whiting. Un alt film laureat, din program, este ÎNGERII NEGRI, producţie bulgară datorată lui Vilo Radei, autorul „Hoţului de piersici care s-a bucurat și la noi de succes. Originala sa investigare a genului de aventură l-a (Continuare in pag. a V-a) . Secvența dintr-o viitoare premieră: ,,Ambasador al Uniunii Sovietice“ România, campioana europeană— la bob 4 persoane Pe pârtia de la los (Austria) s-au disputat azi dimineaţă ultimele două manşe ale probei de bob 4 persoane, contând pentru campionatul Europei. Echipajul nostru condus de Ion Panţuru, care sa afla pe locul secund după disputarea primelor două manşe de ieri, a realizat de data aceasta două coborâri excelente ::04,55 şi 1:04,38 (care au depăşit sensibil timpii Înregistraţi anterior). Totalizînd timpul de 4:19,07, echipajul ROMÂNIEI (Ion Panţuru, Ion Zangor, Dumitru Pascu, Dumitru Focşeneanu) s-a clasat pe primul loc, cucerind titlul de campion al Europei. Pe locurile următoare : 2.R.F.G. I (pilot Zimmerer) 4:19,39 ; 3 R.I.G. IX (pilot Floth) 4:20,28. Manifestări consacrate semicentenarului partidului Sărbătorirea semicentenarului Partidului Comunist Român constituie obiectivul principal al muncii politice de masă ca se desfăşoară în sectorul 5. Astfel, au fost organizate 78 de expuneri pe teme ca : „Activitatea şi rolul conducător al P.C.R. pe drumul construirii societăţii socialiste multilateral dezvoltate“ (simpozion) ; „File din cartea de aur a partidului“ (lectorat) ; „P.C.R. — factor hotărltor In dezvoltarea multilaterală a patriei noastre“ ; Politica externă a P.C.R., politică de pace şi Înţelegere între popoare“. Aceste expuneri, prezentate de membrii biroului Comitetului de partid al sectorului, de propagandişti, profesori, ziarişti, au fost audiate de peste 9 000 oameni ai muncii, vârstnici şi tineri, din întreprinderile, instituţiile şi cartierele sectorului. Organizaţiile de partid, ale U.T.C. şi ale pionierilor organizează in continuare : expuneri, simpozioane, dialoguri, mese , rotunde, evocări, montaje literare, concursuri. In această lună la întreprinderea „Autobuzul“ va fi deschis ciclul de expuneri „Figuri de eroi comunişti şi utecişti“ şi „File din cartea de aur a partidului“. In perioada următoare la I.T.B. va avea loc concursul „Din trecutul de luptă al P.C.R.“, iar la Danubiana — o masă rotundă „Rolul U.T.C. In formarea tinerei generaţii de constructori ai societăţii socialiste“. Intre acţiunile întreprinse se numără şi vizitarea Muzeului de istorie a partidului comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România şi a Muzeului Doftana, numărul participanţilor ridicîndu-se la peste 5 090. Concomitent, au fost organizate gale de filme, vizionări colective de spectacole, expoziţii. La casa de cultură expunerile au fost însoţite de mijloace de proiecţie şi de diapozitive. Curiozitate. „ CONTINUĂ CONTRACTAREA DE APARTAMENTE Oficiul pentru construirea de locuinţe proprietate personală reaminteşte solicitanţilor că mai continuă pînă joi, 21 ianuarie, inclusiv, contractarea apartamentelor de 2 camere confort I. Vineri, 22 ianuarie, are loc contractarea apartamentelor de o cameră confort I; luni, 25 ianuarie, a celor de o cameră confort II, la 20 ianuarie, a celor de 3 și 4 camere , iar Intre 27 ianuarie și 2 februarie se fac contractări pentru apartamentele de 2 camera confort II. Cu începere de la S februarie se reia contractarea a-apartamentator de 8 şi 4 camere confort I (cele de 4 camere în zilele de 3 şi 4 februarie, iar de 3 camere Intre 5 şi 10 februarie, Inclusiv). Programul contractărilor pe zile şi ore se află afişat la sediul oficiului. In perioada contractărilor celelalte operaţiuni cu publicul se efectuează Intre orele 16 şi 20, în afară de sîmbătă cînd nu se lucrează cu publicul. îndeplinirea formelor da mutare se face numai pentru apartamentele în curs da predare, marţea gi Joia între orele 16 şi 20. • Luni 18 ianuarie, la sediul din str. Gutenberg nr. 3, are loc constituirea asociaţiilor de locatari pentru blocurile D 4 și D 5 din Drumul Taberei microraionul 7/1 (ora 16) ,n 10 Drumul Taberei microraionul 7/1 al S 9 a Colentina (ora 17). T MASĂ ROTUNDĂ Alimentaţia publică dietetică de slăbire ? in regim ••T rebuind să răspundă unei cerinţe obiective a cetăţenilor, susţinută cu suficiente argumente ştiinţifice de către medicii de specialitate, organele comerţului local au deschis, in 1954, un restaurant dietetic. In scurtă vreme însă, profilul unităţii a degenerat, ajungind, printr-o stranie metamorfoză... atelier de croitorie. Nu se poate spune totuşi că „PROBLEMA" a fost abandonată. De şaisprezece ani ea continuă să se afle pe agendele specialiştilor din domeniile ocrotirii sănătăţii şi alimentaţiei publice. Dar, cum hirtiile (propuneri, contrapropuneri, referate, motivaţii, sugestii etc.) acumulate în dosare, în cantităţi apreciabile, nu sunt comestibile (cu atit mai puţin dietetice), un număr însemnat de cetăţeni ai