Informatia Bucureştiului, aprilie 1971 (Anul 18, nr. 5474-5499)

1971-04-08 / nr. 5480

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA INFORMA­ŢI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVIII­ Nr. 5480 4 PAGINI 30 BANI Joi 8 aprilie 1971 în biroul rodnic şi, cu atît mai mult, angajam Interlocutor , tovarăşul DIMITRIE ANCUŢA, secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. Am păşit, de curind, cu satisfacţia unor bogate împliniri, în cel de al doilea trimestru al anului. Efortul sus­ţinut, antrenind o generoasă şi con­tinuă investiţie de creativitate, de a Intimpina semicentenarul partidului cu realizări cit mai înalte reprezintă, pem­tru fiecare colectiv, coordonata majoră a întregii activităţi. Desigur, despre emulaţia întrecerii socialiste In care sunt angajaţi oamenii muncii, despre eficienţa formelor sale concrete de manifestare, vorbesc cu deplină elocvenţă datele inserate in bilanţul primului trimestru, prezentat cititorilor noştri în urmă cu cîteva zile. Dar întrecere înseamnă, înainte de toate, permanenţa efortului de auto­depăşire şi — în mod firesc — explora­rea, de pe fiecare nouă platformă ca­litativă cucerită, a unui alt orizont. A­­supra acestui aspect, asupra probleme­lor pe care le ridică perfecţionarea în continuare a activităţii tehnico-economi­­ce, s-a oprit şi discuţia noastră cu tovarăşul Dimitrie Ancuţa. — Bunele rezultate ce au finalizat trimestrul I atît In industria Capitalei cit şi In sectorul de investiţii-construc­­ţii — ne-a spus pentru început inter­locutorul nostru — sint o mărturie e­­locventă a n­otăririi oamenilor muncii de a-şi dedica Întreaga energie Înfăptuirii vastului program de dezvoltare pe care 11 reprezintă acest cincinal. Sarcinile deosebit de mobilizatoare pe care ni le-am propus impun insă, ca o ne­cesitate obiectivă, evaluarea fiecărui bilanţ de etapă prin prisma efortului de neîntreruptă perfecţionare. Din a­­cest punct de vedere, succesele înre­gistrate nu pot fi un motiv de auto­­mulţumire, ci dimpotrivă un imperativ către amplificarea lor, către noi cote calitative. De altfel, recentele cons­fătuiri de lucru pe ramuri — consti­tuind, prin bogata participare la dis­cuţii a specialiştilor şi cadrelor de conducere, ample şi profunde analize a deficienţelor incă existente — au e­­videnţiat posibilitatea atragerii in circuitul economic a unor rezerve de deosebită valoare. Exprimind o sinteză a acestui creator dialog intre obiectivele propuse şi po­sibilităţile de a le realiza în optime condiţii. Consfătuirea cu activul de bază din industrie, transporturi şi con­strucţii, preţioasele indicaţii cuprinse în cuvintarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ca şi cele primite cu ocazia numeroaselor vizite de lucru ale secretarului general al partidului in unităţile economice bucureştene, au oferit Comitetului municipal de partid un Îndreptar de inaltă valoare pentru Întreaga sa activitate. Desfăşurarea a­­cestor importante evenimente sub sem­nul confluenţei a două cincinale a de­terminat ca programele de acţiune întocmite pe baza ideilor şi orientărilor relevate să poată jalona o largă pers­pectivă. De altfel, sub acest unghi de cuprindere, principalul nostru obiectiv il constituie pregătirea, de pe acum, la un nivel calitativ superior, a pro­ducţiei anului viitor. Florin Rădulescu-Botică (Continuare în pag. a III-a) Secţia 9 boiangerie din cadrul Combinatului de confecţii şi tri­cotaje Bucureşti este dotată cu utilaje moderne. Realizările obţi­nute de acest colectiv se materia­lizează zilnic în cîteva sute de metri tricotaje prelucrate peste plan. I j % we, v* wv I ^ „De ce nu eşti | \ can prima zi?