Informatia Bucureştiului, aprilie 1971 (Anul 18, nr. 5474-5499)
1971-04-08 / nr. 5480
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA INFORMAŢIA ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVIII Nr. 5480 4 PAGINI 30 BANI Joi 8 aprilie 1971 în biroul rodnic şi, cu atît mai mult, angajam Interlocutor , tovarăşul DIMITRIE ANCUŢA, secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. Am păşit, de curind, cu satisfacţia unor bogate împliniri, în cel de al doilea trimestru al anului. Efortul susţinut, antrenind o generoasă şi continuă investiţie de creativitate, de a Intimpina semicentenarul partidului cu realizări cit mai înalte reprezintă, pemtru fiecare colectiv, coordonata majoră a întregii activităţi. Desigur, despre emulaţia întrecerii socialiste In care sunt angajaţi oamenii muncii, despre eficienţa formelor sale concrete de manifestare, vorbesc cu deplină elocvenţă datele inserate in bilanţul primului trimestru, prezentat cititorilor noştri în urmă cu cîteva zile. Dar întrecere înseamnă, înainte de toate, permanenţa efortului de autodepăşire şi — în mod firesc — explorarea, de pe fiecare nouă platformă calitativă cucerită, a unui alt orizont. Asupra acestui aspect, asupra problemelor pe care le ridică perfecţionarea în continuare a activităţii tehnico-economice, s-a oprit şi discuţia noastră cu tovarăşul Dimitrie Ancuţa. — Bunele rezultate ce au finalizat trimestrul I atît In industria Capitalei cit şi In sectorul de investiţii-construcţii — ne-a spus pentru început interlocutorul nostru — sint o mărturie elocventă a notăririi oamenilor muncii de a-şi dedica Întreaga energie Înfăptuirii vastului program de dezvoltare pe care 11 reprezintă acest cincinal. Sarcinile deosebit de mobilizatoare pe care ni le-am propus impun insă, ca o necesitate obiectivă, evaluarea fiecărui bilanţ de etapă prin prisma efortului de neîntreruptă perfecţionare. Din acest punct de vedere, succesele înregistrate nu pot fi un motiv de automulţumire, ci dimpotrivă un imperativ către amplificarea lor, către noi cote calitative. De altfel, recentele consfătuiri de lucru pe ramuri — constituind, prin bogata participare la discuţii a specialiştilor şi cadrelor de conducere, ample şi profunde analize a deficienţelor incă existente — au evidenţiat posibilitatea atragerii in circuitul economic a unor rezerve de deosebită valoare. Exprimind o sinteză a acestui creator dialog intre obiectivele propuse şi posibilităţile de a le realiza în optime condiţii. Consfătuirea cu activul de bază din industrie, transporturi şi construcţii, preţioasele indicaţii cuprinse în cuvintarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ca şi cele primite cu ocazia numeroaselor vizite de lucru ale secretarului general al partidului in unităţile economice bucureştene, au oferit Comitetului municipal de partid un Îndreptar de inaltă valoare pentru Întreaga sa activitate. Desfăşurarea acestor importante evenimente sub semnul confluenţei a două cincinale a determinat ca programele de acţiune întocmite pe baza ideilor şi orientărilor relevate să poată jalona o largă perspectivă. De altfel, sub acest unghi de cuprindere, principalul nostru obiectiv il constituie pregătirea, de pe acum, la un nivel calitativ superior, a producţiei anului viitor. Florin Rădulescu-Botică (Continuare în pag. a III-a) Secţia 9 boiangerie din cadrul Combinatului de confecţii şi tricotaje Bucureşti este dotată cu utilaje moderne. Realizările obţinute de acest colectiv se materializează zilnic în cîteva sute de metri tricotaje prelucrate peste plan. I j % we, v* wv I ^ „De ce nu eşti | \ can prima zi?