oraşului sunt încă în imposibilitatea de a găsi un răspuns problemei: unde pot servi un prinz corespunzător, potrivit recomandaţiilor medicilor în funcţie de afecţiunile de care suferă ? Cine şi cum trebuie să rezolve această cerinţă, efectiv justificată ? Am adresat aceste întrebări participanţilor la masa rotundă, organizată in redacţie — joi, 14 ianuarie a.c. Redacţia: Ce argumente pledează pentru organizarea, in sistemul de alimentaţie publică, a unui sector dietetic? R. Vişinescu: O alimentaţie raţională are o mare însemnătate atit în activitatea curativă, cit şi în cea preventivă, cu latura sa elementară, regimul de cruţare a organismului. Or, deocamdată, în Bucureşti, nici cei care se află în tratament — pentru diverse afecţiuni — nu au altă posibilitate decât să-şi asigure dieta acasă. Iată, deci, că intrăm în domeniul social. De ce femeia (soţie, mamă, soră) din familiile în care există asemenea situaţii (numai în evidenţa centrului antidiabetic figurează 18 000 de persoane) să fie privată de un serviciu de largă utilitate, pe care îl poate oferi alimentaţia publică? R. Stăncescu: Mă asociez acestei motivaţii perfect întemeiate. Există, insă, si un argument de ordin de PARTICIPANŢI: Dr. BARBU STANCESCU, şeful secţiei de igiena alimentaţiei a Inspectoratului sanitar de stat al municipiului RODA VIŞINESCU, asistent la Clinica boli de nutriţie si metabolism CONSTANTIN BERBECE, directorul Trustului de alimentaţie publică Bucureşti GHEORGHE ABRAŞU, şef de serviciu în Direcţia generală comercială a municipiului JANULIA STĂNESCU, responsabila cofetăriei „Cişmigiu“ ION ZIDARU, bucătar şef la restaurantul .Bucurmografic. După cum se ştie, s-au produs modificări radicale în structura grupelor de virstă. Durata medie de viaţă atinge aproape 70 de ani. Deci un număr mare de vîrstnici au nevoie de un regim alimentar adaptat organismului mai şubred. Aşa se explică, de altfel, de ce bolile digestive prezintă indici ridicaţi (în afară de diabetici, în Bucureşti s-au ivit anul trecut 3600 cazuri de ulcere gastrice, 14 600 gastroenterite, 32 000 enterocolite şi încă 20 000 de alte boli ale aparatului digestiv). Evident, majoritatea acestor cazuri se vindecă, dar în cît timp? I.a aceasta, singur medicul nu poate răspunde. El recomandă regimul alimentar: cine îl asigură? Red : Nu ne rămîne decit să dăm cuvîntul, pentru a răspunde la această întrebare, tovarășului director Berbece. C. Berbece: La toate liniile cu autoservire și la restaurantele pensiune insistăm să se asigure asemenea meniuri. Lărgim gama preparatelor din legume, paste făinoase, pe bază de orez si produse lactate. Vom realiza, anul acesta, un restaurant cu profil exclusiv dietetic. Sunt de părere că trebuie modificată si obisnuinta consumatorilor, care continuă să solicite sosuri si condimente în cantităti exagerate. Red.: Brînza cu smîntînă, pilaful, rasolul si sosul alb, la cît se reduc Aurel Radu Gheorghe Niculiţă (Continuare în pag. a V-a) i Mffehă Mf De ce lipseşte bariul din farmacii ? Incepînd Încă din luna decembrie 1970# în reţeaua farmaceutică a Capitalei, inclusiv în unităţile ce funcţionează pe lingă spitale, s-a făcut simţită lipsa unor produse deosebit de necesare# atit în tratamentul unor afecţiuni ale căilor respiratorii (codeina), cit şi pentru investigarea radiologiei necesară stabilirii unor afecţiuni digestive (bariul). În cursul lunii ianuarie această penurie s-a accentuat, îndeosebi la bariu. întrebăm Oficiul farmaceutic nr. 1 Bucureşti : de ce au apărut aceste goluri în aprovizionarea reţelei şi cînd se vor găsi cantităţile necesare* de bariu în farmacii ? la întrebarea de ieri La întrebarea publicată in numărul de ieri „PE CIND JUCĂRII ŞI PENTRU PREŞCOLARI !“, ne-a răspuns tov. STAN PINTECAN, şeful serviciului papetărie şi articole pentru copii din cadrul Ministerului Comerţului Interior. „Fondul de marfă asigurat pentru anul 1971 este superior aceluia din anul precedent. Şi, credem, gi mult mai diversificat. Au fost. Intr-adevăr, cîteva goluri — temporara — în aprovizionarea magazinelor datorate perioadei da vîrf a lunii decembrie gi inventarelor da la depozitul I.C.R.M. din Bucureşti. S-au dat insă dispoziţii să se facă livrări rapide, în timp scurt. Sa preconizează ca In perioada următoare să sa lărgească no (Continuare in pag. a IlI-a) INFORMAŢIA Enigma grotelor din Sucian ® „Frumoasa din pădurea adormită" — sculptură in stalagmite de meşteri tunguşi de odinioară Acbota Zonina, învăţătoare Intr-un sat din valea nurilor Sucian şi Maihe, din apropierea Vladivostokului, dorea mult să vadă celebrele grote descoperite in această regiune acum trei ani. Recent, ajutată in egală măsură de şansă şi teme ricate, a făcut mai mult decit o simplă vizită în acest neegalat muzeu subteran de artă, a descoperit o nouă sală, in care meşter necunoscuţi au prelucrat cindva inspirat, o materie primă cu tata originală 7 stalagmitele. (Continuare în pag. a Vl-a) M. V.