Informatia Bucureştiului, aprilie 1971 (Anul 18, nr. 5474-5499)

1971-04-08 / nr. 5480

«AS« —*3 Ce e nou la dumneavoastră? 1Livrările de autoturisme Dacia 1100 si 1300 Inc. A. BREBENEL, director al I.D.M.S., ne informează : Astăzi s-a ajuns cu livrarea la nr. 284 din lista celor Îns­criși in luna martie 1571, la autoturismul Dacia 1100. Livră­rile continuă. In ceea ce privește Dacia 1300, ieri s-a livrat plnă la nr. 80 din lista celor înscriși, in luna mai a anului trecut, urmind ca pină la sfirșitul acestui trimes­tru să se onorate toate înscrierile făcute plnă la Începu­tul lunii august 1970.­­finind seama de planul de livrări al Uzinei de autoturisme Pitești către I.D.M.S., se prevede ca plnă la sfirşitul acestui an să se lichidate toate restanţele din 1970 şi acoperite cererile solicitanţilor Înscrişi în pri­mul trimestru al acestui an. Vaporaşe In drum spre... Bucureşti Noutăţi de ultimă oră. Astăzi dimineaţă la conducerea I.C.A.R. a sosit o... cablogramă : „la sfirşitul săptămânii viitoare cele trei vaporaşe construite la şantierele navale din Giurgiu vor porni de la Olteniţa spre Bucureşti“. In perspectivă imediată, deci, o lansare la apă ! S-a anunţat de asemenea că apele lacului Pantelimon se apropie de nivelul fixat. La 1 Mai vom asista aici la un start festiv, inaugurarea canotajului , ambarcaţiuni cu visle şi vaporaşe. Intre timp continuă acţiunea de îndepărtare a „insulelor“ plutitoare de vegetaţie. Lacul Tei are un nou debarcader. I.T.B. a anunţat pre­lungirea liniei tramvaiului 16 pină la ştrand. Interlocutor: ing. GRIGORE CHIŞLEANU, director ad­junct al întreprinderii de producţie, valorificare şi in­dustrializare a legumelor şi fructelor b­ucureşti-Ilfov. — Ne aflăm la debutul unei Amplasarea noilor sere Se­rg acţiuni importante : amena- f Îndeosebi în zonele Jarea a So ha sere. In final maepsem in zonele centura de sere legumicole care au posibilitate să asi­­destinate aprovizionării Ga- gure stersele pe căldură ne- Poalei va cuprinde 190 ha, cesară. Deocamdată se pot Plaja de la Cernica s.a transformat In șantier. Se fac intense lucrări de extindere. S-a trecut şi la acţiunea de amenajare a unui teren sportiv. Mesaje comerciale de pe 10 meridiane Azi, la Sala Palatului s-a deschis o expoziţie de pro­duse electronice, aparate de radio, foto-cinema şi televizoa­re, organizată de întreprinderea­­,MASHFRIBORINTQRG“ din U.R.S.S. Tot aici se mai află expuse Ingenioase dis­pozitive şi instalaţii­ service ale întreprinderii „MOGÜRT“ din Budapesta, specializată în comerţul cu automobile. — Luna aceasta — ne spune tov. VASIL® CATARGiu, şeful serviciului prestaţii publicitare externe de la „PU­­BLICOM“ . Capitala va găzdui 12 astfel de expoziţii cu diverse produse ale unor firme sau colective de între­prinderi din 10 ţări. Multe dintre aceste manifestări sunt răspuns la unele expoziţii organizate de ţara noastră peste hotare. In aprilie, de pildă, produsele româneşti vor fi prezentate în cadrul a 7 tîrguri Internaţionale. La Paris, nu de mult, a avut loc o degustare de vinuri româneşti. Acum, firma „PERNOD“ din Franţa va expune în Capitală specia­lităţi de coniacuri. Tot din Franţa, firma „ELU“ va organiza o expoziţie de scule şi maşini pentru prelucrarea lemnului, metalelor uşoare, maselor plastice şi oţelului ; firma „FOR­TUNA“ din Austria — maşini pentru industria încălţămintei etc. In cadrul multor expoziţii vor avea loc conferinţe, se vor face demonstraţii, se definitivează Centura de sere legumicole pentru aprovizionarea Capitalei • ISO­Na de sere vor asigura legume timpurii • în extindere, zonele Berceni, Militari şi Pipera da ca certe zonele Berceni, Militari, Pipera, unele din ele cu tradiţie in producţia de legume. Tot in acest an von­ începe amenajarea a as­ta, solarii cu încălzire tehnică care vor intra în producţie în pri­măvara anului Viitor, împre­ună cu­ 4 ha­lere speciale — care de asemenea vor fi amenajate în culmi anului 1971 — solariile vor fi folo­site la producerea de răsa­duri. Zilele trecute au fost definitivate primele amplasa­mente urmând ca în cel mai scurt timp documentaţia să fie predată beneficiarilor. Aceste construcţii, care for­mează unul din obiectivele principale ale activităţii noastre, ca şi amenajarea a încă 45 bit salarii pentru cultura tomatelor, vor consti­tui o importantă bază ma­terială legumicolă capabilă şi contribuie pe buna măsu­ră la aprovizionarea cu le­­gu­me timpurii a populaţiei oraşului nostru. i între muzica uşoară şi operetă — Masa mea de Hiorit a căpătat acum dimensiuni foarte largi — o adevărată „arie de îuoru» — ne declară compozi­torul GEORGE GRIGORIU. Mă impart între sală de repetiţii a