“ \ \ ________ , % AUREL STORIN % ----------­fi In urmă cu cîţiva ani auzeam £ £ pe la radio un cîntec al cărui fi *­, reproş subtil mă urmăreşte și £ fi acum, din cînd în cînd, ca un fi 2 ecou întîrziat : „de ce nu eşti fi fi ca-n prima zi ?“. Mă trezesc £ 2 că-1 fredonez încet, fără să fi 3 vreau, pentru că-mi vine în fi fi minte, nu ştiu cum, în cele mai £ fi neaşteptate ocazii. fi t Iată, privesc jenat dezordi- £ fi nea, fumul, larma pestriţă, gă­ fi £ lăgioasă şi curăţenia suferindă fi fii din micul bar, atît de cochet şi £ fi de prevestitor de cele bune la fi g inaugurarea sa, care se află — fi fi ivit din lăudabile intenţii — £ fi în prelungirea supermagazinu- f, £ lui „Fortuna“. Mă uit la me- £ fi sele neglijate, cam betege și fi £ cam strîmbe, la ornamentele fi fi aflate într-o stare vecină cu fi fi degradarea, la perdelele colo- 2 £ rate cu un amestec ad-hoc de fi fi praf şi fum de ţigară, la sor- fi fi timentele de gustări destul de fi­e sărace şi de subţiri, şi par- fi fi că-mi vine să murmuri aşa, cu £ £ pentru mine, „de ce nu eşti 5­2 ea-n prima zi ?“. fi fi fi­­ (Continuare in pag a III-a) g fi­m — — ANCHETA NO ASTRA v\\\\\\\\\\\\\\\^ toaleta de primăvară a oraşului Pe ici pe colo dar... şi prin părţile esenţiale D­e cum a trecut „amintirea“ ultimei zăpezi, cetăţenii oraşului s-au a­­pucat gospodăreşte de treabă, sprijinind efectiv activitatea întreprin­derii de specialitate, în acţiunea de în­frumuseţare şi dereticare radicală a oraşului. După cum ne spunea directo­rul I.S.B., tov. Dumitru Cherciu, „în nici un an nu am simţit ca acum, aju­torul consiliilor populare ale sectoa­relor, al deputaţilor, comitetelor de ce­tăţeni, asociaţiilor de locatari, popu­laţiei, care au închinat multe după a­­miezi şi duminici treburilor gospodă­reşti“. Şi, într-adevăr, după cum ne-am putut da seama, străbătînd, ieri, ca şi în zilele precedente, cîteva sute de străzi centrale şi, mărginaşe, oraşul apare mult mai curat decit anul trecut, în aceeaşi perioadă a lunii aprilie. Dar pe de altă parte, este de luat în consideraţie că, datorită iernii blinde, care nu a pus probleme deose­bite sub aspectul cantităţilor de ză­padă, I.s.B. a avut posibilitatea să în­treţină curăţenia, aproape fără între­rupere, chiar în lunile sezonului rece. Deci pivind lucrurile din acest unghi de vedere şi ţinînd seama de apor­tul substanţial al locuitorilor unele rămîneri în urmă sint cu totul nejus­­tificate. Am întîlnit încă multe străzi cărora nu li s-a făcut toaleta gene­rală, cu rigolele pline de pâmînt şi alte resturi (şoseaua Olteniţei, străzile Tutunului, Portăreşti, porţiuni din calea Griviţei, şoseaua Panduri, bd. Meta­lurgiei etc). Ni s-a explicat că încă nu le-a venit rîndul, ele fiind programate (Continuare in pag­i ll­a) in cîteva cuvinte • Un colectiv ele ingineri şi arhitecţi ai INSTITUTULUI PRO­IECT BUCUREŞTI lucrează în prezent la elaborarea proiectului de execuţie pentru viitorul pa­saj­­ rutier su­bteran denivelat care va asigura continuitatea circula­ţiei între bd. Poligrafiei şi str. Jiului pe sub calea ferată Bucureşti—Constanţa. Au fost prevăzute cite trei fire de cir­culaţie pe sens, a cite 10,5 m fiecare, cu o bandă separatoare de 4 metri precum şi trotuare pe cele două sensuri. „ In depozitele I.C. Com­bustibilul au sosit ieri după amiază 800 tone lemne de foc şi 500 tone cărbuni (huilă şi brichete). • La uzina de reparaţii Bucureşti se află în probe tehnologice pompa de trans­portat beton la mare înăl­ţime, de 20 mc/h care va uşura cu mult munca p­e şantiere.