Informatia Bucureştiului, aprilie 1971 (Anul 18, nr. 5474-5499)

1971-04-20 / nr. 5490

D NICOLAE JIANU acă s-ar pune întrebarea­­ care este fenomenul carac­teristic pentru societatea ro­mânească, acum, în primele luni ale anului 1971, răspunsul ar fi de ordinul evidenţei celei mai izbitoare : un mare avînt spre de­­săvîrşire. Bilanţul cincinalului ex­pirat — în cuprinsul căruia augu­­ rasiunea desăvirşirii fii capricioşi ai naturii nu ne-au fost totdeauna prietenoşi — s-a arătat pe deplin satisfăcător în toate planurile activităţii econo­mice şi sociale. Statistica a ieşit din solemnitatea ei deosebită, fie­care cifră a găsit ecou în noi, ase­menea unui acord dintr-o melodie cunoscută şi iubită. Dar temperatura acestor zile şi acestor nopţi de la începutul ani­(Continuare in pag. a II-a) Un obiectiv principal în întrecere AUTOUTILAREA — simbioză a creaţiei şi eficienţei economice Sectorul 8 montaj al uzinei „Semănătoa­rea" şi-a mărit, re­cent, capacitatea de producţie prin execu­tarea, în atelierele proprii, a unei maşini de tăiat ţevi. Eficien­ţa economică obţinută prin introducerea în circuitul productiv a acestei maşini este deosebită, productivi­tatea muncii crescând de circa 8 ori. Tot la această uzi­nă s-a realizat, prin aotodotare, o presă de mituire hidraulică a lamelor. Utilajul, care poate fi adaptat ori­cărui tip de aparat de tăiere, asigură creşte­rea productivităţii muncii cu aproxima­tiv 50 la sută. Din deşeuri, ţevi Noua Instalaţie In curs da realizare, In cadrul acţiunii de autodota« Ia u­­rmnele „Republica*, şublerul electric, a fost concepută de Ing. Vasile Gebeanu 100 utilaj­e prin forţe proprii In întreprinderile industriale ale sec­torului 3 s-au asimilat peste plan, de la începutul anului şi pînă în prezent, 65 de produse noi. Alte 70 de utilaje şi produse au fost reproiectate şi mo­dernizate. Cu intensitate se desfăşoară şi acţi­unea de autoutilaje ; pînă acum, între­prinderile au executat, prin forţe pro­prii, aproape 100 de maşini şi utilaje, sectorul îndeplinindu-şi astfel angaja­mentul asumat pînă la 8 mai. Efici­enţa economică este deosebită : reali­zarea utilajelor respective a asigurat o reducere a investiţiilor necesare cu peste 3 milioane lei şi economii de 125 000 lei valută, de calitatea I şi KM destinată măsurării ti taraţi Urării tatomate a lungimii ţevilor, to­­laturindu-se astfel complet operaţiile manuale. In uzină au fost executate şi puse a funcţiune, anul acesta, şi trei Instala­ţii de trei ţevi la rece. Ele au preluat o serie de comenzi executate pe unele utilaje cheie, acestea puţind fi folosite la realizarea de noi sortimente (ţevi carotiere, ţevi din oţeluri inoxidabile etc.). Totodată, s-a creat o capacitate suplimentară pentru valorificarea ca­petelor de ţevi rezultata de la laminarea la cald i se realizează astfel ţevi de ca­litatea I, cu o valoare de 8 ori mai mare decit în cazul înregistrării ca de­șeuri a capetelor respective. ESTETICUL -valenţă a produsului industrial La Cabinetul pentru probleme de organizare ştiinţifică a producţiei şi a muncii, avindu-l drept ghid pe direc­torul său, ing. DUMITRU IONESCU, facem cunoştinţă, cu... palmaresul re­centului concurs de estetică industria­lă. Modele, schiţe şi prototipuri pentru produse cu c cele mai diverse valori utilitare ilustrează elocvent efortul şi reuşita, creatorilor de a le