Teatrului de operetă (dimineaţa şi, seara), şi pianul şi portativele cu note de acasă, noap­tea. Noutatea mea nr. 1 este opereta „Se mărită fetele“ a cărei premieră a fost fixată pentru 2 mai, — o incursiune temerară intr-un te­ren tradiţionalist prin excelenţă, ce credeţi că va caracteriza opereta dv­ 2 — In mod cert o demarcaţie In con­cepţia despre o­parat­a. De la libret şi muzică pipă la­­ orchestraţie şi punere în scenă, o altă „haină". Muzica este modernă şi orchestra va suna complet, diferit, căci am remarcat „apetitul“ lui Liviu Cavassi şi al colegilor săi Primăvara la Aviasan Pe micul aerodrom din vecinăta­tea aeroportului Băneasu­ cochetele aparate de zbor — „salvările aerului” — stau aliniate intr-un moment de acalmie. II întîlnim pe directorul C. IVANOVICI. — Ce mai este nou pe la dumnea­voastră ? — în afara intervenţiilor cotidie­ne, profităm de starea bună a vre­mii pentru a începe cont­rolul piloţi­lor. in scopul acordării licenţei de zbor pe 1971—1072. De asemenea, se efectuează controlul la sol şi în zbor al întregului parc — ele la toate uni­tăţile d­e aviaţie sanitară din ţară — in vederea trecerii la exploatarea de vară. în acelaşi timp, se fac lu­crări de amenajare şi balizare a pis­telor de aterizare şi a terenurilor de zbor, pentru noutatea modalităţilor în care vor cînta, lucru care, fireşte, mă bucură. — Am ascultat ultimele dv. creaţii — „Amurgul“, „Cită splendoare“ şi „Uit de tine“. Le caracterizează o notă modernă, „pop“. Veţi continua această linie . — Fără îndoială. De altfel, două din cele trei melodii („Amurgul“ și „Uit de tine".1) vor face parte din discul de 8 melodii care va apărea în curînd la Efectrecord, la 23 de ani de la for­marea t­o-ului nostru. Și, în plus, cu această ocazie voi depăşi suta de me­lodii înregistrate pe disc. — Care este ultima dv. melodie 7 — „Fata morgana", şi va fi prezentată la TV in ziua de 1 Mai, de către Actreiian Andreescu. — Şi, cunoscut fiind faptul că vă preocupă lansarea tinerelor talente, care sunt ultimele dv. „descoperiri“ 7 — Stela şi George Enache (nu sint rude !) doi tineri foarte talentaţi, care sunt sigur că vor face o bună figură la festivalul de la Mamaia, pentru care îl pregătesc în mod deosebit. Avertizăm conducerea Direcţiei regionale C. F. Bucureşti în plin sezon birourile de voiaj nu vor face faţă solicitărilor Azi dimineaţă la cele două agenţii principale ale Biroului oficiului de­­ voiaj, (din calea Victoriei şi calea Griviţei) dom­nea liniştea dinaintea... furtunii. Peste o lună cind se va inaugura sezonul turistic pentru calea fe­rată aceasta va însemna sporirea de cîteva ori a traficului de călători. In pofida faptului că anul trecut birourile de voiaj din Capitală au fost realmente depășite de solicitări, am consta­tat cu surprindere că practic NU s-a întreprins nimic pen­tru asigurarea UNEI VlN­ZARI IN CONDITII CORESPUN­ZĂTOARE A BILETELOR. Cu excepţia a două ghişee am­plasate in două oficii F.T.ţ.r. de cartier, deschise de furind, şi care nu pot constitui o rezol­vare a problemei, numărul ghi­­şeelor de la marile agenţii a rămas acelaşi. B.Q.V. din calea Victoriei se găseşte în aceeaşi situaţie precară, ca in 1970 deşi este cunoscut faptul că in activitatea unităţii s-a înregis­trat o reducere a activităţii eco­nomice de circa 75 la sută, toc­mai datorită faptului că nu i s-a asigurat un spaţiu comercial corespunzător. In continuarea sălii ghişeelor­ se găseşte o vas­­tă încăpere folosită de către autogara ITA. Itt situaţia de faţă credem că se putea găsi o so­luţie prin amenajarea cbişne­­lor ITA în altă parte, cu aât mai mult cu­ cît şi Centrala de transporturi au­to Bucureşti Şi Direcţia regională C. F. Bucureşti sunt subordonate aceluiaşi minis­ter. O altă anomalie : în fostele bi­rouri ale agenţiei de voiaj de Pe calea Griviţei , aflate în preajma Gării de Nord, un plin centru comercial care ar putea să fie amenajate, măcar pentru o activitate provizorie, funcţionează un serviciu de importanţă redusă al C.F.R. In asemenea condiţii se in­trevede limpede situaţia în care se vor găsi agenţiile de voiaj ale C.F.R. In sezonul de vara, dacă, bineînţeles, nu se vor lua, CU MAXIMA URGENTA, măsurile corespunzătoare. Oraşul, în csteva ipostaze, la Intersecţia dintre „ieri" şi /­azi (Urmare din pag. 1) sele nu-şi opresc aproape niiciod­at­* activitatea. Maistrul D. Scarlat ne serveşte de interlocutor intre două indicaţii pe care le dă oamenilor săi. — La ce veţi lucra in această noapte ? — Un sto­c-tampon de repere pentru­ locomotivele Diesel ipăil. — Qamenii din schimb se află toți la lucru ? — Da. -r- Vă rid­ică probleme deosebite numea din acest schimb ? — De data asta nu. Cu cîteva zile în urmă am avut o piesă unipat. de mari dimensiuni, care ne-a solicitat ctin plin. Acum, aș putea spune că lucrurile au reintrat în­­ normal. Foarte activ însă. — De eînd lucraţi Ih uzină ?. «r Be ?6 de api. Am crescut“ împreună. LINIŞTE. Ara fi putut să mergem la una din maternităţile mari ale oraşului. Vinde a poi, cetăţeni vip pe ţuţire... într-un ritm oricum mai susţinut. Ni s-a pă­rut mai interesantă însă mica maternitate „Avrig“. De gardă, dr. Stela Făupescu. -- Aveţi vreun» pacient care a văzut „lumina zilei** acum la miezul nopţii ! — Deocamdată nu. E linişte. în noaptea aceasta aveţi ghinion.