­­ Pentru prima oară în ţară s-au realizat la I.C.M.P.B. bare capsulate de 4.500 amperi — 10 kilovolți, destinate legăturilor din­tre generatoarele și transforma­toarele electrice mari. (Continuare în pag a II-a) Manifestări consacrate semicentenarului partidului « In zilele de 10—11 aprilie 1971, va avea loc cea de a XIV-a se­siune ştiinţifică a Institutului po­litehnic din Bucureşti, consacrată­­sărbătoririi semicentenarului Par­tidului Comunist Român. Vor fi prezentate circa 660 lucrări ela­borate de cadrele didactice de la institutul politehnic Bucureşti, instituţiile de învăţămint superior din ţară, precum şi de către spe­cialişti din institutele de cercetări ale Academiei şi departamentale, laboratoare uzinale etc. • Astăzi la ora 19, în sala de festivităţi a inspectoratului mili­ţiei municipiului Bucureşti va avea loc faza finală a concursu­lui „Cine ştie răspunde“ intitulat „Momente importante din lupta Partidului Comunist Romăn pen­tru bunăstarea şi fericirea po­porului“. La acest concurs, or­ganizat de Comitetul de partid al I.M.M.B., participă ciştigătorii din faza pe organizaţii. « Studenţii Facultăţii de limbă şi literatură română se vor intilni astăzi, ora 17, în amfiteatrul O­­dobescu, cu poeţii Mihai Beniuc, Ana Blandiana, George Alboiu, Cezar Baltag şi alţii, care vor citi versuri din creaţia proprie închi­nată partidului. « „File din istoria P.C.R.“, se intitulează simpozionul ce va avea loc, astăzi la ora 17, in am­fiteatrul nr. 3 al Institutului pe­dagogic. Vor participa prof. univ. Mihai Cruceanu, şi prof. univ. Mihai Roşianu. Vizita delegaţiei Partidului Comunist Român în R.A.S. Azerbaidjană Corespondentul Agerpres, Lau­­renţiu Duţă, transmite , în cursul dimineţii de miercuri 7 aprilie, de­legaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., care participă la lucrările Congresului­­al­­ XXI­V-lea al P.C.U.S., a vizitat­­oraşul Baku, capitala R. S. S. Azerbaidjene, pu­ternic centru economic şi cultu­ral. Ca şi în ajun, mii de locuitori ai oraşului salută cu căldură, cu ospitalitate pe solii poporului ro­mân. Delegaţia Partidului Comunist Român a depus o coroană de flori la Mausoleul memorial al celor 26 de comisari revoluţionari comu­nişti ucişi la Baku în 1918 de in­­tervenţioniştii străini şi reacţiunea internă. La solemnitate au fost de faţă G. Aliev, prim-secretar al C.C. al P.C. din Azerbaidjan, M. A. Le­­seciko, membru al C.C. al P.C.U.S., vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri al U.R.S.S., V. M. Buşuiev, şef de secţie la C.C. al P.C.U.S., V. I. Drozdenko, ambasadorul U.R.S.S. în România, precum şi se­cretari ai C.C. al P.C. din Azer­baidjan, membri ai guvernului re­publicii, în continuare, s-a vizitat Muzeul de istorie a Azerbaidjanului. Delegaţia Partidului Comunist Român s-a îndreptat apoi spre , ora­şul Sumgait, centru industrial con­struit în anul 1948, la cca. 40 ki­lometri de Baku, pe malul Caspicii. La intrarea în oraş, grupuri de pio­nieri oferă buchete de flori oaspe­­ţilor români. De-a lungul străzilor sunt arborate lozinci cu urări de bun-venit în limbile azerbaidjană, rusă şi română, steaguri roşii şi tricolore. Se face un scurt popas în Piaţa Lenin. Aici, Veniamin Agamoglu­­nov, secretar al Comitetului oră­şenesc Sumgait al P.G. din Azer­baidjan, îl informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu despre etapele construirii acestui tînăr oraş. Coloana maşinilor se îndreaptă apoi spre Combinatul chimic din oraş, a cărui construire a început în anul 1967. Un mare număr de muncitori, operatori chimişti, ingi­neri, purtînd pancarte cu urări de bun venit, au primit cu vii şi pu­ternice aplauze sosirea delegaţiei Partidului Comunist Român. (Continuare in pag. a IV-a) CONSFĂTUIRI