Lupta, septembrie 1889 (Anul 6, nr. 921-945)

1889-09-11 / nr. 929

/ .­ ANUL VI.­­ SERIA III. No. 929. ABONA­MENT ... Un an . IN TARA . 40 lei­­/■ an. . . 20 , 3 luni. . 10 . IN STREIN­AT­ATE 50 lei /* an. . . 25 . 3 luni. . Num­­arul 15 Bani. REDACŢIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). Director­ politic, G. PANU. ADMINISTRAŢIA . 15 , EOWI­A SHAUA. BUCUREŞTI, LUNI şi MARTI 11—12 SEPTEMBRIE 1989 ANUNCIURI: Pe pagina III, 30 litere corpul 7 . . 1 leă trn­a . IV, , , . • K baut , Inserţie şi reclame , , . . 2 lei , Pentru anunciuri a se adresa In Romania, la Agenţia Havas In Francia, Italia, Austro-Ungaria si An­glia la Agenţia Hawas, 8, place de la Bourse, Paris precum și sucursalele ei Un numör yechiü 5® Bani. Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). INGERINŢELE ELECTORALI ALEGERILE DIN FIUSCIA Lipsa de partide IDIIsT IAŞI Atentatul contra d-lui Crispi CU PASIUNE Ingerin­țele electorale Ingerințele scandaloase comise de guvern la alegerile comunale din Bâr­lad, dau un mare caracter de actua­litate vecinice, chestii a presiunilor administrative. Cum ne deprindem cu cele mai revoltătoare lucruri! Cum ele ne par normale, ba chiar naturale ! In adevăr, guvernul conservator, cu ocazia tuturor alegerilor parţiale, a dovedit că nu înţelege altminterea practica electorală de cum o înţele­geau colectiviştii de recentă memorie. In special la Giurgiu, şi acum proas­păt la Bârlad, ni s’a dat o mostră de acea practică, în contra căreia nici Radu Mihai sau Simulescu nu pot zice nimic. Şi cu toate acestea, afară de protestările presei şi a celor in­teresaţi, protestări cari fiind că se repetă stereotip, au devenit de stil, în colo nimenea nu s’a mişcat de asemenea başibuzuciî. Ba ceva mai mult. Să pare că in­gerinţele în alegeri, fie cât de scan­daloase, nu constituesc o culpă unui guvern. Ingerinţele nu fac, să parc, din un guvern, un guvern rău, odios. Aceasta se crede că intră în atribuţia ori­cărui guvern, ba chiar mulţi îşi închipuesc că a ingera în alegeri do­vedeşte semn de virilitate, de tărie ! De aceea nu mă mir de loc dacă aud pe mulţi apărând guvernul conservator şi întrebând : „spuneţi „ce a comis acest guvern ? Cam­ îi „sunt faptele rele . Iar când, drept răspuns, le pomeneşti presiunile scan­daloase în alegeri, aceia ridică din umeri şi nici nu voesc să discute ast­fel de bagatele !... Cu toate acestea, eu continuu a crede că cea mai mare culpă a unui guvern este tot ingerinţele şi scan­dalurile în alegeri, toate cele­l­alte mi se par secundare, fiind­că toate se pot îndrepta prin libera manifes­tare a voinţei alegătorilor ! In special guvernul conservator merită a fi înfierat în modul cel mai energic pentru başibuzuciile sale de curând făcute la Bârlad. Aceşti oa­meni cari poaâ mai deunăzi ţipau ca nişte disperaţi în contra ingerinţelor electorale, aceşti oameni cari au fost îndepărtaţi ani întregi de la partici­parea afacerilor publice tocmai din causa ingerinţelor, aceşti oameni cari fegăduiau până mai era, alegătorilor disperaţi, libertatea în alegeri, astăzi se năpustesc ca sălbaticii asupra massei electorale şi prin agenţi ignobili cum e un Petrescu, un Pariano, etc cau­tă a continua tradiţia infamă şi a -i da chiar un nou lustru. Şi sunt oameni cari susţin că ast­fel de lucruri sunt bagatele şi nu justifică pe cine­va de a lovi în gu­vern !... Mai este încă ceva. Mulţi, pentru a scuza guvernul, pun toate aceste acte revoltătoare pe umerii agenţi­lor