Lupta, octombrie 1890 (Anul 7, nr. 1234-1258)
1890-10-10 / nr. 1241
A k . r ANUL VII.SERIA IV. No. 1241 ABONAMENTE: IN TAINA Un an.................................................. l/s an..................................................... 3 luni.................................................... . STREINATATU Un an.................................................... .* an..................................................... 3 luni.................................................... Numărul 15 Bani. REDACȚIA Bulevardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). Director politic, G. PANU. 40 lei 20 , 10 , 50 lei 25 . 15 . BIMLTVA A DOUA MERCUR! 10 OCTOMBRIE 1890 A N U N C I U R I: Pe pagina III, 30 litere corpul 7 . . 1 leu linia . IV, , r , . . 85 bani , Inserţie şi reclame , . . . 2 lei » Pentru anunciuri are adresa: In România, la Agenţia Havas In Francia, Italia, Austro'Ungaria si Anglia la Agenția Havas, 8, place de la Bourse, Paris, precum și sucursalele ei. Un numér veclilü 50 Bani. ADMINISTRAŢIA Bulovardul Elisabeta, No. 8, (Casa Lempart). LIBEiiÂLIKŞISIIWTOIil Informaţiuni politice _ DIN IAŞI CÂTEVA CLIŞEURI Teatrul National întâia anivers, a soc, ştiinţifice şi literar, din Iaşi IVC Liberalii-conservatori Acum câteva zile lăudam hotărîrea de războiu a liberalilor-conservatori în alegerile comunale. Acea frumoasă energie şi acel spirit demn erau însă, destinate a avea o viaţă efemeră. Astăzi este un lucru pozitiv cum că liberalii-conservatori ai d-lor L. Catargiu şi Vernescu vor merge cu guvernul, cel puţin in Capitală, si că teribilii intransigenţi ai conservatismului pur vor figura alăturea cu d-nii C. C. Arion, etc. pe lista guvernamentalului Pake, susţinută de poliţia Capitalei!... Manifestul ce era vorba să-l arunce şefii publicului, faimosul manifest prin care era să facă pulbere pe concentraţi, este trimes în remize ca o trăsură veche, iar autorul lui, d-nul Iancovescu, regretă orele de osteneală ceşi-a dat redactându-i! Ura cea de moarte, care părea că separă pe junimiştii concentraţi de foştii lor coreligionari politici, este schimbată în simpatie, iar abizul netrecut, care să săpase între ambele fracţiuni, este acoperit cu o punte largă, pe care toţi aceşti politiciani pot să treacă, ţinându-se braţ la braţ! Şi toată această schimbare să datoreşte faptului că generalul Manu, strîns de nevoi, a bine voit a face un mic semn, aproape imperceptibil, matadorilor conservatori ! Este fiind că d. Alex. Lahovari, care ’i-a maltratat cu atâta cruzime în Cameră, s’a plecat pînă a face o mică rizetă d-lor Vernescu şi cei-lalţi! .. Schimbarea este aproape instantanee. Duşmani în parlament pînă în ultimul moment, liberaliî-conservatorî devin guvernamentali, în alegerile comunale. Luptătorii cari mergeu pînă a cere votul cu bile de 20 de ori pe şedinţă, au devenit blajinii cari primesc a fi aleşi de poliţia d-luî Algiu ! Ce mizerie ! Şi notaţi că această ridiculă comedie durează de doi ani. In aceşti ■» doi ani de patru ori politiciani conservatori s’au împăcat pentru a se înjura din nou, pentru ca apoi înjurăturilor să urmeze linguşirile! Ceea ce e revoltător în astă operă bufă, este dezinvoltura acestor oameni, este îndrăzneala cu care să exprima asupra tuturor acelora cari nu voiau să -i urmeze în evoluţiile lor baroce ! Vă aduceţi aminte de campania ridiculă şi câte odată infamă dusă de gazetele liberal-conservatoare în contra «Luptei», a democraţilor şi în special în contra mea ? Acele