investi, a­­lături de parametri funcţionali cit mai înalţi, cu atributul, inseparabil în contextul producţiei moderne, al ca­lităţii — esteticul. Desigur, fiecare exponat■ constituie, prin noutate, un veritabil punct de atracţie. In absenţa — obiectivă — a altor criterii de selecţie, ne-am pro­pus să vă prezentăm dintre premiere pe cea mai de... sezon — căsuţa de vacanţă ,,Ester­odumus“, concepută de un colectiv de arhitecţi sub conduce- Stela Cosma (Continuare în pag. a IV-a) Azi dimineaţă, în toate şcolile bucureştene am intilnit acelaşi CAREU, Înaintea primei lecţii a ultimului trimestru şcolar. Nu ne văzusem de mulţi, de foarte mulţi ani, chiar de la terminarea şcolii. Ne-am întîl­­nit întîmpător pe stradă acum cîteva zile. Ne-am bucurat. După cuvenitul schimb de mistificări : i,arăţi minunat !*E­i,nu te-ai schimbat de loc“ etc. (cum să nu te schimbi de loc în douăzeci de ani ? dar burta ? dar chelia ? dar firele de păr alb ? dar adolescenta care te ţine de braţ şi-ţi spune „tată“ ?), după iarăşi cuvenitul schimb de informaţii inutile : „unde stai ?“, „ce tele­fon ai „unde lucrezi etc. (ca şi cum i-ar trece vreunuia din noi prin cap să-i telefoneze, să-i facă vreo vizită), a venit rîndul cuvenitului schimb de amintiri : „îl ţii minte pe profesorul de istorie ?** „dar pe cel de mare­ (Continuare ín pag. a IlI-a) De astăzi, o dată cu reluarea cursu­rilor, gimnastica zilnică a devenit parte integrantă a regimului şcolar, factor de o deosebită însemnătate în „ştergerea“ urmelor lăsate de nume­roasele ore de inactivitate la care obligă studiul. Introdusă, deocamdată, numai la şcolile generale, gimnastica va deveni în viitorul an şcolar o pre­zenţă zilnică şi în viaţa liceelor de cultură generală şi de specialitate, a şcolilor profesionale şi tehnice. Şi un amănunt­­ nu sunt admise scutirile ! Manifestări consacrate semicentenarului partidului • Mirnie, ora 16, la Casa de cul­tură „Petöfi Sandor“, tovarășul Gheorghe Drăgan, prim-secretar al Comitetului de partid al sec­­torulu­i 7, se va intilni cu ti­nerii din Institutele de cercetări și proiectări din sector. .Cu acest prilej, vor fi evocate momente din lupta și activitatea partidului, a clasei mun­citoare. Va urma un recital de ver­suri dedicate partidului. • Astăzi (ora 16), la Modern club, va avea loc o Intllnire a tinerilor din sectorul 1 cu tovarășul Paul Co­­jocaru, prim-secretar al Comitetu­lui de partid al sectorului, care va vorbi despre „Realizările obţinute de oamenii muncii din sector In cinci­nalul 1966—1970. Perspectivele ce se deschid In cincinalul 1970—1976". Va urma un program artistic susţinut de formaţiile de artişti amatori de la Modern-club. • Comitetul da partid al Academiei organizează mline, la ora 18, un «Impozlon. Vor lua cuvtorul dr. L Curtic&peanu — »90 de ani da luptă ai partidului*, prof. Radu Voi­na* — î,Dezvoltarea ştiinţei şi cul­turii In Romănl*“, și Petra Mea — I,Dezvoltarea impetuoasă a •po­porul el României aoctaliata — ex­presie a politicii P.C.R.