inferiori administrativi, pe soco­teala cel mult a prefecţilor şi adaugă apoi următoarele : „ce este de vină „guvernul şi d. L. Catargiu dacă să „găseşte câte un prefect care să-şi „înţeleagă rau rolul sau ?» Acest ar­gument (?) este ridicul... el este o scuză aparentă, un protest pentru a sustrage pe guvern de la răspunde­rea ce ’i să cuvine. In adevăr, este ridicul de a spune că d. L. Catargiu nu e vinovat de ast­fel de lucruri ! Asemenea scuze sunt bune pentru copii, dar nu pen­tru noi cari ştim cine e d. L. Ca­targiu, de ce e capabil guvernul actual şi de la cine porneşte impulzia care pune în mişcare maşina administra­tivă. De aceea sunt sigur că la deschi­derea parlamentului una din acuza­­ţiile care vor fi mai întâi formulate în contra acestui guvern, va fi pre­siunea şi scandalurile electorale ale sale, Gr. Iianu. SERVICIUL TELEGRAFIC al „Agenţiei Române“ Sofia, 21 Septembre. Corniţele Hartenau a trimis d-nei Stoia­­noff o telegramă în care îl exprimă re­gretele ce simte cu ocazia morţei d-lui Stoianoff, el a adăugat că patria a per­­dut în defunctul, pe unul din cei mai buni fii ai săi şi el însuşi pe un amic pe care nu -l va uita nici o dată. Viena, 21 Septembre. Corniţele Kalnoky a sosit în capitală. Belgrad, 21 Septembre. D. Zancoff a invitat pe amicii săi din Sofia a goni pe principele Ferdinand, pe care îl tratează de Usurpator şi de valet al d-lui Stambuloff, el a adăugat că moar­tea d-ln Stoianoff a scăpat pe Bulgaria de un trădător şi că constitue un avertis­ment al Cerului. Cetinge, 21 Septembre. Ştirea că Petru Carageorgevici voeşte să ia serviciul în armata rusească e lip­sită de ori­ce temeiu. Călătoria principe­lui, de mult hotărâtă, dar mereu amânată, va avea loc în primă­vara viitoare. Berlin, 21 Septembre. Vizita perechei imperiale a Germaniei la Monza va avea un caracter cu totul privat. Principele moştenitor al Germaniei va însoţi pe auguştii săi părinţi. Printre serbările organizate la Monza în onoarea majestăţilor germane, va fi şi o escursiune la lacul Maggiore. Viena, 21 Septembre. D. Burian, agent diplomatic al Austro- Ungariei, a plecat azi în Ungaria în vir­tutea unui congediu de două săptămâni. La expirarea congediului, d. Burian, se va întoarce la postul sau. Paris, 21 Septembre. D. Carnot a primit în timpul dimineţei pe ambasadorii marocani. — Monumentul triumfal al Republic­ii a fost inaugurat azi pe piaţa Naţiune!. D. Tirard a rostit un discurs în care a felicitat oraşul Paris pentru înălţarea a­­cestui monument care reaminteşte cuce­ririle pacinice de la 1789. El a lăudat pe guvernul republicei ale cărui probe de putere şi de vitalitate sunt admirata ac­tualmente de lumea întreagă. D. Tirard a cont­iuat exprimând spe­ranţa că Francia republicană va eşi trium­fătoare din toate cercările şi a terminat făcând urări arzătoare pentru ca francezii să uite divisiunile şi să lase patria a se bucura de pace. D. Carnot a asistat la ceremonie. Madrid, 21 Septembre. Răspunzând reclamaţiunilor Spaniei, mi­nistrul afacerilor străine al Marocului a declarat că culpabilii vor fi pedepsiţi. Petersburg, 21 Septembre. Ziarele ruseşti declară că ştirea apro­piatei plecări a d-lui de Giers în străină­tate e lipsită de temeri. D.de Giers va merge cu toate astea să petreacă două săptămâni în provincie. — Journal de St. Pete­rbourg adeve­rește ştirea că escedentul veniturilor a­­supra cheltuelilor pentru 1881 a fost de 30 milioane. Pola, 21 Septembre. Corveta Austriacă Fasatia a plecat