“ \ \ ________ , % AUREL STORIN % ----------fi In urmă cu cîţiva ani auzeam £ £ pe la radio un cîntec al cărui fi *, reproş subtil mă urmăreşte și £ fi acum, din cînd în cînd, ca un fi 2 ecou întîrziat : „de ce nu eşti fi fi ca-n prima zi ?“. Mă trezesc £ 2 că-1 fredonez încet, fără să fi 3 vreau, pentru că-mi vine în fi fi minte, nu ştiu cum, în cele mai £ fi neaşteptate ocazii. fi t Iată, privesc jenat dezordi- £ fi nea, fumul, larma pestriţă, gă fi £ lăgioasă şi curăţenia suferindă fi fii din micul bar, atît de cochet şi £ fi de prevestitor de cele bune la fi g inaugurarea sa, care se află — fi fi ivit din lăudabile intenţii — £ fi în prelungirea supermagazinu- f, £ lui „Fortuna“. Mă uit la me- £ fi sele neglijate, cam betege și fi £ cam strîmbe, la ornamentele fi fi aflate într-o stare vecină cu fi fi degradarea, la perdelele colo- 2 £ rate cu un amestec ad-hoc de fi fi praf şi fum de ţigară, la sor- fi fi timentele de gustări destul de fie sărace şi de subţiri, şi par- fi fi că-mi vine să murmuri aşa, cu £ £ pentru mine, „de ce nu eşti 52 ea-n prima zi ?“. fi fi fi (Continuare in pag a III-a) g fim — — ANCHETA NO ASTRA v\\\\\\\\\\\\\\\^ toaleta de primăvară a oraşului Pe ici pe colo dar... şi prin părţile esenţiale De cum a trecut „amintirea“ ultimei zăpezi, cetăţenii oraşului s-au apucat gospodăreşte de treabă, sprijinind efectiv activitatea întreprinderii de specialitate, în acţiunea de înfrumuseţare şi dereticare radicală a oraşului. După cum ne spunea directorul I.S.B., tov. Dumitru Cherciu, „în nici un an nu am simţit ca acum, ajutorul consiliilor populare ale sectoarelor, al deputaţilor, comitetelor de cetăţeni, asociaţiilor de locatari, populaţiei, care au închinat multe după amiezi şi duminici treburilor gospodăreşti“. Şi, într-adevăr, după cum ne-am putut da seama, străbătînd, ieri, ca şi în zilele precedente, cîteva sute de străzi centrale şi, mărginaşe, oraşul apare mult mai curat decit anul trecut, în aceeaşi perioadă a lunii aprilie. Dar pe de altă parte, este de luat în consideraţie că, datorită iernii blinde, care nu a pus probleme deosebite sub aspectul cantităţilor de zăpadă, I.s.B. a avut posibilitatea să întreţină curăţenia, aproape fără întrerupere, chiar în lunile sezonului rece. Deci pivind lucrurile din acest unghi de vedere şi ţinînd seama de aportul substanţial al locuitorilor unele rămîneri în urmă sint cu totul nejustificate. Am întîlnit încă multe străzi cărora nu li s-a făcut toaleta generală, cu rigolele pline de pâmînt şi alte resturi (şoseaua Olteniţei, străzile Tutunului, Portăreşti, porţiuni din calea Griviţei, şoseaua Panduri, bd. Metalurgiei etc). Ni s-a explicat că încă nu le-a venit rîndul, ele fiind programate (Continuare in pagi lla) in cîteva cuvinte • Un colectiv ele ingineri şi arhitecţi ai INSTITUTULUI PROIECT BUCUREŞTI lucrează în prezent la elaborarea proiectului de execuţie pentru viitorul pasaj rutier subteran denivelat care va asigura continuitatea circulaţiei între bd. Poligrafiei şi str. Jiului pe sub calea ferată Bucureşti—Constanţa. Au fost prevăzute cite trei fire de circulaţie pe sens, a cite 10,5 m fiecare, cu o bandă separatoare de 4 metri precum şi trotuare pe cele două sensuri. „ In depozitele I.C. Combustibilul au sosit ieri după amiază 800 tone lemne de foc şi 500 tone cărbuni (huilă şi brichete). • La uzina de reparaţii Bucureşti se află în probe tehnologice pompa de transportat beton la mare înălţime, de 20 mc/h care va uşura cu mult munca pe şantiere. Pentru prima oară în ţară s-au realizat la I.C.M.P.B. bare capsulate de 4.500 amperi — 10 