­­Se pare că nici unul nu a vrut să se nască pentru... „Informaţia^). * ★ CARDIACI ŞI INTOXICAŢI Să mai rămnîneţ­ n puţin în sfera medicală. La Spitalul de urgenţă medicul Ştefan Pop ne întîmpină cu o figură obosită. E de gardă de la ora 7 dimineaţa. — Care e „bilanţul“ gărzii dv. 7 — 34 de cazuri, 14 iptemari şi un deces, un infarct cardiac. — Ce genuri de maladii vi se prezintă in general ? — Două categorii : cardiacii (cei mai frecvenţi) şi intoxicaţii, ÎNDRĂGOSTIŢII, Incepind de la Operă, de-a lungul Dîmboviţei, pînă la Re­gie se întinde un veritabil orăşel studenţesc. La Grozăveşti deşi a trecut de piuit de miezul nopţii, pe bănci sau pe la uşile căminelor, doi cite doi. îndră­gostiţii sînt mai sensibilizaţi ca oricînd de presimţirea acestei şovăielnice pri­măveri. Pentru încă cîteva minute împreună riscă Înscrierea numelui lor în con­dica de Întîrziaţi. Portarii mai vechi înregistrează în linişte fenomenul. S-au obişnuit. Fiecare primăvară aduce cu ea a­ „epidemie“ a amatorilor de... ore Urzit şi noaptea hphiWW -nu face excepţie. ★ // Toaleta de primăvară a oraşului (Urmare din pag. 1) per.lrat curăţenia radicală, in zilele următoare, coniform mitu grafic Întoc­mit în cadrul acestei „luni a curăţeniei". Or, tocmai această „lună“ nu îşi mai justifică existenta in aprilie 1971, utita vreme cit putea fi devansată, da­torită condiţiilor propice, încă în a două jumătate a lunii martie. Cuperţţe îr, activitatea I.S.B. se ma­nifestă şi ia ridicarea reziduurilor me­najate, in special in unele , zone de lo­cuinţe noi, cum ar fi la extremitatea de list­a bd. Ion Şulea (microraromil C. S şi altele). Legat de aceasta, mai treb­u­i­e menţionat faptul că există încă un număr mare de cutii de colectare deteriorate, din care eaază, după ple­carea maşinilor, o parte din resturi răjfuri îmbrântiate pa stradă, trotuar sau pe locurile de depozitare. E­xigenţa faţă de Întreprinderea de specialitate, care consuma anual zeci de milioane lei din buge­tul consiliilor populare ale sectoarelor, este firească Nu-i mai puţin adevărat, inşi, oft străzile Capitalei ar fi mult mai curate, dacă unele întreprinderi şi instituţii nu ar manifesta lipsă de preocupare pentru aspectul oraşului, dacă ar exista mai multă colaborare între diferitele direcţii şi servicii ale comisiliului popular municipal, în car­tierul Drumul Taberei, de pildă, multe străzi, măturate dimineaţa sînit, după cîteva ore, de nerecunoscut, datorită maşinilor grele şi basculantelor le deservesc şantierele de construcţie din această zonă. De asemenea, aşa zisele „maşini etanşe", destinate transportu­lui varului, betonului, lasă cire pe zeci de kilometri de stradă. (Ieri le-am întîlnit pe str. Ştirbei Vodă, şos. Pan­duri şi multe altele). De altfel, coroborarea insuficientă a eforturilor diferitelor direcţii şi ser­vicii ale C.P.M.B. in păstrarea cu­răţeniei oraşului îmbracă şi alte aspecte. Astfel, după ce echipele de salubritate au dereticat cafea Văcăreşti, au aparut lucrători de la serviciile de spaţii verzi care, săpind la rădăcina pomilor, au scos pămîntul steril pe trotuare. Oir, a fost suficientă o ploaie cit de trecătoare, ca aceea de ieri dimineaţa, pentru a transforma pămîntul în noroi, ce s-a împrăştiat pe trotuar şi la rigolă. Necorelarea acti­vităţii intre unităţile Direcţiei generale de gospodărie comunală şi ale Direc­ţiei de drumuri şi spaţii­ verzi (aflate la acelaşi etaj al primăriei municipiu­lui) am intîlnit-o şi pe străzile Ştirbei Vodă, Tutupun­ţi, Pascal cristian, şos. crîngaşi­­ şi altele. Evidenţiind, aşa cum am făcut de la bun început, aportul nemijlocit al populaţiei la asigurarea unui aspect cit mai îngrijit oraşului, nu putem o­­mite faptul că, îndeosebi, in locurile centrale aglomerate, în staţiile I.T.B. solicitate, strada nu este­­ respectată, poate şi pentru că organele special în­sărcinate să vegheze la disciplina stră­zi), folosesc insuficient formele de in­fluenţare, iar opinia publică nu-i sufi­cient de activă. Aşadar, în pofida unor îmbunătăţiri faţă d­­ anii