*, • Minne 1* ora U.M. la Clubul ,,Uranus", asta programat pentru sa­lariaţii întreprinderii da construcţii hidrotehnice şi foraje (ICHT) un concurs '„Cine ştie răspunde* pe tema­­ „Din realizările oamenilor muncii din Capitală obţinute In cin­cinalul 1968—1970*. „ Astăzi, ora 1«, la Casa de cul­tură » sectorului 1 (str. Mihail E­­minescu nr. 89) are loc vernisajul expoziţiei „Realizările întreprinderilor din sector In cincinalul 1966—1970“. Analiza stării de sănătate a salariaţilor din întreprinderile şi şantierele bucureştene Ieri, la Consiliul popular al munici­piului a avut loc şedinţa în cadrul că­reia s-a analizat morbiditatea cu inca­pacitate de muncă temporară în între­prinderile şi şantierele din Bucureşti. Au participat tovarăşii prof. univ. Ma­rin Rădoi, secretar al Comitetului mu­nicipal Bucureşti al P.C.R., prof. I. Gh. Dorea, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular munici­pal, dr. I. Lemnete, secretarul Comi­tetului de partid Sănătate, dr. Lidia Orădean, preşedintele Comitetului U­­niunii sindicatelor din unităţile sani­tare, conf. dr. Victor Coroi, directorul Direcţiei sanitare a municipiului, direc­tori de întreprinderi, reprezentanţi ai comitetelor sindicatelor din întreprin­deri, directori de spitale şi policlinici, medici din reţeaua de asistenţă medi­cală. Dr. Cornelia Borundel, director ad­junct al Direcţiei sanitare, a prezentat ur­ material privind starea de sănătate a salariaţilor. După dezbateri a fost a­­doptat un plan de măsuri, vizînd con­tinua îmbunătăţire a stării de sănăta­te a salariaţilor» DESTINATARI - CUMPĂRĂTORII • De la începutul anului și prin in prezent colectivul COMBINATULUI DE TRICOTAJE NR. 2 a înscris pe graficul de livrări o depășire a volu­mului de mărfuri destinate fondului pieței de peste două milioane lei. Prin­tre produsele expediate, suplimentar și in avans, unităţilor comerciale se numără aproximativ 350 000 bucăţi tri­cotate, din fibre sintetice, fire de mătase naturală şi artificială, aproape 70 000 m.p. perdele „Terital”, circa 550 000 perechi ciorapi pentru bărbaţi, femei şi copii. • Aproximativ 150 000 m.p. de prnză albită şi imprimată, din fire de bum­bac şi un amestec cu fibre poliesterice, a livrat pînă in prezent suplimentar unităţilor comerciale de specialitate şi COMBINATUL DE BUMBAC nr. 1. Astă seară se deschid restaurantul „Balada“ şi barul „Luna“ La etajul 21 al hotelului „Inter­continental“ are loc astă seară, la orele 20,30, o premieră... comer­cială. Se deschid două importante unităţi de alimentaţie publică, res­taurantul „Balada“ cu o capacitate de 200 locuri — unitate cu speci­fic popular — și barul „Luna*. I CENTRU I I DE OPTICĂ­­ MEDICALĂ ( •£. Laboratorul central de optică ^ 7? medicală al Oficiului farmaceutic ^ nr. 2 — București a inaugurat g 0 azi un nou centru de optică me- ^ 0 dicală situat pe str. Eugen Ca- ^ 0 ragea, nr. 5-7. Aici se primesc ^ ^ comenzi pentru confecționarea și ^ ^ repararea ochelarilor cu executa- ^ £2 rea lucrărilor pe loc. De merne- & ^ nea, se execută pe baza reco- ^ $2 mandărilor medicale : rame și 0 lentile conform prescripțiilor. ^ Expo Flora ’71“ , azi Peste 15 întreprinderi producătoare de po­doabe horticole vor fi prezente la ediţia „Ex­po Flora 71“ , ne in­formează ing. Elisabe­ta Alexandrescu, şeful Serviciului de spaţii verzi al Direcţiei de drumuri şi spaţii verzi a Capitalei. Cele 14 hectare afec­tate expoziţiei în par­cul „Herăstrău" vor găz­dui, între altele, 60 specii de plante perene, peste 30 de specii şi varietăţi de plante bu­lboase, numeroase specii agăţătoare şi de­corativa, etc. In cadrul expoziţiei vor fi amenajate spaţii de odihnă pen­tru vizitatori, două te­renuri de joacă şi o bibliotecă pentru copil, un teatru de păpuși, precum și un colț al adolescentului având o variată gamă de jocuri distractive. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, LINIŢI-V­A ! INFORMA­ŢI­A ZIAR AL COMITETULUI MUNICIPAL BUCUREŞTI AL P.C.R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Anul XVIII­­ Nr. 5490 4 PAGINI 30 BANI Marţi 20 aprilie 1978 ! au Artişti români in expoziţii internationale • La Biella (Italia), începînd din 28 aprilie, se va deschide expoziţia dotată cu Premiul internaţional de gravură. Dintre artiştii noştri plastici vor participa : Ladislau Feszt, Fred Micoş, Valentin th. Ionescu şi Şerban Gabrea. • Tot în Italia, la 8 mai, va începe Bienala de arte plastice de la Florenţa. Vor fi prezenţi, ca reprezentanţi ai ţării noas­tre, pictorii Toma Roată, Elena Greculesi, Vasile Celmare, Ele­na Ufă Chelaru, sculptorul Anton Eberweit şi ceramistul Alexie Lazar Florian. • 20 dintre artiştii noştri plastici se pregătesc Intens pentru concursul de desen dotat cu premiul Juan Miró, care va avea loc în curând la Barcelona. ÎNTREPRINDERI EVIDENŢIATE Întreprindere* canal, apă. Bucurând a primit, pentru realizările deosebite din cursul anului 1970, diploma de În­treprindere evidenţiată pe ţară, în ra­mura gospodăriei comunale. I.C.A.R. a realizat planul de producţie In propor­ţie de 106,6 la sută, a depăşit planul de investiţii cu 20 la sută şi a dat o producţie suplimentară în valoare de 16 milioane lei. Pe trimestrul I al anului curent, întreprinderea a furnizat BUCUREŞTENE PE RAMURĂ populaţiei, faţă da plan, ca piva da 5,9 milioane m.c. apă (ceaa ce înseamnă mai mult decit Întreaga cantitate de apa furnizata suplimentar in cursul anului 1970). Simbată a fost decernată diploma de întreprindere evidenţiată pe ramura întreprinderii tehnico-medicale din Ca­pitală. La festivitate au participat conf. dr. Dan Enăchescu, ministrul sănătăţii, şi dr. Lidia Orădeanu, preşedinta Co­mitetului Uniunii sindicale din unităţile sanitare. Realizată prin autoutilaje de un colectiv al „Combinatului de confecţii şi trico­taje Bucureşti“, maşina de peliculizat­ asigură chimizarea inserţiilor necesare la confecţionarea unor detalii de produse. organizaţiilor de bază P.C.R. şi aiRĂSPUND CERINŢELOR CENTRELE A CANDIDAŢILOR LA STUDENŢIE? 7. Sfera de interes Este lesne de­ dedus că ideea în­fiinţării unor asemenea centre tre­buia să aibă o largă audienţă. Ceea ce s-a şi întîmplat în momentul in care s-a trecut la fapte. Elevii ulti­mei clase de liceu s-au arătat intere­saţi de acţiunea întreprinsă de In­spectoratul şcolar al municipiului şi de institutele de învăţămînt superior. Au luat fiinţă astfel centre de pre­gătire pentru candidaţii la concursul de admitere în facultăţi : la Institutul politehnic, la Universitate, la Institu­tul de construcţii, la Academia de studii economice, ş.a. O afluenţă de tineri care a întrecut aşteptările. Dor­nici să-şi perfecţioneze pregătirea, să se familiarizeze mai intim cu „rigo­rile“ programei de admitere, cu pro­blematica cerşită la examene, ei şi-au anunţat, într-un număr mare, înscrie­rea la aceste cursuri. Căci, chiar dacă în şcoală ai profesori buni, chiar dacă eşti un elev sîrguincios, e mai mult decit necesar, mai ales în vederea unei „probe“ cum e admiterea, să-ţi faci puţină ordine prin cunoştinţele acumulate şi, eventual, să ţi le îm­bogăţeşti. 