Lupta, octombrie 1890 (Anul 7, nr. 1234-1258)

1890-10-10 / nr. 1241

A k .­ r ANUL VII.­SERIA IV. No. 1241 ABONAMENTE: IN TAINA Un an.................................................. l/s an..................................................... 3 luni.................................................... . STREIN­AT­ATU Un an.................................................... .* an..................................................... 3 luni.................................................... Numărul 15 Bani. REDACȚIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). Director­ politic, G. PANU. 40 lei 20 , 10 , 50 lei 25 . 15 . BIMLTVA A DOUA MERCUR! 10 OCTOMBRIE 1890 A N U N C I U R I: Pe pagina III, 30 litere corpul 7 . . 1 leu linia . IV, , r , . . 85 bani , Inser­ţie şi reclame , . . . 2 lei » Pentru anunciuri a­re adresa: In România, la Agenţia Havas In Francia, Italia, Austro'Ungaria si An­gli­a la Agenția Havas, 8, place de la Bourse, Paris, precum și sucursalele ei. Un numér veclilü 50 Bani. ADMINISTRAŢIA Bulovardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). LIBEiiÂLIKŞISIIWTOIil Inform­aţiuni politice _ DIN IAŞI CÂTE­VA CLIŞEU­RI Teatrul National întâia anivers, a soc, ştiinţifice şi literar, din Iaşi IVC Liberalii-conservatori Acum câte­va zile lăudam h­otă­­rîrea de războiu a liberalilor-conser­­vatori în alegerile comunale. Acea frumoasă energie şi acel spirit demn erau însă, destinate a avea o viaţă efemeră. Astăzi este un lucru pozitiv cum că liberalii-conservatori ai d-lor L. Catargiu şi Vernescu vor merge cu guvernul, cel puţin in Capitală, si că teribilii intransigenţi ai conservatis­mului pur vor figura alăturea cu d-nii C. C. Arion, etc. pe lista gu­vernamentalului Pake, susţinută de poliţia Capitalei!... Manifestul ce era vorba să-l arunce şefii publicului, faimosul manifest prin care era să facă pulbere pe concen­traţi, este trimes în remize ca o tră­sură veche, iar autorul lui, d-nul Iancovescu, regretă orele de osteneală ce­­şi-a dat redactându-i! Ura cea de moarte, care părea că separă pe junimiştii­ concentraţi de foştii lor coreligionari politici, este schimbată în simpatie, iar abizul ne­trecut, care să săpase între ambele fracţiuni, este acoperit cu o punte largă, pe care toţi aceşti politiciani pot să treacă, ţinându-se braţ la braţ! Şi toată această schimbare să da­­toreşte faptului că generalul Manu, strîns de nevoi, a bine voit a face un mic semn, aproape impercep­tibil, matadorilor conservatori ! Este fiind că d. Alex. Lahovari, care ’i-a maltratat cu atâta cruzime în Ca­meră, s’a plecat pînă a face o mică rizetă d-lor Vernescu şi cei-l­alţi! .. Schimbarea este aproape instanta­nee. Duşmani în parlament pînă în ultimul moment, liberaliî-conservatorî devin guvernamentali, în alegerile comunale. Luptătorii cari mergeu pînă a cere votul cu bile de 20 de ori pe şe­dinţă, au devenit blajinii cari primesc a fi aleşi de poliţia d-luî Algiu ! Ce mizerie ! Şi notaţi că această ridiculă co­medie durează de doi ani. In aceşti ■» doi ani de patru ori politiciani conservatori s’au împăcat pentru a se înjura din nou, pentru ca apoi înjurăturilor să urmeze linguşirile! Ceea ce e revoltător în astă operă bufă, este dezinvoltura acestor oameni, este îndrăzneala cu care să exprima asupra tuturor acelora cari nu voiau să -i urmeze în evoluţiile lor baroce ! Vă aduceţi aminte de campania ridiculă şi câte o­dată infamă dusă de gazetele liberal-conservatoare în contra «Luptei», a democraţilor şi în special în contra mea ? Acele ziare ne tratau de guverna­mentali, iar pe mine de vândut gu­vernului concentrat. Pentru ce ? Pen­tru că spuneam sus şi tare, cu adâncă