precedenţi, în activitatea de curăţenie şi înfrumuseţare a oraşu­lui este nevoie de mai multă colabo­rare, de o mai bună coordonare a ac­tivităţii tuturor factorilor ce concură la gospodărirea municipiului, la nive­lul exigenţei sporite, prezentă în toate domeniile edilitar-gospodăreşti, ale Bucureştiului. ASEARĂ, împreună cu numeroşi cetăţeni am făcut din nou oco­lul oraşului pe la cen­trele de sifoane ale În­treprinderii DE PROPUSE ALIMEN­TARE (î.p.A. -= aparţi­ne de industria locală) ca să schimbăm capsu­lele goale pentru auto­­sifoii, cu altele pline, cum m-a am dus, aşa ne-am întors , ne-au dezarmat numeroasele anunţuri afişate pe u­­îSi­e ' un Laţilor ! »NU avem capsule !' Az'.r DUAI­NEAŢA ne-am reluat cursa. Da data aceasta, la unele centre, după mult timp de aşteptare, mult râv­nitele mini-butelii cu acid au sosit. Am cum­părat 19 bucăţi şi «IR încercat să dilim con­ţinutul unei­ capsule. N-a fost chip — îi era mecanismul blocat. A doua — şi mai mare surpriză : nu avea PI® de acid. Celelalte aveau acid, dar foarte slab, aşa că din 10 capsule, nu-am reuşit dac­ît să obţinem trei sifoane. Da ce toate acestea ? Pentru a afla răspuns Să relatăm cîteva amă­nunte care ni se par cit se poate de ciuda­te. Intr-un fu­liest inti­tulat „Ce pregăteşte in­dustria locală bucureş­­teana iţi anul 1971“ pu­blica­ spre sfârşitul lui februarie a-c. intr-un ziar directorul­­ chitic al Direcţiei generale de indu­strie locală din Capitală făcea afirma­ţia „SPORURI prepon­derente s-au inregistrat la unele prestaţii de largă utilitate cum sunt... UMPLEREA CAPSULELOR PENTRU AUTO­SIFOANE“... în revista din ianuarie in­titulată „Probleme ale consiliilor populare ale economiei şi adminis­traţiei locale de sait“, de data această, direc­torul general al Direc­ţiei generale de indus­trie locală din Capitală, printre altele, spunea cam acelaşi lucru ! „...s-au dezvoltat pres­­taliile privind umplerea capsulelor pentru a fi,o­­siroape (7 ! — n.n.). Cum au sporit, oare, asemenea prestaţii şi cum s-au dezvoltat ele dacă trebuie să pierzi atită timp În căutarea unei capsule iar atunci cînd o găseşti nu poţi obţine un sifon de ca­litate ? „îmbunătăţirea“ acestui serviciu nu se poate realiza numai prin... rapoarte şi arti­cole publicitare. Nu o dată ziarul a Capsulele şi acidul... responsabilităţii semnalat carenţe­ligi­­bile ale acestei pres­taţii. Au trecut nu mai puţin de 4 ani de cînd capsulele pricinuiesc necazuri consumatori­lor. De fiecare dată se răs­punde însă la semnalele critice : capsulele fabricate la Timişoara au vicii as­cunse. Timişoara e de vină ! Dap ce vină are fabrica cînd capsulele carp se defectează nu sînt reparate cu simţ de răspundere de către lila. ? şi tot Timişoa­ra trebuie să tragă po- Upaşele că umplerea ranspletor cu acid în atelierele I.P.A. m. se face cum ar trebui 7 Interpelat din nou eu ăepstp întrebări, direr,­torul general al Direc­ţiei generale de indus­trie loc­ală, ING. GH. MALIN, a repetat ca şi altădată : „Să ve­deţi... Timişoara...“ Oare cîţi ani trebuie s­ă mai treacă pină cînd se va asigura popu­laţiei o prestaţie co­respunzătoare ! In cîteva cuvinte (Urmare din pag. I) In foaierul Teatrului de Comedie are loc inline, la ora 18, vernisajul unei ex­poziţii de grafică şi pictură a Laurel Si­topul. Vorbeşte Adrian Petringenaru. • După cum­ ne-a infor­mat conducerea filialei A.C.R. a Capitalei, la 29 mai se va organiza în saloanele hotelu­lui „Intercontinental“ balul automobiliştilor... ediţia Bucureşti. HAPPY END în „afacerea“ lifturilor Relatam, în trei episoade consecutive, odiseea prin care au trecut lifturile Bucureştiului, în căutarea şi in aflarea „paternităţii“ lor. lată in cîteva cuvinte despre ce era vorba : pentru a putea funcţiona, lifturilor tre­buia să li se facă periodic revizii. Pasaje, find Pe rînd, de la I.S.C.I.R. la „Ascensorul", de la Ascensorul la p.G.G.L. şi aşa mai departe, se ajunsese in situaţia ca lifturile să nu mai poată fi folosite datorită neînţelegerilor privind instituţia răspunzătoare de efectuarea reviziilor. Un timp, multe ascensoare cărora­ le sosise scadenţa au fost oprite, apoi li s-a dat drumul provizoriu. Intervenţia noastră, determinată de solicitarea cetăţenilor, a făcut necesară elucidarea cazului. Azi dimineaţă am reluat firul „afacerii“ Şi am aflat că a avut loc o intîlnire intre reprezentanții Consiliului popular al municipiului, D.G.G.L., I.S.C.I.R. și „Ascensorul“, în urma căreia s-a luat decizia constituirii în cadrul întreprinderii „Ascensorul“ a unui corp de control, direct subordonat directorului întreprinderii, care să efectueze aceste revizii. Pină la începerea activităţii acestui corp special (cam