kilovolți, destinate legăturilor dintre generatoarele și transformatoarele electrice mari. (Continuare în pag a II-a) Manifestări consacrate semicentenarului partidului « In zilele de 10—11 aprilie 1971, va avea loc cea de a XIV-a sesiune ştiinţifică a Institutului politehnic din Bucureşti, consacratăsărbătoririi semicentenarului Partidului Comunist Român. Vor fi prezentate circa 660 lucrări elaborate de cadrele didactice de la institutul politehnic Bucureşti, instituţiile de învăţămint superior din ţară, precum şi de către specialişti din institutele de cercetări ale Academiei şi departamentale, laboratoare uzinale etc. • Astăzi la ora 19, în sala de festivităţi a inspectoratului miliţiei municipiului Bucureşti va avea loc faza finală a concursului „Cine ştie răspunde“ intitulat „Momente importante din lupta Partidului Comunist Romăn pentru bunăstarea şi fericirea poporului“. La acest concurs, organizat de Comitetul de partid al I.M.M.B., participă ciştigătorii din faza pe organizaţii. « Studenţii Facultăţii de limbă şi literatură română se vor intilni astăzi, ora 17, în amfiteatrul Odobescu, cu poeţii Mihai Beniuc, Ana Blandiana, George Alboiu, Cezar Baltag şi alţii, care vor citi versuri din creaţia proprie închinată partidului. « „File din istoria P.C.R.“, se intitulează simpozionul ce va avea loc, astăzi la ora 17, in amfiteatrul nr. 3 al Institutului pedagogic. Vor participa prof. univ. Mihai Cruceanu, şi prof. univ. Mihai Roşianu. Vizita delegaţiei Partidului Comunist Român în R.A.S. Azerbaidjană Corespondentul Agerpres, Laurenţiu Duţă, transmite , în cursul dimineţii de miercuri 7 aprilie, delegaţia Partidului Comunist Român, condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., care participă la lucrările Congresuluial XXIV-lea al P.C.U.S., a vizitatoraşul Baku, capitala R. S. S. Azerbaidjene, puternic centru economic şi cultural. Ca şi în ajun, mii de locuitori ai oraşului salută cu căldură, cu ospitalitate pe solii poporului român. Delegaţia Partidului Comunist Român a depus o coroană de flori la Mausoleul memorial al celor 26 de comisari revoluţionari comunişti ucişi la Baku în 1918 de intervenţioniştii străini şi reacţiunea internă. La solemnitate au fost de faţă G. Aliev, prim-secretar al C.C. al P.C. din Azerbaidjan, M. A. Leseciko, membru al C.C. al P.C.U.S., vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., V. M. Buşuiev, şef de secţie la C.C. al P.C.U.S., V. I. Drozdenko, ambasadorul U.R.S.S. în România, precum şi secretari ai C.C. al P.C. din Azerbaidjan, membri ai guvernului republicii, în continuare, s-a vizitat Muzeul de istorie a Azerbaidjanului. Delegaţia Partidului Comunist Român s-a îndreptat apoi spre , oraşul Sumgait, centru industrial construit în anul 1948, la cca. 40 kilometri de Baku, pe malul Caspicii. La intrarea în oraş, grupuri de pionieri oferă buchete de flori oaspeţilor români. De-a lungul străzilor sunt arborate lozinci cu urări de bun-venit în limbile azerbaidjană, rusă şi română, steaguri roşii şi tricolore. Se face un scurt popas în Piaţa Lenin. Aici, Veniamin Agamoglunov, secretar al Comitetului orăşenesc Sumgait al P.G. din Azerbaidjan, îl informează pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu despre etapele construirii acestui tînăr oraş. Coloana maşinilor se îndreaptă apoi spre Combinatul chimic din oraş, a cărui construire a început în anul 1967. Un mare număr de muncitori, operatori chimişti, ingineri, purtînd pancarte cu urări de bun venit, au primit cu vii şi puternice aplauze sosirea delegaţiei Partidului Comunist Român. (Continuare in pag. a