azi pentru a întreprinde o călătorie în jurul lumii. Roma, 21 Septembre. Marele duce de Sax-Weim­ar-Eisenach, a sosit aci, venind de la Milan. New-York, 21 Septembre. Canoniera englezească Lily, s’a scufun­­dat aproape de Artur. S’au­ înecat șapte oameni. S’au perdut o sumă­ considerabilă de bani și de alte valori. Zanzibar, 21,­Septembre. Corabia englezească de războiu Rein­deer a prins un vapor care,conținea 131 de sclavi. Printr’un decret publicat, feultanul a de­clarat liberi pe toţi sclavii cari ar fi im­portaţi în statele sale, de la 1 Noembre. El a acordat în acelaşi timp corăbiilor de războiu engleze și germane dreptul de a vizita şi a prinde toate îmbarca­ţiunile plutind sub drapel arab şi făcând trata negrilor în apele Zanzibarului. Budapesta, 21 Septembrie. Manevrele corpului al 4-lea de armată s’au sfârşit, împăratul a fost foarte mul­ţumit de ele şi s’a întors la Gödölö. Luni vor avea loc manevrele cavale­riei landverului unguresc cari vor închide campania manevrelor din anul acesta. Ofiţerii bulgari, colonelul Petroff şi maiorul Marinoff, cari au asistat la ma­nevrele corpului al 4-lea de armată, au fost invitaţi să prânzească­,la împăratul la Gödölö. Elze, (Hanovra) 21 Septembrie. Ultimile operaţiuni ale manevrelor au fost foarte strălucite Toate trupele au luat parte la acţiune. Poziţiunile de luat erau întărite cu opt turnuri cuirasate sis­tem Schumann, prevăzute fie­care cu o mi­­tralieră cu tunuri. Corpul al 10-lea a în­trebuinţat o nouă iarbă. împăratul, pus pe o înălţime vecină cârmuia el însuşi manevrele. El a expri­mat ambelor corpuri deplina sa satis­facţie. La ameazi, suveranul a plecat la Pot­sdam, via Hanovra, şi a sosit acolo la 4: 45 seara. Belgrad, 21 Septembrie. Diferendul între guvernul şi societatea franceză pentru exploatarea drumurilor de fier sârbeşti e aplanat. Guvernul a propus să plătească ca indemnitate 9 1­lt milion şi reprezintantul societăţii, d. Hos­­kier, a primit această propunere. Bochum, 21. Septembrie. Fostul şef al comitetului greviştilor, Weber, a fost condamnat la şeapte luni închisoare pentru aţâţarea cetăţenilor la nesupunerea legilor. Tribunalul a admis ca stabilit că Weber nu avea nici o rela­­ţiune cu democraţii­ sociali. Madrid, 22 Septembre. Sultanul Marocului a răspuns notei spa­niole că barca prinsă aproape de Alhuce­­nas era bănuita că transporta contra­bandă de rezbel. Sultanul a cerut din nou ra­poarte în aceeastă cestiune. Berlin, 22 Septembre. împăratul și împărăteasa au sosit după ameazi la Berlin. Suveranii au făcut o vizită împărătesei Frederic și s’a întors la Potsdam. Belgrad, 22 Septembre. După nişte ştiri private podul drumului de fier de Niş-la-Pirot ar fi fost luat de ape. Amănuntele lipsesc în această privinţa. Borna, 22 Septembre. Buletinul financiar internaţional neagă că sporiri s’ar fi introdus în diferitele bugete, şi prin urmare că ar fi o neînţe­legere între ministrul de finanţe şi cole­gii săi în privinţa unei rectificări a bu­getului. Londra, 22 Septembre. După prospectul publicat azi, pentru crearea Băncii Persiei, capitalul acestei Bănci se ridică la un milion de lire ster­line. El va fi repartisat în acţiuni de 10 lire sterline emise cu două lire de agio. Capitalul va pute fi mărit până la 4 mi­lioane de lire. Banca a obţinut pe lângă aceasta, fa­cultatea de a exploata minele Persiei. Suveranul persan şi Banca vor conlu­cra la opera desvoltării relaţiunilor co­merciale ale Persiei cu Rusia, Turcia, India