peste două luni) reviziile vor fi făcute de către I.A.L., la lifturile din imobilele proprietate de stat, şi de către I.S.C.I.R. la restul. Deci, hotărită ferme şi, pe curînd, o totală ieşire dintr-o destul de neplăcută situație de provizorat. Intr-un cuvînt... „happy-end“ in „afacerea lifturilor“ ! Rubrică realizată de : O. Andronic, P. Dinescu, D. Lăză­­rescu, Gh. Niculiță și Dr. Popescu ►«le*« ■ **11. Scris şi viaţă AUREL BARANGA . Poate că nici un concept estetic n-a trecut printr-un sistem mai acuzat de interpretări contradictorii, ca acela al ACTUALITĂŢII. Diversitatea definiţiilor a atins un asemenea punct de confuzie încît nu ne mirăm că Erwin Fiscator, unul dintre cei mai devotaţi apărători ai conceptului, s-a văzut obligat să re­nunţe la termen — nu şi la conţinutul lui — propunind ca teatrul său să fie înţeles, pe viitor ca un teatru al rea­lităţii sau, şi mai exact, ca un teatru politic. Nu ştim dacă termenul lingvistic ales de Fiscator înlătură confuziile, dar e limpede că actualitatea acumulase a­­titea ipoteze, vagi şi diametral opuse. Incit orice posibilitate de determinare a unui reper începea să devină cu nepu­tinţă. Una dintre interpretările de circula­ţie a echivalat în deceniile trei şi patru ale veacului nostru cu o formulă de un mecanism derizoriu: actualitatea în­ţeleasă ca instantaneu fotografic al unui moment din desfăşurarea unui proces istoric. Mai e necesar să demonstrăm caducitatea unui asemenea punct de vedere? O dată limpezit conţinutul deru­tant al unei asemenea definiţii date actualităţii, s-a căzut in cursa unei for­mulări de un alt schematism, întru ni­mic diferit de primul : actualitatea ca mijloc de ilustrare a legilor celor mai generale de dezvoltare a societăţii. Evident, nimeni nu va nega valoarea de adevăr a unei asemenea definiţii. Cu singura precizare că ARTA e chemată NU să ilustreze legile, ci să le încorpo­reze. Nuanţa — aparent insignifiantă — s-a demonstrat, în practica vieţii, de o maximă importanţă, fiindcă locul unei arte fotografice a fost solicitat de o artă în care viaţa a fost înlocuită de principiile ei directoare, uitîndU-SC Că arta nu este chemată să legitimeze legi, ci să le releve felul cum se dezvoltă universul relaţiilor umane stînd sub im­periul legilor respective. Un concept al actualităţii în divorţ cu umanul conduce, orice legi ar invoca, la un univers abstract, la un cer în care toate stelele s-au stins. Nu este însă su­­ficient să acceptăm ideea de UMAN, pentru ca sft II limpezit conceptul de actualitate. Fiindcă, iată, se pot infil­tra noi erezii, cum ar fi, de pildă, ideea unor trăsături etern, umane — formulă j'ad­is, fiindcă e limpede gă «șa zisele caracteristici um­ane perene capătă sem­nificaţii deosebit calitative în diferitele viraje ale istoriei — sau intr-o altă ten­dinţă, la fel de simplistă, care ţinea ca orice iret să stabilească, matematic şi statistic, un catehism de trăsături noi, obligatorii. Trăsăturile inedite se nasc, e adevă­rat, dar intr-un proces de o infinită complexitate, intr-un proces tenace şi îndelungat, ce se cade a fi observat cu o superioară acuitate şi minuţie ştiinţi­fică. In faţa atitor imprevizibile sarcini cite stau Înaintea creatorilor chemaţi la suprema îndatorire de a ilustra consec­vent, elocvent şi convingător actuali­tatea vremii lor, care e steaua de veghe menită să le conducă paşii pe căi­le atît de controversate şi de primej­dioase ale investigaţiilor lor pasionate? Cred că nu e decit una, derivînd din însăşi natura actului de creaţie, a ob­servării cu fidelitate a vieţii în ampla ei desfăşurare dialectică şi a redării a­­cestei vieţi în aspectele ei veridice şi fundamentale. Nu vom spune, fără îndoială, un lucru nou cînd vom rea­minti un fapt elementar, dar de sem­nificaţii şi urmări primordiale: existenţa cotidiană implică o infinitate de mo­mente, toate însemnate pentru desfăşu­rarea biologică a omului. Dar chiar şi în această curgere fatală, stînd sub im­periul unor legi inexorabile, există pro­cese fundamentale şi altele de periferie şi accident. Cu atit mai riguroasă stă sub semnul selecţiei desfăşurarea vieţii morale. Artistul în genere se defineşte ca viş de excepţie, fiind dotat cu un deosebit simţ al observaţiei, tocmai dacă ştie să facă diferenţa între esenţial şi accidental’ îpti© elementul care dictează geneza unor procese de maximă inten­sitate şi rezonanţă şi elementele para­zitare sau periferice. Aş îndrăzni să spun că înainte de orice arta e selecţie. A alege din viaţă acele aspecte decisive pentru istoria unei societăţi, a defini acei factori care determină mersul îna­inte al lumii, a detecta apele cauze care îl frînează sau