PE TEMA­ ,Munca politică in sprijinul reducerii consumurilor specifice de metal" Ieri, după amiază, la Cabinetul Comitetului municipal de partid a avut loc o consfătuire pe tema : „Munca poli­tică în sprijinul redu­cerii consumurilor spe­cifice de metal“. La lucrările consfătuirii, organizată de secţia de propagandă a Comite­tului municipal Bucu­reşti al P.C.R., au fost prezenţi secretari ai comitetelor de partid ale sectoarelor, secre­tari ai comitetelor de partid şi responsabili ai comisiilor economice din unele unităţi eco­nomice, activişti de partid, sindicat şi UTC, responsabili ai unor compartimente de con­cepţie din întreprinderi, invitaţi etc. La consfătuire a luat parte tovarăşul Petre Constantin, secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. Lucrările consfătuirii au început prin vizita­rea de către cei pre­zenţi a expoziţiei „Munca politico-educa­­tivă în sprijinul reali­zării sarcinilor econo­mice“, deschisă ieri di­mineaţă la Cabinetul Comitetului municipal de partid. In continuare au prezentat expuneri tovarăşii : Ion Răduţ, inginer şef cu probleme de cercetare-dezvoltare de la uzina „23 Au­gust“, Constantin Geor­­gescu, secretarul comi­tetului de partid de la uzina de utilaje şi piese de schimb pentru in­dustria materialelor de construcţii, ing. Petre Şerbănescu, membru al Comitetului de partid de la Uzina de maşini agricole „Semănătoa­rea". In cuvintul lor, vorbitorii s-au referit la experienţa colective­lor de muncă in găsi­rea celor mai bune for­me şi metode ale mun­cii politice orientate în direcţia reducerii con­sumului de metal. Ulti­mele două expuneri au fost însoţite de filme documentare, realizate de cineaşti amatori de la Ecran club. Au ur­mat discuții. In încheierea lucrări­lor consfătuirii a luat cuvintul tovarăşul Pe­tre Constantin. 50 noi modele de imprimeuri Fantezia creatorilor de frumos ai Combinatului de bum­bac nr. 1, coroborată sugestiilor cumpărătorilor, a dus la o rezultantă care nu poate decât să bucure deopotrivă şi pe unii şi pe alţii . 50 de noi modele de imprimeuri în cele mai diferite nuanţe şi desene care vor pleca miine pentru a fi omologate. „Pină atunci — ne spune TEODOR STATOVICI, director al Combinatului — iată în avanpremieră cîteva articole (cămăși bărbătești, bluze, rochii — din materiale adecvate anotimpului mai călduros) care vor putea fi intilnite foarte curind in magazine : „Doroteea“, „Artur“, „Crina“ etc. Rea­lizate dintr-o ţesătură de poliester plus bumbac, în culori moderne, carouri sau unt, sunt neşifonabile şi uşor lavabile , calităţi care le recomandă de pe acum“. Azi dimineaţă, in Gara de Nord, a sosit ansamblul Circului mare din Moscova, care va prezenta, incepind de sîmbătă, o serie de reprezentaţii in Bucureşti. DIN AGENDA SĂPTĂMÅNALĂ A PRIMARILOR DE SECTOR SECTORUL 1 GH. IONESCU. „Am declanşat o vastă acţiune de reparare şi întreţinere a străzi­lor, intervenind în primul rînd în zona arterelor cu circulaţie intensă. Pentru pri­ma etapă figurează căile Dorobanţi şi Vic­toriei, şoseaua Bucu­­reşti-Ploieşti, strada Cîmpina, bd. Mărăşti, ş.a. Paralel se trece la plantarea cu flori a aleilor ce duc spre fîntîna Mioriţa şî continuăm răsădirea florilor în zonele verzi din întregul sec­tor“. SECTORUL 2 LINA CIOBANU: „Desprind de pe bloc­notesul nostru : termi­narea amenajării spa­ţiilor verzi de la blocurile R 5 şi DD 48 de pe şos. Colentina, a celor de la nr. 9, 10 şi 11 de pe str. Zi­duri între vii, benzilor de peluze de pe şos. Petricani pînă la po­dul Colentina, raba­­telor de flori de pe şos Ştefan cel Mare şi bd. Dacia. Pe scurt, toa­leta de primăvară a sectorului“. SECTORUL 3 