IV-a) CONSFĂTUIRI PE TEMA ,Munca politică in sprijinul reducerii consumurilor specifice de metal" Ieri, după amiază, la Cabinetul Comitetului municipal de partid a avut loc o consfătuire pe tema : „Munca politică în sprijinul reducerii consumurilor specifice de metal“. La lucrările consfătuirii, organizată de secţia de propagandă a Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R., au fost prezenţi secretari ai comitetelor de partid ale sectoarelor, secretari ai comitetelor de partid şi responsabili ai comisiilor economice din unele unităţi economice, activişti de partid, sindicat şi UTC, responsabili ai unor compartimente de concepţie din întreprinderi, invitaţi etc. La consfătuire a luat parte tovarăşul Petre Constantin, secretar al Comitetului municipal Bucureşti al P.C.R. Lucrările consfătuirii au început prin vizitarea de către cei prezenţi a expoziţiei „Munca politico-educativă în sprijinul realizării sarcinilor economice“, deschisă ieri dimineaţă la Cabinetul Comitetului municipal de partid. In continuare au prezentat expuneri tovarăşii : Ion Răduţ, inginer şef cu probleme de cercetare-dezvoltare de la uzina „23 August“, Constantin Georgescu, secretarul comitetului de partid de la uzina de utilaje şi piese de schimb pentru industria materialelor de construcţii, ing. Petre Şerbănescu, membru al Comitetului de partid de la Uzina de maşini agricole „Semănătoarea". In cuvintul lor, vorbitorii s-au referit la experienţa colectivelor de muncă in găsirea celor mai bune forme şi metode ale muncii politice orientate în direcţia reducerii consumului de metal. Ultimele două expuneri au fost însoţite de filme documentare, realizate de cineaşti amatori de la Ecran club. Au urmat discuții. In încheierea lucrărilor consfătuirii a luat cuvintul tovarăşul Petre Constantin. 50 noi modele de imprimeuri Fantezia creatorilor de frumos ai Combinatului de bumbac nr. 1, coroborată sugestiilor cumpărătorilor, a dus la o rezultantă care nu poate decât să bucure deopotrivă şi pe unii şi pe alţii . 50 de noi modele de imprimeuri în cele mai diferite nuanţe şi desene care vor pleca miine pentru a fi omologate. „Pină atunci — ne spune TEODOR STATOVICI, director al Combinatului — iată în avanpremieră cîteva articole (cămăși bărbătești, bluze, rochii — din materiale adecvate anotimpului mai călduros) care vor putea fi intilnite foarte curind in magazine : „Doroteea“, „Artur“, „Crina“ etc. Realizate dintr-o ţesătură de poliester plus bumbac, în culori moderne, carouri sau unt, sunt neşifonabile şi uşor lavabile , calităţi care le recomandă de pe acum“. Azi dimineaţă, in Gara de Nord, a sosit ansamblul Circului mare din Moscova, care va prezenta, incepind de sîmbătă, o serie de reprezentaţii in Bucureşti. DIN AGENDA SĂPTĂMÅNALĂ A PRIMARILOR DE SECTOR SECTORUL 1 GH. IONESCU. „Am declanşat o vastă acţiune de reparare şi întreţinere a străzilor, intervenind în primul rînd în zona arterelor cu circulaţie intensă. Pentru prima etapă figurează căile Dorobanţi şi Victoriei, şoseaua Bucureşti-Ploieşti, strada Cîmpina, bd. Mărăşti, ş.a. Paralel se trece la plantarea cu flori a aleilor ce duc spre fîntîna Mioriţa şî continuăm răsădirea florilor în zonele verzi din întregul sector“. SECTORUL 2 LINA CIOBANU: „Desprind de pe blocnotesul nostru : terminarea amenajării spaţiilor verzi de la blocurile R 5 şi DD 48 de pe şos. Colentina, a celor de la nr. 9, 10 şi 11 de pe str. Ziduri între vii, benzilor de peluze de pe şos. Petricani pînă la podul Colentina, rabatelor de flori de pe şos Ştefan cel Mare şi bd. Dacia. Pe scurt, toaleta de primăvară a sectorului“. SECTORUL 