îi impun un ritm de sufocaţie, a anticipa dezvoltarea a­­cetor forţe ce vor deveni m­ine puterile motrice hotărîtoare ale planetei, a de­nunţa, cu maximă convingere, elemen­tele de regres, tot stîrea piediei şi stavila in procesul de creştere şi desăvirşire a umanităţii, iată marele, rol menit să-l joace arta autentică, iată fierbintea chemare adresată făuritorilor da frumos de către tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la ultima sa Intîlnire cu oamenii de arta din România. Un apel patetic, sortit să dea roade in toate domeniile creaţiei. Cine calendar Se împlinesc 77 de ani de la naşterea marelui nostru scriitor Camil Betrescu. Nu i-a rămas străin acestui fecund crea­tor, in efervescenta sa existenţă, aproa­pe nici un domeniu de activitate : a fost romancier, poet, dramaturg, publi­cist, eseist, estetician, cadru didactic, a colaborat la presa literară a vremii, semm­iul cronici literare, sportive, mo­derne. Era firesc ca inimosului cerciphis­tor şi entuziastului animator al artelor, să nu-i fie indiferentă evoluţia celei mai tinere dintre ele, cea născută a­­proape o dată cu el — cinematografia. Mult timp, preocupările manifestate de C­amil Petrescu pe tărîmul artei filmului au trecut aproape neobservate, datorita probabil celorlalte domenii care au primat în vasta sa operă. Preocupările lui Camil Petrescu în do­­meniul celei de a şaptea arte nu s-au limitat la intervenţiile sale de veri­tabil critic de film, de autentic cro­nicar cinematografic. El şi-a încercat condeiul şi ca scenarist. Ne-au râmas astfel, de la el, scenariile „Ştefan cel Mare“ şi „Bălcescu“, ilustrând pagini strălucite ale istoriei neamului româ­nesc, „O aventură în tren“ şi „O fată intr-o iarnă“ (în manuscris), precum şi cîteva alte proiecte, printre ca­re „Mio­riţa“ (film pe care dorea să-l realizeze împreună cu Mihail Sadoveanu) şi, sub formă de sinopsis, „Trenul destinu­lui“ şi „La Moreni“. NAE COSMESCU Cinematografii­ în lumea matematicii — Dacă dumneata m-ai întreba ceva despre matematică eu ţi-aş răspunde ce cred, iar dacă ai fi şi dumneata matematician, am putea duce o dis­cuţie, oricît de „tare“, oricît de violent­­intelectuală, despre anume probleme cu orientare generală in matematici. A­­ceastă orientare generală nu poate fi discutată însă decât între matematicieni, pentru că alţii n-au ce să orienteze şi mi-e teamă că au să mă orienteze, fapt cu care n-aş fi de acord. în mod analog, aşa cum declaram altă dată revistei „Teatrul“, nu-mi place să vorbesc des­pre lucruri în care nu mă pricep. Dum­neata aici nu iei un interviu la, sa zicem, patru sute de anonimi, ci im-l iei mie; înseamnă că eu aş accepta sa impun ceva într-un domeniu de care sunt străin. Chiar mărturisirile n-ar fi potrivite, fiindcă o mărturisire pe­ care ţi-aş face-o ar avea aerul : „matema­tica zice cutare lucru...“. Ceea ce gîn­­desc in ce priveşte, arta, asta e treaba mea personală. S-o publici, ar fi o in­discreţie ! A, dacă vrei să faci un chestio­nar statistic pe tema „Ce cred matema­ticienii despre artă ?“ — află că acum există o întreagă teorie, adevărată dis­ciplină matematică, teoria chestionare­lor căreia institutul de programare pen­tru calculatoare din Paris i-a anunţat, NU de mult, un curs. Eu, care de vreo săptămînă caut să pun mina pe o carte intitulată „Teoria chestionarelor“, nu m-aş resemna să fiu chestionat altfel decit după această teorie... — Cum în teoria matematică a ches­tionarelor sînt complet profan, nu-mi ră­­m­îne decit să strămut discuţia de la general, la cazul particular al filmului pe care l-am vizionat împreună. în ce măsură consideraţi că au reuşit cineaş­tii să redea, cu instrumentul lor de imagine, lumea abstractă a matemati­cii ? — Lumea matematicii nu e cu nimic mai abstractă decit oricare altă lume. Iar măsura in care cinematograful poate să r­edea viaţa acestei lumi, depinde — cum spuneam — de virtuţile realizatorilor filmului. Mi-e greu să afirm dacă ei au reuşit sau nu, pentru că mă aflu înlăuntru, printre cei care duc această viaţă. N-aş putea decit să spun dacă filmul reflectă viaţa aceasta, aşa cum (Urmare din pag. 1) /tc/frb, t+raHctcfa / producţie italiană in culori, de Ma­rino Crivolanni cu Claudio Villa & Susanne Martin. Tot mai numeroşi sînt cîntăreţi invitaţi pe platouri de către regizorii italieni. Săptămîna trecută l-am văzut pe Massimo Ranieri, unul din cei mai populari tineri interpreţi italieni de muzică uşoară, în Metello... Săptămîna asta Claudio Villa în Adio, Granada. Dar spre deosebire de Villa, Massimo Ranieri nu cîntă nici o arie în Metello, este pur şi simplu actor. Există deci două moduri de comportare faţă de cîntăreţul adus în