2. Programare şi cerinţe Nu punem la îndoială­ faptul că, o dată înfiinţate centrele, s-a tins ca ele DE PREGĂTIRE să-şi vădească în chip superior şi ur­gent eficacitatea. Aşa se şi explică de ce s-a Urmărit, ea, în cadrul lor, să se ţină atît prelegeri, cursuri, cît și sem­i­­narii, dezbateri concrete ale unor pro­bleme. Mai mult, materiile la care se Vladimir Udrescu (Continuare in pag. a lll-a) CINEMATOGRAFE în „concediu de boală şi... terapia tergiversărilor I­n Capitală funcţionează aproxima­tiv 50 de săli de cinematograf. Erau ele ceva mai multe, cu ani în urmă, dar, cum unele au fost închise ca necorespunzătoare, altele, toc­mai fiind foarte corespunzătoare, s-au transformat în teatre. Dacă v-am spune că, totuşi, 10 la sută dintre cinemato­grafe se află în reparaţie, ne-aţi crede . Şi totuşi, aşa este ! Printr-o „coinciden­ţă“ — dacă asemenea coincidenţe pot fi îngăduite in plin sezon — cinci săli de proiecţie, dintre care trei centrale, şi-au tras obloanele încă din iarnă, ba unele chiar mai de mult. Fără îndoială că recordul absolut îl înscrie fostul cinematograf „Magheru“, devenit sediu al Cinematecii, şi redus, de două stagi­uni, la inactivitate, datorită unor inter­minabile lucrări de modernizare patro­nate de Asociaţia cineaştilor. Nu e mai puţin adevărat, însă, că pe acelaşi bule­vard poate fi admirat, de cîteva luni, pentru obloanele sale nu mai puţin spectaculoase, cinematograful­­,Scala“ şi nu departe, deşi retras de larma mari­lor bulevarde, se repauzează „Doina“, închise pentru renovare sunt, de aseme­nea, în cartiere, cinematografele „Popular“ şi „Cotroceni“. In total, să tot fie cel puţin 3 000 de locuri în permanentă vacanţă. Înmulţiţi această cifră cu 6 spectacole pe zi, iar rezultatul cu preţul biletului de intrare şi veţi obţine, cu aproximaţie, preţul fiecărei zile de renovare peste devizul reparaţiei propriu zise. S-ar părea că, în această situaţie, s-ar cuveni ca lucrările de renovare să se desfăşoare intr-un ritm trepidant. S-ar părea, dar nu este aşa. După cum ne mărturisea, deunăzi, într-un răspuns la întrebarea pusă de redacţie, reprezen­ T. Caranfil (Continuate in pag. a III a) Schimbul­­fo­min­­i* , îndrumat cu pricepere, cu răb­dare, la Tricota­jul Roșu. * „Cartea in slujba construcţiei socialiste“ Joi la prim. In incinta institutului da arhitectură „Ion Mincu", va avea loc des­chiderea festivă a expoziţiei „CARTEA IN SLUJBA CONSTRUCŢIEI SOCIALIS­TE", organizată de Centrala cărţii, sub auspiciile Comitatului da Stat pentru Cultură şi Artă şi ala Academiei de Ştiinţe sociale şi polttea. Cu acest pri­lej, ne-am adresat tov. VIRGIL OL­­TEANU, director al Cen­tralei cărţii, spre a afla care au fost criteriile de selecţionare a tipăriturilor ! — Principalele criterii au fost, fără îndoială, actuali­tatea tematică, nivelul şi ţinuta tratării, valoarea ar­tistică şi bogăţia de idei a lucrărilor, ce reprezintă toate genurile de literatură. Constituindu-se ca un inait omagiu adus semicentena­rului partidului, expoziţia oferă o amplă imagine a­­supra nivelului atins de producţia noastră editoria­lă,­ a diversităţii tematice şi varietăţii de stiluri şi modalităţi. Ideea care a stat la baza vastului pano­ramic editorial a fost aceea a unei cit mai depline ilus­trări a tuturor grupelor te­matice, începînd cu mo­mente ce reflectă condiţiile atit de vitrege de tipărire a