convingere, că o disidenţă pe chestie de persoane nu înţeleg în sânul unui partid şi că, prin urmare, nu pricep pentru ce liberalii-conservatori nu ar da concursul lor unui guvern con­servator. Eram injuriat în mod nedemn când susţineam că eu­ nu consider de de­zertori pe conservatorii cari, de­şi Catargişti totuşi nu fac opoziţie unui guvern în care alţi conservatori, pre­cum d-nii Manu, Lahovary, Pau­­cescu, figurează !... De asemenea când, desgustat de opoziţia ridiculă pe care d-nii Ver­nescu şi L. Catargiu o făcea şi gu­vernului concentrat până în cele mai mici lucruri şi cu mijloacele cele mai meschine, eu blamam pe libe­ralii-conservatori căzuţi aşa de jos din causa pasiunilor personale, eram tratat de slugă a guvernului, de vândut miniştrilor şi câte şi mai câte. Ei bine, ia să ne răfuim astă­zî şi să vedem cine sunt guvernamen­talii, cine sunt vânduţii, cine sunt meschinii şi politiciani ordinari. Radicalii şi cu mine, de­şi poate ni s’a oferit şi nouă alianţa guver­nului în unele localităţi, totuşi noi am respins acea oferire şi am păs­trat linia noastră fermă şi indepen­dentă. D-voastră, d-lor conservatori, abea generalul Manu v’a întins un deget şi imediat aţi căzut la genuchi, pri­mind a ve alege pe lista d-lui Pache şi a d-lui Algiu. Opoziţia noastră moderată dar fer­mă, lipsită de violenţe insă hrănită de idei, din Cameră, o continuăm şi astă­zi, iar la deschiderea corpurilor legiuitoare, noi radicalii vom putea intra cu fruntea sus, vom putea în­fiera ingerinţele guvernului cu tărie, căci vom fi luptat contra lui. Dar d-voastră d-lor liber­ali-con­­servatori veţi putea face acelaşi lu­cru ? Aleşi ai poliţiei capitalei, su­puşii generalului Manu, veţi fi ne­voiţi a vă strecura pe la locurile d-voastră şi în loc de a cere necon­tenit votul cu bile, de astă-dată, gu­vernamentali supuşi, veţi cere închi­derea discuţiei. Cum rămâne deci cu calomniele şi injuriele gazetelor d-voastră ? Cum rămâne cu «România», cu «Buca­­rest» etc.? Am ţinut a releva aceste mizerii pentru ca publicul să preţuiască câtă valoare au calomniele şi injuriele în gura politicianilor şi cum ei — capa­bili de ori­ce — ei sunt acei cari nu dau înapoi faţă cu nimic pentru a acoperi o murdărie politică a lor. Este o vastă coaliţie a vechilor partide pentru a arunca discredi­tul şi deconsideraţia asupra grupa­rei noastre. Dar timpul şi împreju­rările să însărcinează a denunţa in­sinuările şi calomniele. Timpul a­­rată pe fie­care după cum este: pe noi ne arată vecinie curaţi, vecinie aceiaşi, pe ei, din contra, vecinie meschini, vecinie politiciani, schim­­bându-se de zece ori în o lună. Gr. Jianu. SERVICIUL TELEGRAFIC al „Agenţiei Române" Viena, 20 Octombrie. «Politische Correspondenz» află din Con­­stantinopol că închiderea bisericilor gre­ceşti a făcut o rea impresie la palat ; nu e nimic de temut în Constantinopol, dar s’ar putea întâmpla ca această mă­sură, dacă se menţine, să aibă rezultate supărătoare în provincie. Totuşi cercu­rile diplomatice nu cred că se va putea ivi complicaţiuni serioase de­oare­ce ul­tima propunere a Porţii, e o bază favo­rabilă pentru nişte negocieri ulterioare. Se asigură că d. de Nel­dorf a întrebu­inţat de mai multe ori influenţa sa în favoarea Patriarhului. Berlin, 20 Octombrie. Monitorul Imperiului desminte ştirea înregistrată de ziare că împăratul*ar fi exprimat şefului administraţiunei dru­murilor de fier unele sale păreri de reu pentru aceea că departamentul drumu­rilor de fier a făcut prea puțin pentru a ajuta la resolvarea chestiunei locuin­țelor claselor sărace în centrele mari. Paris, 20 Octombrie. Camera.