studio­­ primul, a-l prezenta publicului sub un aspect ne­cunoscut, valorificîndu-l ca interpret dramatic ; cel de-al doilea — a-i ex­ploata calitătile consacrate de inter­pret vocal, dramaturgia ca atare b­ine însăilată numai ca un pretext, este și cazul melodramei muzicale a lui Ma­rino Girorgmi, schema sufereetului este arhicunoscută : gloria sosită pe nepusă masă îl face pe cîntăreţ să-şi negli­­familia, în cazul de faţă o frumoa­să fiică. în timp ce „drama“ acumulea­ză, eroul se lansează, din cînd in cînd, în cîte-o arie şi acestea devin momente­le cele mai agreabile ale spectacolului. Spre sfîrşit ajungem la punctul cul­minant, în timp ce fiica se zbate între viaţă şi moarte. Claudio Villa ~ sau Valii, cum eu minimum de ima­­ginaţie a fost botezat personajul — trebuie să urce Golgota carierei sale, cîntînd la televiziune. încă Pe vremea în care Al­ .Tolson se lansa în „Sonny- Boy“, cînd televiziune nu exista, schema fusese deja descoperită. Nu­­mai că ea nu era servită cu atîta astenr­­ație ca în acest film în care operato­rii de televiziune aclamă : „Vai dacă lumea ar ști !“ doar spre a rea­minti spectatorilor punerea în situatie. Pina la urmă, ceea ce rămine, ca în­totdeauna, din asemenea " improvizard cinematografice este vocea lui Claudio Villa- Faceţi abstracţie de rest şi as­cultaţi, din douăzeci în douăzeci de minute, banda sonoră a filmului... ’Tree tife de producţie iugoslavă, scenariul şi regia : Fadil Hadzic. In rolul lui Cino : Ivica Vidovic. Se poartă, de la o vrem­e, citatele pe frontispiciul filmelor. Se poartă drept „moto“, ca un fel de paratrăznet îm­potriva eventualelor fulgerări ale opi­niei publice. Mai săptămâile trecute l-am surprins pe autorul unei oarecare producţii poliţiste invocîndu-l pe Qu­­­hov în a­jutor, de parcă dramaturgul „Pescăruşului“ numai „Piese de serie neagră“ ar fi scris î în ce-1 priveşte, regizorul Fadil Hadzic se pune la a­­dăpostul lui Beplsett, invopind o cele­bră replică dip ..Aştepţindu-l pe Cro­s­dorf­, Singura legătură pe care am sim­­ţit-o, însă, între piesa lui Beckett şi filmul său este că şi aici pipera ăŞ-­ teaptă pe cineva. Personajul lui Had­zic este, teoretic, un candid în faţa realităţii. De fapt, însă, eroul pare un cretin, cu mot’s săltat -r­ amintind, în intenţie, de dl. Hulot care face tot felul de giumbuşlucuri fără haz ! joacă popice, cîntă „O soleee^mio !“» culege o bizară specie de flori, diri­jează Un cor de broaşte, se întilneşt cu un factor poştal, CO­ŞU cerşetor şi cu­­ un taraf de lăutari... Şi uite aşa, vorba filmului, „,trec zilele“. De fapt, trec orele, dar într-un fel tot titlul are dreptate, fiindcă filmul e atît de tern încît ora pare zi. Totul este atît de întîmplător, improvizat şi in­coerent, pretinsele simboluri atît de meschin aluzive, încît ai sentimentul să te afli în faţa unui fel de „happe­­ning“ studenţesc fără pretenţii. De fapt, însă, intuieşti că regizorul dorise să realizeze o comedie mai mult decit v&ztAtde­­ CAR AN­FU modernă. Şi a trimniţi­o în asemenea măsură îneît spectatorii părăsesc sala intimidaţi unul cîte unul... C? afum/r/ca infawttâe producţie a regizorului cel»­rainslav Papousek. Interpretează : Josef Se­­banek (bunicul), Marie Motlova (bunica), Franţisek Husak (Ludova) Jiglena Ruzick­ova (Hedus). ...La început a fost strigătul ! Un sunet bizar, ca un ţipăt de pasăre. Sau poate un apel deznădăjduit . ,,A­jutor Nu vom afla niciodată cine şi de ce a strigat. Nu cauza, ci e­fectul strigătului în pădurea furnicind, ca in fiecare duminică, fre excu­rsionişti, îl interesează pe Jaroslav Papousejk. Şi cea mai bună parte a comediei­­ sale este această dimineaţă în pa­dur­ea­­ stâr­nită, apucată parcă de nebunie, în­ care oamenii se cheamă intre ei cu dis­perare, şi din care fug, spre case, cu o spaimă disimulată sub politeţea con­­venţională. După această insolită uvertură, cîmpul de desfăşurare a comediei este pictat „în familie“, în apartmnentul clanului Homolka. Papousek, dramaturgul fil­melor lui Milos forman, încearcă Să repete aici performanţele autoru­lui Dra­gostei unei blonde, hr­ănindu-şi fil­mul cu un umor izvorît din gesturi şi ticuri cotidiene, din studiul compor­tamentului personajelor în condiţii din cele mai obişnuite. Numai că Forman adăuga libretului­ lui Papou­sek inepui­zabila sa fantezie şi sclipitoru-i spirit de observaţie. Lipsită de ele şi claustrată între pereţii apartamentului, comedia lui Papousek riscă, pînă la urmă, să m­oară de ipariţie. Ceea ce merita să fie relevat este pictura de moravuri a cineastului, descripţia unui univers familial viciat de filistinism în care oamenii devin răi, fără patimă, din comoditate şi ignoranţă