GHEORGHE DU­MITRU : „Pe agen­da acestei săptă­­mîni figurează ca eveniment impor­tant inaugurarea în str. Grindeiului-Cri­­steiului a unui com­plex comercial și de deservire care va cuprinde un maga­zin cu autoservire a­­vînd 5 raioane, un magazin I.L.F., tu­tungerie, farmacie, intr-un cuvînt, ce e necesar pentru a corespunde noţiunii de „complex“. SECTORUL 4 NICOLAE MA­TEI : „O veste bu­nă pentru viitoare­le... familii. Pe str. Labirint am reame­­najat şi modernizat Casa de căsătorii a sectorului. Pentru prima pereche de tineri căsătoriţi care o va inaugura vom rezerva şi o mică surpriză. Pînă a­­tunci cîteva detalii de interior , s-a construit o sală de mese, un bar, sală de oglinzi şi o flo­rărie“. SECTORUL 5 VIRGIL FLOREA : „Edilii sectoru­lui au considerat necesar să dea curs unei vechi dolean­ţe , ţinînd cont de numărul mare de blocuri construi­te în ultimul timp , sporind numărul spaţiilor de joacă pentru copii. Anun­ţăm pe această cale amenajarea a 14 noi astfel de te­renuri dotate cu balansoare, maşi­­nuţe şi tobogane, adevărate parcuri de distracţie”. SECTORUL 6 MARIN SURCEA : „Vom inaugura două şantiere în zonele de agrement : Bragadiru (un şantier de 110 hectare) şi pe firul apei Argeş (Dumitra­­na). La Bragadiru, de pildă, am proiectat să realizăm 3 bazine pentru sporturi nauti­ce, 2 plaje, terenuri de sport şi, bineînţe­les, complexe comer­ciale. La Argeş, vor fi instalate bănci şi mă­suţe în stil popular , se va construi şi un pod suspendat care va le­ga malul sting al apei cu o insulă împădu­rită“. SECTORUL 1 GHEORGHE DRA­GAN : „Moderni­zarea parcului Plevnei, ale cărui platforme destinate diferitelor sporturi vor fi sâptămîna a­­ceasta bituminizate, precum şi acţiunea de lărgire a pieţei „Ilie Pintilie“ unde suprafaţa va fi mă­rită pînă duminică cu încă 1 000 de mp., sunt doar cîteva dintre acţiunile pe care le întreprin­dem în această săp­­tămînă“. SECTORUL 8 PAUL COJOCA­RU : „Definitivăm de­taliile pentru înce­perea construirii pieţei „16 Februa­rie“. Pentru viito­rii cumpărători, cîte­va date în avan­premieră , piaţa se va întinde pe o su­prafaţă de 10 000 mp, va cuprinde o hală de carne, ma­gazine I.L.F. şi Gos­tat, o platformă pen­tru producători şi un obor pentru a­­nimale“. 9 Ieri s-a încheiat olimpiada de li­teratură pentru elevi (faza finală), or­ganizată de Ministerul Invăţămîntului, Societatea de ştiinţe filologice şi Uni­unea Tineretului Comunist. Această etapă a concursului a fost dedicată sărbătoririi semicentenarului P.C.R. şi a avut tema : „Dragostea faţă de pa­trie şi popor oglindită in operele lite­­rare studiate“. La Olimpiadă au parti­cipat 25 000 elevi din ţară. Cu acest pri­lej a avut loc solemnitatea decernării premiilor (fotografia noastră). Oraşul, în cîteva ipostaze, la intersecţia dintre „ieri" şî „azi SCHIMBUL TREI. Noaptea este, în cele mai multe cazuri, din „odihna“ — relaţie mai mult tradiţională şi oarecum formală. Ma­­ie gîndim că nu puţini sint cei care prin veghea lor nocturnă impli ......- *—V-- ----- -----.—-— V“ ------------------------- Mai ales dacă ne gîndim că nu puţini sînt cei care prin veghea lor nocturnă împlinesc munca de peste zi. Secţia de forjă a uzinelor 23 August. Aici imensele ciocane şi pre­ (Continuare in pay. a 11 a) sinonimă cu Cinematograful în lumea matematicii — De vorbă cu acad. GR. C. MOISIL, pe marginea filmu­­lui „GTNDIREA MATEMATI­CA ROMANEASCA" Recent tandemul Zoltán Terner (re­gie) şi Claudiu Soltescu (imagine) a terminat noul film de popularizare a ştiinţei Gîndirea matematică romanească. Cum în sala de proiecţie am avut şansa să-l întîlnim pe unul dintre „protago­niştii“ filmului, cunoscutul