—Culisele sunt foarte animate; cea mai mare parte din deputaţi au venit cu impresiunea că ţara reclamă liniştea. — D. Rouvier a depus proectul de suprataxă asupra specialităţilor far­maceutice; d. de Freycinet ac­el al in­demnităţilor ce sunt de plătit familielor nevoiaşe în caz de mobilizare şi proectul asupra spionagiului (aprobări)* Paris 20 Octombrie. Proectul tarifului a fost depus la Ca­meră. El e compus din 721 articole şi împărţit în două părţi : tariful maximal ce se va aplica ţărilor ce nu vor acorda nici un avantagiuFranciei şi tarifu minimal rezervat naţiunilor cari ar consimte la un regim favorabil Franciei. Produsele agricole figurează exclusivamente la ta­riful maximal, ceea ce denotă că ele vor rămânea în afară de ori­ce aranjament cu cele­lalte state streine. In ceea ce priveşte materiele prime, guvernul va alege pe cele ce sunt indispensabile in­dustriilor celor mari și pentru cari ar trebui să se ceară scutirea de ori­ce taxă vamală. Printre produsele scutite de vamă ar fi mătăsurile nevăpsite, lânurile, pieile brute, bumbacul brut. La alegerile legislative de la Conflans şi Rambouillet (balotaj) au isbutit repu­blicanii. La Conflans d. Laroze a fost a­­les cu 9762 voturi contra 4300 date candidatului conservator, la Rambouillet d. Vian a fost ales cu 7545 voturi con­tra d-lui Caraman, republican înaintat, care a obţinut 7091 voturi. Viena, 20 Ocombrie. La prânzul dat la Schoenbrun in o­­noarea principelui de Galles au mai luat parte și arhiducele Guillaume, principele de Hohenlohe, miniştrii Kalnoky, Taaffe, Orezy şi Bauer, ambasadorii Wolken­stein, Deym etc. Principele Galles a plecat seara la Pa­ris de unde va pleca direct la Londra. «Noua Presă Liberă» află­ din Roma că întrevederea d-lui Grispi cu d. de Caprivi se va face la Neapole pe la sfir­­șitul lui Octombre sau începutul lui Noembre. D. Goussot, bulangist, a cerut să in­terpeleze chiar mâine guvernul asupra măsurilor ce crede că va lua contra u­­neltirilor bulangiştilor. Camera a cerut discuţiunea imediată. D. Goussot a cerut să se ordone urmăriri pentru ca să se facă lumină. D. Gonstans a răspuns că e vorba de nişte acte condamnate deja de înalta Curte de Justiţie şi aproape de unanimitatea francezilor; guvernul nu va ordona urmăriri cari n’ar profita de cât acelora cari le cer. Dacă se vor face unor tentative guvernul va ști ce are de făcut. D. Dérouléde răspunde cu multă vioiciune, i se aplică censura. Sgomot mare; bulangiștii protestează. La urmă se adoptă ordinea de zi pură și simplă. Buenos­ Ayres, 20 Octombre. S’a ţinut un meeting foarte numeros, el a cerut darea în judecată a fostului preşedinte Celman şi a partizanilor săi din cauza uneltirilor lor. Sofia, 20 Octombre. Principele s’a întors aseară la Sofia împreună cu princesa Maximilian de Bavaria, venind de la Filipopoli. Ştirile date de unele ziare străine despre sănătatea d-lui Stambuloff sunt exagerate. Primul ministru suferă nu­mai de o oftalmie care­­ sileşte să stea în casă încă câte­va zile. Din zi în zi merge mai bine şi azi a putut primi pe mai mulţi funcţionari înalţi. Radicalii lucrează pe tăcutele şi în curând vor începe întrunirile publice. In mijlocul marii zăpăceli ce domneşte toţi pricep că rolul partidului radical va fi deciziv. D-l Langa a propus liberalilor să a­­corde radicalilor 8 locuri pe lista lor spre a le dobândi concursul. Pe de altă parte, unii junimişti propuun o listă co­mună cu radicalii în contra adminis­traţiei. Pe mâine vom avea o amănunţită corespondenţă. Paris, 20 Octombre. Inform­aţiuni politice In Iaşi situaţiunea electorală, cu­­pri­vire la alegerile comunale, s’a încurcat rău­ de tot. Junimiştii au­ rupt-o cu bă­trânii conservatori, iar administraţia voeşte să