şi prostie, în care izbutesc să-şi facă rău unii alto­ra, fie şi din tandreţe sau din com­pasiune. Fenomenul merită să fie stu­diat şi caricaturizat, dar acest „fiece homo...» al lui Papousek vădeşte o anume voluptate a grotescului, o fre­nezie a demolării pare stimnpste — pînă la urmă — rezerva spectatorului. Cînd, în final, familia Homoika dănţuieşte în acordurile triumfale ale odei beethova­­niene a bucuriei, e d£ja mult prea mult. E greu să-ţi mai dai seama al cui este filistinismul care profanează ae°l° su­blimul artei, al personajelor sau al autorului o văd eu, dinăuntru. Ei bine, din acest punct de vedere, mie mi se pare că da.! Cineaştii au surprins o multitudine de aspecte, de la cele liniştite, ale vieţii de.­ familie, de la jocul de şah sau ascult­­area unui discr şi pînă la momentul în care spectatorul îl poate urmări pe tînărul matematician Nicolae Popa, cum se frămîntă, cum gîndeşte. Aşa încît, din film, se poate trage concluzia că matematicianul este un om normal, nu­­mai că un om care gîndeşte dinamic, frămîntăt şi atunci cînd îi poţi surprin­de aceast­­ însuşire — ceea ce nu e de­loc uşor î­­i­ remarci că reflexul ghidirii pe chipurile oamenilor e expresiv, foto­genic. Revenind astfel la întrebarea ini­ţială a dumitale, iată că atunci cînd cei care fac un film ştiu să-l facă, fil­mul poate deveni interesant şi pentru cei dinafară, nU numai pentru cei din mediul filmat. Mia surprins utilizarea unor desene geometrice luate dintr-o carte de-a mea de algebră, pe care ma­tematicianul le realizează pentru a în­ţelege, faptul că ele pot fi privite şi de plăcere, desprinse de suportul lor Utilitar-ştiinţific. Filmul lui Zoltán Temer pune accen­tul pe două generaţii de matematicieni, generaţia mea şi a celor foarte tineri. Fără îndoială, s-ar mai putea face şi altele care să arate fie, cronologic, cî­teva generaţii de matematicieni, fie un alt unghi de vedere... — Esenţialul este — mi se pare — că acest film confirmă în mod convin­gător aserţiunea dv. că omul de ştiinţă devine vedeta epocii moderne... — Una din calităţile acestui film mi se pare a fi că nu noi, cei cîţiva ma­tematicieni care apărem în imagine sun­tem­ vedete. Adevărata vedetă a filmului este matematica, „gândirea matematică românească“... ...O duminică în familie“ REFLECTOR DUPĂ 42 DE ANI... Am informat pe ci­titorii noştri la timpul potrivit, despre iden­tificarea interpretului „necunoscut“ al come­diei româneşti reali­­zate în 1029 — GIGU­­LICA CEFERIST ~­in persoana inginerului pensionar Ştefan Iones­­cu. După 42 de ani de la debutul său la ci­nematograf, iată că h­n­ginerul­ aptoi* s-a reîn­tons , filmate platourile de distribuit în­tr-un rol din fiţoiul Facerea lumii, ecrani­zate după cunoscutul roman al scriitorului Eugen Barbu. Nu e­e mult, el a apărut în faţa camerei dirijate de operatorul Ovidiu Gologan, într-o secven­ţă îi­ care jucat) Ilarion Ciobanu, Matei Alexan­dru, Paul Sava* ÎV­itzu-Fâ Arghezi, Draga­teanu şi Colea Rj Intr-o scrisoare pe re ne-a trimis-o, Ştefan Ionescu ada „Am avut posibilit PU acest prilej, să platourile studioulu la Buftea, cu vns­ţiile lor moderne­­ admir ceea ce a­r realiza statul­n socialist pentru do­­tarea cinematografi „Sala Casandra"... la Cinematecă Ne-am întrebat, în numeroase rînduri, de ce studenţii cineaşti de la I.A.T.C. „I. L. Caragiale“ nu beneficiază şi ei de posibilitatea colegilor lor de la teatru care, la sala „Casandra“ se întîlnesc seară de seară cu publicul. Lucrări cinema­tografice, unele foarte interesante şi promiţătoare, au fost păstrate ani de zile în arhive, expediate la vizionări şi festivaluri în străinătate, dar ascunse cu nemotivată pudoare de publicul românesc. Dar... tot mai bine mai tîrziu decit niciodată. Iată că Cinemateca va prezenta în zilele de 14 şi 16 aprilie două proiecţii ale unor scurtmm­etraje realizate în atelierele şcolii noastre de artă cinematografică. E drept că publicul a şi făcu­t deja cunoştinţă cu unii dintre autorii debuturilor prezentate. Astfel Radu Gabrea, prezent în selecţie printr-unul din scurt-metrajele sale de în­ceput, a şi avut timp să se afirme cu două filme de lung-metraj ca şi Titel Con­­stantinescu­ sab­ Mircea Moldovan. Selecţia va avea totuşi meritul de a recomanda alte personalităţi artistice în formare, printre care Timotei Ursu, Dan Piţa sau Carol Corfapta, acesta din urmă fiind — după opinia noastră — autorul uneia din cele mai reuşite comedii realizate în ultimii ani, Divorţ r­omânesc rămasă — din motive greu de înţeles — nedistribuită de către D.R.C.L.F. Cu atît mai mult cu cit Divorţ românesc nu este un film de ucenicie, ci o lucrare matură și de un comic savuros.

Next