3 GHEORGHE DUMITRU : „Pe agenda acestei săptămîni figurează ca eveniment important inaugurarea în str. Grindeiului-Cristeiului a unui complex comercial și de deservire care va cuprinde un magazin cu autoservire avînd 5 raioane, un magazin I.L.F., tutungerie, farmacie, intr-un cuvînt, ce e necesar pentru a corespunde noţiunii de „complex“. SECTORUL 4 NICOLAE MATEI : „O veste bună pentru viitoarele... familii. Pe str. Labirint am reamenajat şi modernizat Casa de căsătorii a sectorului. Pentru prima pereche de tineri căsătoriţi care o va inaugura vom rezerva şi o mică surpriză. Pînă atunci cîteva detalii de interior , s-a construit o sală de mese, un bar, sală de oglinzi şi o florărie“. SECTORUL 5 VIRGIL FLOREA : „Edilii sectorului au considerat necesar să dea curs unei vechi doleanţe , ţinînd cont de numărul mare de blocuri construite în ultimul timp , sporind numărul spaţiilor de joacă pentru copii. Anunţăm pe această cale amenajarea a 14 noi astfel de terenuri dotate cu balansoare, maşinuţe şi tobogane, adevărate parcuri de distracţie”. SECTORUL 6 MARIN SURCEA : „Vom inaugura două şantiere în zonele de agrement : Bragadiru (un şantier de 110 hectare) şi pe firul apei Argeş (Dumitrana). La Bragadiru, de pildă, am proiectat să realizăm 3 bazine pentru sporturi nautice, 2 plaje, terenuri de sport şi, bineînţeles, complexe comerciale. La Argeş, vor fi instalate bănci şi măsuţe în stil popular , se va construi şi un pod suspendat care va lega malul sting al apei cu o insulă împădurită“. SECTORUL 1 GHEORGHE DRAGAN : „Modernizarea parcului Plevnei, ale cărui platforme destinate diferitelor sporturi vor fi sâptămîna aceasta bituminizate, precum şi acţiunea de lărgire a pieţei „Ilie Pintilie“ unde suprafaţa va fi mărită pînă duminică cu încă 1 000 de mp., sunt doar cîteva dintre acţiunile pe care le întreprindem în această săptămînă“. SECTORUL 8 PAUL COJOCARU : „Definitivăm detaliile pentru începerea construirii pieţei „16 Februarie“. Pentru viitorii cumpărători, cîteva date în avanpremieră , piaţa se va întinde pe o suprafaţă de 10 000 mp, va cuprinde o hală de carne, magazine I.L.F. şi Gostat, o platformă pentru producători şi un obor pentru animale“. 9 Ieri s-a încheiat olimpiada de literatură pentru elevi (faza finală), organizată de Ministerul Invăţămîntului, Societatea de ştiinţe filologice şi Uniunea Tineretului Comunist. Această etapă a concursului a fost dedicată sărbătoririi semicentenarului P.C.R. şi a avut tema : „Dragostea faţă de patrie şi popor oglindită in operele literare studiate“. La Olimpiadă au participat 25 000 elevi din ţară. Cu acest prilej a avut loc solemnitatea decernării premiilor (fotografia noastră). Oraşul, în cîteva ipostaze, la intersecţia dintre „ieri" şî „azi SCHIMBUL TREI. Noaptea este, în cele mai multe cazuri, din „odihna“ — relaţie mai mult tradiţională şi oarecum formală. Maie gîndim că nu puţini sint cei care prin veghea lor nocturnă impli ......- *—V-- ----- -----.—-— V“ ------------------------- Mai ales dacă ne gîndim că nu puţini sînt cei care prin veghea lor nocturnă împlinesc munca de peste zi. Secţia de forjă a uzinelor 23 August. Aici imensele ciocane şi pre (Continuare in pay. a 11 a) sinonimă cu Cinematograful în lumea matematicii — De vorbă cu acad. GR. C. MOISIL, pe marginea filmului „GTNDIREA MATEMATICA ROMANEASCA" Recent tandemul Zoltán Terner (regie) şi Claudiu Soltescu (imagine) a terminat noul film de popularizare a ştiinţei Gîndirea matematică romanească. Cum în sala de proiecţie am avut şansa să-l întîlnim pe unul dintre „protagoniştii“ filmului, cunoscutul matematician