puie pe listă pe d-nii Eugen Ghica şi pe fostul prefect Ventura, pe care’l anunţă ca viitor primar. D. Carp, din altă parte, a povăţuit pe partizanii săi ca să fie la Iaşi esclu­­sivişti cu conservatorii, precum şi a­­ceştia sunt esclusivişti cu junimiştii la Bucureşti. Liberalii-colectivişt se mişcă foarte puţin pînă acuma. Duminică a fost o întrunire a mese­riaşilor, und­e s’au prezentat d-nii N. Ionescu şi Mârzescu. Acest din urmă a cerut meseriaşilor concursul lor pentru alegerile comunale; cei prezenţi, au­ fă­găduit. -----------------------------------­ CÂTE­VA CLISEURI Te apucă un adevărat dezgust când priveşti la chipul neinteligent, la chipul prostesc în care vechile partide fac po­litică. Sunt ani şi ani la mijloc de când la îndemâna acestor partide nu stau de­cât vre­o două trei arme pe cari, fie­care la rindul lor, le întrebuinţează şi le tocesc. In politica noastră românească nu s’a făcut un pas înainte, în ceea ce priveş­te procedeurile, conservatorii fac aceea ce au făcut liberalii, liberalii imitează servil pe conservatori; tinerii urmează, fără să murmure, pe bătrâni, bătrânii aprobă şi aplaudă mărginirea­­ intelec­tuală a tinerilor. Dacă n’am examina de­cât cei 20 de ani din urmă, şi am cunoaşte pe deplin tot secretul politicianilor noştrii. In 1870 a venit la putere ministerul conservator al d-lui Lascar Catargiu, şi peste patru ani se înfiinţează coaliţia de la Mazar-paşa. Ast­fel ori­ce ideie de program a fost înlăturată, pentru că trebuia să se găsească mijlocul pentru a se întruni toate elementele ostile gu­vernului. Opoziţiunea liberală a tunat ani în­tregi în contra presiunilor în alegeri şi a bandelor de bătăuşi apoi a cerut cu glas puternic intervenţia Coroanei ca să înlăture cabinetul. Conservatorii de la guvern patronau pe faţă candidatu­­rele oficiale şi susţineaţ­ că Domnul n’are dreptul să intervie pentru a schimba guvernul. In 1876 vin liberalii şi după cât­va timp încep aceleaşi orori ca şi conser­vatorii. Atunci intervine o nouă coaliţiune şi idea de program este din nou combă­tută sub pretext că, mai întâi, să se răstoarne guvernul iar în urmă să se alcătuiască programul. Această coaliţiune, compusă în mare parte din conservatori, începe ca se susţie intervenţia coroanei, ideie pe care o combătuseră pe când ereau la guvern, iar liberalii devin partizanii i­­deei pe care o negau pe când se aflau în opoziţiune şi susţin că regele nu are dreptul să schimbe cabinetul, liberalii sunt răsturnaţi şi conserva­torii iau din nou frânele guvernului. Acuma opoziţiunea liberală intervine ia­răşi pe lângă coroană, susţin ,ceia ce au negat ori, combat bandele pe cari le-au apărat în ajun, iar cât despre program repetă la rândul lor: «Mai în­tuiu să resturnăm guvernul şi la urmă vom alcătui şi programul». Prin urmare, aceiaşi şi aceiaşi tactică. In opoziţiune toată lumea refuză de a formula un program categoric, sub cu­vânt că programele nu trebuesc făcute de­cât pe scările puterei, în opoziţiune toată lumea combate ingerinţele guver­namentale în alegeri, în opoziţiune toată lumea recunoaşte coroanei dreptul de a interveni pentru a schimba cabinetul, din potrivă, de îndată ce un partid este la guvern cere opoziţiunilor să-i arate programul, le întreabă în numele căror idei voesc puterea, susţine ingerinţele guvernamentale, şi neagă coroanei pre­rogativa înlăturărei ministerului. Cu o asemenea vecinică şi deplorabilă tactică, nimeni nu mai ştie ce să mai crează şi ce să mai susţie, noţiunea a­devărului în politică este nimicită, sincera practică constituţională este necunoscută. Lipsa de inteligenţă şi ramolismentul partidelor fac că toate situaţiunile sunt considerate