şi ţările din Europa şi America. Bruxela, 22 Septembrie. După ultimele raporturi situaţiunea e foarte satisfăcătoare în Gongo-de-sus. Tippo-Tip ar fi devotat guvernului mai mult ca nici o dată. Relaţiunile între Arabii şi Europenii sunt din cele mai bune. Starea sanitară generală e escelentă. ZLTOTU­­A.TX ____________ 7 Alegerile în Franţa (Prin fir telegrafie), Paris, 20 Septembre, ora 1,40 dim. Până acum se cunoaşte 392 resul­­tate cari se descompun ast­fel: 158 republicani aleşi, 89 opozanţi şi 158 balotagii, din cari 30 pentru Paris numai. Singurii candidaţi aleşi la Paris sunt d-nii Brison, republican şi d-nii Boulanger, Laguerre, Farcy şi St. Martin, din opoziţie. Prefectura Senei contestă alegerea generalului Boulanger din cauza nu­meroaselor buletine anulate. Printre candidaţii republicani aleşi în provincie se află miniştrii Spuller și Thevenet, și d-nii Rouvier, Leon Sag, Flourens. Printre balotagii, se semnalează nu­mele d-lor Constans, Raynal, Cle­­menceau și Floquet. D. Jules Ferry a căzut în Yosgi și d. Goblet în Somme. Lipsa de partide Poate să enunţ un paradox când voia spune : că o ţară ce are prea multe par­tide politice, dovedeşte că nu are de loc partide. Dar, dacă aruncăm o privire a­­supra situaţiunei noastre politice înţelegem leine că acesta e adevărul. Nu aparţinem, noi cei de la Lupta, şcoalei cu două partide constituţionale, care să se succeadă, numai ele, la putere şi care să fie singurele legitime; din po­trivă, noi am dovedit că faza celor două partide unice a trecut, că interesele so­ciale s’au înmulţit, că nevoile publice manifestate în feluri m­oi, au dat naşte­re la noul formaţiuni politice. Insă, a­­ceasta nu însemnează că ori­ce grupare politică, fie el cât de meschin motivul şi cât de efemeră existenţa, reprezintă un curent serios şi este un product necesar al evo­­luţiunei. Este de întrebat, prin urmare , toate grupările politice, cari sunt presărate pe pământul ţării româneşti, au ele o raţi­une riguroasă de a exista sau trăesc nu­mai în virtutea unui capriciu al legilor politice ? La această întrebare răspunsul este u­­şor de dat : Toate acele grupări politice cari au un program lămurit şi încă un program corespunzător la nevoile sociale, acelea au o raţiune riguroasă de a fi ; iar toate cele­l­alte, cari există din ca­priciul unui om sau din capriciul unei împrejurări, acelea nici n’au raţiune de a fi, nici nu pot trăi multă vreme. A doua întrebare : Avem noi în ţară partide cu program lămurit ? Şi la această întrebare răspundem : da, avem nişte a­­semenea partide, numai acelea sunt cele mai n­oi, cele mai mici, cele mai fără rădăcini şi fără putere numerică. In definitiv, dintr’o droaie de grupări şi coterii avem cel mult două partide cu program cunoscut, adaptat noilor trebuinţe publice şi potrivit Statului modern, restul sunt oare­care vechituri ce nu pot cores­punde unei sarcine prea mare pentru u­­merii lor sau nişte formaţiuni efemere hotărâte a dispare o dată cu autorii lor. Ceea­ ce e­ foarte curios apoi, este că partidele cele mai numeroase sunt cele mai fără raţiune de a fi, că mulţimea cetăţenilor stă grupată mai ales împre­jurul partidelor cari nu reprezintă inte­resele celor mai mulţi. Avem, de o parte, câte­va partide inven­tate în momentul când am adoptat sis­tema constituţională, şi, precum Constitu­ţia a venit de sus, tot ast­fel şi partidele acestea au fost înfiinţate pe picior pen­tru a îndeplini funcţiunile din nou cre­ate. Deci, ele