acad. Grigore C. Moisil, l-am rugat să ne răspundă la cîteva întrebări despre posibilităţile cinematografiei în general şi despre scurt-metrajul despre matematică al lui Zoltán Terner, în special : — Regizorul îmi mărturisea că descoperirea universului dv., al matematicienilor, a constituit pentru el o revelaţie... — îţi închipui că pentru mine, care trăiesc în acest univers de aproximativ 50 de ani, nu mai poate constitui o revelaţie... — Evident ! In schimb, savantul poate avea revelaţia posibilităţilor de explorare a realităţii pe care le are această cutie căreia îi spunem „cameră de filmat“... — Asta depinde, ca în toate celelalte domenii ale activităţii umane, de cine face filmul, de cit talentare, de cită pricepere dispune. Un film poate fi banal, aşa cum o lucrare de matematică poate fi banală... — Şi care este, după părerea dv. pentru film, calea de a se sustrage banalităţii ?... C. Toader (Continuare în pag. a II-a) întrebăm Al 15-lea an, sau ultimul ? Maşina de semănat arpagic, calificată drept invenţie cu nr. 40 699 la 16 aprilie 1957 — şi însuşită de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii prin acceptarea titulaturii de brevet — a avut o evoluţie puţin obişnuită. După 14 ani, ea se află încă în fază experimentală, nedepăşind etapa de prototip. Va oferi, oare, anul 1971 mult aşteptatul verdict? rrespunsa_____ întrebarea de ieri La întrebarea de ieri — „CÎND VOR AVEA LOC, TOTUŞI, EXAMENELE DE TRADUCĂTOR ?“ — ne răspunde tot tov. GH. CANIA, directorul Centrului de documentare şi perfecţionare a cadrelor de pe lîngă Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă * „Cu cîteva zile în urmă, organul nostru tutelar, Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, a înaintat spre aprobare proiectul de hotărîre prin care se reglementează problema examenelor de traducător. Reamintim că s-au preconizat măsuri care să ducă la desfăşurarea examenelor în condiţiuni mai bune. Se are în vedere, de pildă, posibilitatea de a susţine examenul nu o singură dată pe an, ca pînă-n prezent, ci la date diferite. în funcţie de limbă şi specialitate, candidaţii îşi vor putea alege, chiar de la înscriere, data la care pot să se prezinte la examen, în raport şi cu disponibilităţile lor de timp. în felul acesta, se creează posibilitatea ca zilnic să fie examinat un grup mic, de 30—40 persoane, şi implicit posibilitatea creşterii exigenţelor de examinare. După adoptarea actului normativ amintit, Centrul de documentare şi perfecţionare a cadrelor va pune la îndemîna celor interesaţi, prin presa, radio şi alte mijloace, informaţii privitoare la data, procedura şi taxa de înscriere, locul şi data examenelor. Evident, schimbările preconizate fac ca înscrierile efectuate în anul 1970 să nu mai fie corespunzătoare. PE TOT SLOBUL INFORMAŢIA Klise in... Marea Japoniei A fost „Odiseea" inspirată de o străveche povestire orientală ? • Concluziile istoricului vest-german Daunicht • Și o ultimă reconstituire în Mediterana, întreprinsă de navigatorul englez Bradford De curînd, In cercurile de specialitate internaţionale o comunicare a orientalistului vest-german Hubert Daunicht a produs senzaţie. După aproape zece ani de cercetări amănunţite, el a ajuns la concluzia că Homer s-a inspirat, cînd a creat „Odiseea“, din relatările contemporanului şi învăţătorului său Aristeas din Prokonesos, care a făcut o lungă călătorie în Asia centrală şi în China, şi că a avut drept model o străveche lucrare orientală , „Analele de bambus“, din perioada împăraţilor Sun şi Yu (apărute între anii 1989 şi 1978 î.e.n.). (Continuare în pag. a IV-a)