sub aceeaşi lumină, unul şi acelaşi remedul drastic se aplică şi la cazurile grave şi la cele uşoare, atât in contra unui guvern foarte râu cât şi a unui râu, cât şi a unuia bunicel se u­­zează de aceleaşi arme, de aceleaşi mij­loace de luptă, de aceleaşi fraze umflate şi alarmătoare. Neapărat că o asemenea stare de lu­cruri nu poate merge multă vreme şi că o reformă se impune. Aceasta-î datoria partidelor n­oî. JDT28T I.A.SI De când lumea iaşană a protestat împotriva moravurilor nouî în politică, pe care prefectul Sandu Răşcanu vroia să le introducă la noi şi anume, de a merge pe la întrunirile*publice şi a lua cuvin­tul, acesta s’a mai astîmpărat pu­ţin pe această cale. A vezut că nu ’î se prinde şi că în loc de izbândă îşi atrage indignarea cetăţenilor, de aceia ’şi-a schimbat tactica şi a apucat o a’lta. Tot pune pe subalternii săi de la poli­ţie să convoace pe cetăţeni prin maha­lale, iscălind adresele tipărite cu cuvin­tele de «comitetul provizoriu ,» dar nu se mai arată el însuşi ca să vor­bească. Angajază însă cu­m seara diferiţi oratori şi oratoraşi plătiţi, precum p­e faimosul T. Balasan, redactorul «Curie­rului» sau pe institutorul Arbore, mem­brul consiliului general de instrucţiune şi pe Tufescu asemenea institutor, cel ce fusese permutat la Vâlcea de minis­trul Rosetti şi în urmă adus înapoi prin stăruinţele d-lui Răşcanu. Pe aceştia ’i sileşte, sub ameninţarea de a’i trimite iarăşi prin Dobrogia, ca să debiteze fel de fel de prostii şi să insinueze că ei sunt radicali şi că aceştia dau sprijin guvernului în alegeri, lucruri în potriva cărora protestăm din toată puterea. A­­semenea d. Răşcanu a mers pe la toţi directorii de şcoli primare, silindu’i să primească a fi ca preşedinţi a unor co­mitete de acţiune de mahalale, şi cerân­­dule să intervie pe lângă toţi institutorii să voteze lista guvernului, şi să’î noteze pe acei institutori cari s’ar*suspecta ca protivnicî. In potriva acestei interveniri şi a­­mestec al prefectului de poliţie în şcoli, protestăm cu toată energia, * şi cerem d-lui ministru al instrucţiunei* să-i dea ordine severe de a se astâmpăra. Câţi­va institutori primari din cei suspectaţi să pregătesc chiar a adresa un protest ministrului, cerând să li se dea pace să se ocupe de şcoala lor şi să li se garanteze că nu vor fi permu­taţi, din ordinul prefectului. •* * * De rezultatul însă al acestor întruniri siluite pe care le alcătueşte prefectul noi nu ne îngrijim de loc, căci ele pro­duc tocmai efectul contrariu. Mulţi din cei aduşi cu sila la întrunirile poliţie­neşti, vin la noi indignaţi de procedarea guvernamentală şi ne pun în curent de toate uneltirile lor. ■k In ultimul moment, «Constituţionalul» de Duminică, ca să dreagă neghiobia prefectului de poliţie, anunţă că întru­nirea la care acesta a vorbit, a fost în o casă privată a unui mare comerciant Dim. Ionescu, şi că era o consfătuire pri­vată a unei societăţi «Fraternitatea». Probabil că acesta este cuprinsul ra­portului oficial pe care prefectul de ju­deţ Donici­u l-a trimes ministerului de interne în această privinţă. Dăm cea mai complectă dezminţire a acestei aser­ţiuni, întrunirea a avut loc şi la acest comerciant, dar asemenea întruniri s’au ţinut şi în localul public, Chateau aux fleurs, iar convocarea a fost făcută de către vestitul comitet provizor, pen­tru a se sfătui asupra viitoarelor a­­legeri comunale. Iată cum ştii, a pro­ceda și apoi a minţi faimoşii concer­­naţî din localitate. * ■¥ A4 Grupul socialist din localitate este in tratative cu coaliția colectiviştilor­ laterali spre a le da şi lor câte­va locuri la co­mună, alt­fel vor prezenta listă separată. -------30500——­

Next