nici­o­dată nu au putut cuprinde toate însuşirile unor partide normale. Avem, de altă parte, cel mult două partide ieşite din experienţa poli­tică, din noile condiţiuni ale vie­ţei pu­blice şi din manifestarea celor din urmă nevoi ale societăţei. Ei bine, partidele cele d’ântâi sunt cele mai numeroase şi, prin urmare, cele mai în poziţiune de a exercita influenţa lor asupra direcţiunei afacerilor obşteşti, pe când partidele din urmă stau, oare­cum, izolate şi înrâuri­rea lor directă este nulă. Exemplul acesta este într’adevăr de­­zastros. Fără a intra, de­o­cam­dată, în cercetarea cauzelor cari produc această situaţiune anormală, să arăt numai ur­mările . Constatându-se că grupările fă­ră principii şi fără programe au cele mai mari succese şi cele mai reale fo­loase, mulţimea, interesată şi avidă de profituri lesnicioase, se îngrămădeşte tot mai mult împrejurul unor asemenea dra­pele incolore, iar când nemulţumirile din sânul partidelor sau dezagregarea for­maţiunilor mai mari necesitează grupări n­oi, în­tot-d’a­una ele se încheagă după modelul cel profitabil. Şi ast­fel parti­dele şi grupuleţele se pot înmulţi la in­finit, de vreme ce nimenea nu le cere bilet de legitimaţie. La această formare de partide nume­roase prezidează, într’un fel, tot legea eco­nomică a ofertei şi o cererei: când o prăvă­lie debitează o marfă foarte mult căutată, prăvăliile de acest fel se vor înmulţi pe nesimţitele ; când partidele fără princi­pii şi cari nu cer cheltuială intelectuală au căutare, fie­care om politic puţin in­teligent şi mult ambiţios îşi va permite luxul de a crea un mic partid pe pro­pria sa socoteală. Deci, am ajuns să dovedesc paradoxul cu care am început: când într-o ţară vor fi prea multe partide politice, aceasta va în­semna că în acea ţară nu sunt de loc partide. Partide prea multe însemnează că partidele acestea sunt create cu prea multă uşurinţă, pe când, în realitate, par­tidele serioase se ivesc cu greutăţi mari, pentru­ că nasc din durerile unei lumi întregi. In ziua când Românii se vor mai deş­tepta şi când cetăţeanul va cere parti­dului politic program şi idei, în ziua a­­ceea toate escrescenţele morbide şi nu­meroase vor dispare de pe organismul nostru politic, pentru a nu rămâne în pi­cioare de cât numai câte­va partide se­rioase, strictul trebuincios pentru a re­prezintă toate interesele şi toate trebuin­ţele reale. Intr’un cuvânt, nici două singure par­tide, ceea ce însemnează asfixie socială, nici prea multe partide proprietăţi indi­viduale ale politicianilor, ci grupuri po­litice folositoare şi suficiente prin cari să răsufle nevoile obştei, iar nu ambiţiile unei clase. ,, , „ ,, Const. C. Bacalbaşa. O-ISB DIN IAŞI ŞCOALA CENTRALĂ DE FETE La concursul pentru burse la şcoala cen­trală s’au prezentat peste orei­zeci de concurente , unele mai bine pregătite, al­tele mai aşa, cum e natural să se în­tâmple. Pentru ăst a, comisiunea a găsit cu cale să suprime probele scrise şi să exa­mineze oral, numaii din istorie, religie, geografie, aritmetică şi gramatică. Până aicea toate bune , comisiunea de astă dată a fost compusă din profesorii res­pectivi, presidaţi de o profesoară şi nu de directoară, iar tradiţionalul d. Popescu a fost de plac, tot­d’a­una când trebuia să complinească numărul da cinci. N’ar fi fără interes de a descrie cum s’a pe­trecut examenele, pe de-o­ parte că am aduce un serviciu celor interesaţi în ca­uză iar pe de alta, căci s’au petrecut lucruri neaşteptate.

Next