literaturii revoluţionare in anii grei ai ilegalităţii, pînă la cele mai recente succese ale artei noastre poligrafice. — Puteţi menţiona citeva dintre cele mai reprezentative lucrări pe care pu­blicul bucrureştean le va putea int­eui aici in săptăminile următoare ? — Este extrem de dificil să mă opresc doar la citeva titluri, dintre cele circa 3 500 expuse, mai ales că și acestea, la rîndul lor, au fost selectate din zeci de mii de volume apărute l­a noi In ultimii imagine de la librăria „M. Sadoveanu* unde a avut loc deschiderea „Decadei cărţii româneşti*. ani. Iată de ce, aş menţiona mai cu­­rind principalele sectoare tematice ce vor fi reprezentate aici. In primul rind, lucrările social-politice publicate chiar în cinstea semicentenarului partidului, I. Bt. (Continuare in pag. a 11-a) Mîine va începe — în Sala mică a Palatului — sesiunea de comu­nicări tehnico-ştiinţifice a Institutului de studii şi proiectări energetice, or­ganizată în cinstea aniversării semi­centenarului Partidului Comunist Ro­mân. întrebam De ce să nu economisim 250 vagoane metal? Cele peste 110 000 cutii pro­prietate I.S.B. In care bucureștenii păstrează reziduurile menajerei pînă la colectarea de către ma­șini, înglobează circa 2 500 tone­­ metal (1 cutie — 22 kg.). Toto­dată, recipienţii respectivi sînt greu de mînuit (inclusiv pentru muncitorii I.S.B.) şi produc zgo- * mot cu ocazia prîdării. Există posibilitatea economisirii acestei­ mari cantităţi de metal, prin fo­losirea de cutii din mase plastice (mai uşoare, mai ieftine), care­­ să le înlocuiască, pe cele vechi, * pe măsura uzării. De aceea, în-­­ trebăm Direcţia generală de gos­podărie comunală : poate fi ma­terializată asemenea idee ? PATRU RĂSPUNSURI LA ÎNTREBAREA DE IERI­­ In legătură cu întrebarea ,,De ce lipsesc din magazine anumite obiecte de uz casnic ?“ apărută­­ în ziane de ieri, am primit ras-­­ punsuri de la M.C.J. (ION OLARU, director adjunct al Direcţiei comer­ciale metal-chimie), Centrala in- I dustrială de articole casnice, uti- j laje și piese de schimb. ] (GHEORGHE NEGREANU, direc-­­ tor comercial), I.C.R.M. (CON-­­ ST­ANTIN POTRA, director co­mercial) și MJ.U. (ADRIAN LU­PIZ, şeful serviciului sticlă, cera­mică fină). Toate sunt de acord — mai­­ era oare nevoie ? — că sortimen-­­ tele amintite lipsesc. Motivul ? ! Pentru farfurioarele de dulceaţă­­ şi ceştile de cafea, întreprinderile­­ producătoare nu au putut aco­peri integral cererile comerţu­lui ( ! ). Dar se omite că din cantitatea pe trimestrul I, I.C.R.M. a refuzat 456/0, pentru calitate necorespunzătoare. Se va (Continuare în pag. a III-a) Ciudata intimplare din San Ramon şi cauzele ei Semnalam recent, intr-o ştire publicată la această rubrică, primejdia rănirii şi chiar a dispariţiei focilor ca urmare a intensei lor vinuri, în special pe coastele canadiene. Exterminarea puilor de focă, în vederea comercializării blănurilor lor de un alb imaculat, reprezintă doar un capitol al exceselor ce se săvîrşesc împotriva faunei mărilor şi pădurilor. Consecinţele nu intîrzie să se arate. Deseori, repercusiu­nile lor se resimt şi în viaţa oamenilor. Ca în cazul relatat mai jos. (Continuare in pag. a IV a) Un aspect din activitatea unei noi staţii autoservice a întreprin­derii „Ciclop“ care a început să funcţioneze de azi, în str. între­girle nr. 5 (în zona podului Mă­­răşeşti).

Next