matematician acad. Grigore C. Moisil, l-am rugat să ne răspundă la cîteva întrebări despre posibilităţile cinematografiei în general şi despre scurt-metrajul despre mate­matică al lui Zoltán Terner, în special : —­ Regizorul îmi mărturisea că desco­perirea universului dv., al matematicie­nilor, a constituit pentru el o revelaţie... — îţi închipui că pentru mine, care trăiesc în acest univers de aproximativ 50 de ani, nu mai poate constitui o re­velaţie... — Evident ! In schimb, savantul poate avea revelaţia posibilităţilor de explo­rare a realităţii pe care le are această cutie căreia îi spunem „cameră de fil­mat“... — Asta depinde, ca în toate celelalte domenii ale activităţii umane, de cine face filmul, de cit talent­are, de cită pricepere dispune. Un film poate fi banal, aşa cum o lucrare de matematică poate fi banală... — Şi care este, după părerea dv. pentru film, calea de a se sustrage ba­nalităţii ?... C. Toader (Continuare în pag. a II-a) întrebăm Al 15-lea an, sau ultimul ? Maşina de semănat arpagic, ca­lificată drept invenţie cu nr. 40 699 la 16 aprilie 1957 — şi însuşită de Ministerul Agriculturii şi Silvicul­turii prin acceptarea titulaturii de brevet — a avut o evoluţie puţin obişnuită. După 14 ani, ea se află încă în fază experimentală, nede­păşind etapa de prototip. Va oferi, oare, anul 1971 mult aşteptatul verdict? rrespuns­­a_____ întreb­area de ieri La întrebarea de ieri — „CÎND VOR AVEA LOC, TOTUŞI, EXA­MENELE DE TRADUCĂTOR ?“ — ne răspunde tot tov. GH. CAN­IA, directorul Centrului de documentare şi perfecţionare a cadrelor de pe lîngă Co­mitetul de Stat pentru Cultură şi Artă * „Cu cîteva zile în urmă, organul nos­tru tutelar, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, a înaintat spre aprobare proiectul de hotărîre prin care se regle­mentează problema examenelor de tra­ducător. Reamintim că s-au preconizat măsuri care să ducă la desfăşurarea examene­lor în condiţiuni mai bune. Se are în vedere, de pildă, posibilitatea de a susţi­ne examenul nu o singură dată pe an, ca pînă-n prezent, ci la date diferite. în funcţie de limbă şi specialitate, candi­daţii îşi vor putea alege, chiar de la în­scriere, data la care pot să se prezinte la examen, în raport şi cu disponibili­tăţile lor de timp. în felul acesta, se creează posibilitatea ca zilnic să fie exa­minat un grup mic, de 30—40 persoane, şi implicit posibilitatea creşterii exigen­ţelor de examinare. După adoptarea actului normativ amin­tit, Centrul de documentare şi perfec­ţionare a cadrelor va pune la îndemîna celor interesaţi, prin presa, radio şi alte mijloace, informaţii privitoare la data, procedura şi taxa de înscriere, locul şi data examenelor. Evident, schimbările preconizate fac ca înscrierile efectuate în anul 1970 să nu mai fie corespunzătoare. PE TOT SLOBUL INFORMAŢIA K­lise in... Marea Japoniei A fost „Odiseea" inspirată de o străveche povestire orientală ? • Concluziile istoricului vest-german Daunicht • Și o ultimă reconstituire în Mediterana, întreprinsă de navigatorul englez Bradford De curînd, In cercu­rile de specialitate in­ternaţionale o comuni­care a orientalistului vest-german Hubert Daunicht a produs senzaţie. După aproape zece ani de cercetări amănunţite, el a ajuns la concluzia că Homer s-a inspirat, cînd a creat „Odiseea“, din relatările contempora­nului şi învăţătorului său Aristeas din Pro­­konesos, care a făcut o lungă călătorie în Asia centrală şi în China, şi că a avut drept model o străve­che lucrare orientală , „Analele de bambus“, din perioada împăra­ţilor Sun şi Yu (apă­rute între anii 1989 şi 1978 î.e.n.). (Continuare în pag. a IV-a)

Next