ziare ne tratau de guvernamentali, iar pe mine de vândut guvernului concentrat. Pentru ce ? Pentru că spuneam sus şi tare, cu adâncă convingere, că o disidenţă pe chestie de persoane nu înţeleg în sânul unui partid şi că, prin urmare, nu pricep pentru ce liberalii-conservatori nu ar da concursul lor unui guvern conservator. Eram injuriat în mod nedemn când susţineam că eu nu consider de dezertori pe conservatorii cari, deşi Catargişti totuşi nu fac opoziţie unui guvern în care alţi conservatori, precum d-nii Manu, Lahovary, Paucescu, figurează !... De asemenea când, desgustat de opoziţia ridiculă pe care d-nii Vernescu şi L. Catargiu o făcea şi guvernului concentrat până în cele mai mici lucruri şi cu mijloacele cele mai meschine, eu blamam pe liberalii-conservatori căzuţi aşa de jos din causa pasiunilor personale, eram tratat de slugă a guvernului, de vândut miniştrilor şi câte şi mai câte. Ei bine, ia să ne răfuim astăzî şi să vedem cine sunt guvernamentalii, cine sunt vânduţii, cine sunt meschinii şi politiciani ordinari. Radicalii şi cu mine, deşi poate ni s’a oferit şi nouă alianţa guvernului în unele localităţi, totuşi noi am respins acea oferire şi am păstrat linia noastră fermă şi independentă. D-voastră, d-lor conservatori, abea generalul Manu v’a întins un deget şi imediat aţi căzut la genuchi, primind a ve alege pe lista d-lui Pache şi a d-lui Algiu. Opoziţia noastră moderată dar fermă, lipsită de violenţe insă hrănită de idei, din Cameră, o continuăm şi astăzi, iar la deschiderea corpurilor legiuitoare, noi radicalii vom putea intra cu fruntea sus, vom putea înfiera ingerinţele guvernului cu tărie, căci vom fi luptat contra lui. Dar d-voastră d-lor liberali-conservatori veţi putea face acelaşi lucru ? Aleşi ai poliţiei capitalei, supuşii generalului Manu, veţi fi nevoiţi a vă strecura pe la locurile d-voastră şi în loc de a cere necontenit votul cu bile, de astă-dată, guvernamentali supuşi, veţi cere închiderea discuţiei. Cum rămâne deci cu calomniele şi injuriele gazetelor d-voastră ? Cum rămâne cu «România», cu «Bucarest» etc.? Am ţinut a releva aceste mizerii pentru ca publicul să preţuiască câtă valoare au calomniele şi injuriele în gura politicianilor şi cum ei — capabili de orice — ei sunt acei cari nu dau înapoi faţă cu nimic pentru a acoperi o murdărie politică a lor. Este o vastă coaliţie a vechilor partide pentru a arunca discreditul şi deconsideraţia asupra gruparei noastre. Dar timpul şi împrejurările să însărcinează a denunţa insinuările şi calomniele. Timpul arată pe fiecare după cum este: pe noi ne arată vecinie curaţi, vecinie aceiaşi, pe ei, din contra, vecinie meschini, vecinie politiciani, schimbându-se de zece ori în o lună. Gr. Jianu. SERVICIUL TELEGRAFIC al „Agenţiei Române" Viena, 20 Octombrie. «Politische Correspondenz» află din Constantinopol că închiderea bisericilor greceşti a făcut o rea impresie la palat ; nu e nimic de temut în Constantinopol, dar s’ar putea întâmpla ca această măsură, dacă se menţine, să aibă rezultate supărătoare în provincie. Totuşi cercurile diplomatice nu cred că se va putea ivi complicaţiuni serioase deoarece ultima propunere a Porţii, e o bază favorabilă pentru nişte negocieri ulterioare. Se asigură că d. de Neldorf a întrebuinţat de mai multe ori influenţa sa în favoarea Patriarhului. Berlin, 20 Octombrie. Monitorul Imperiului desminte ştirea înregistrată de ziare că împăratul*ar fi exprimat şefului administraţiunei drumurilor de fier unele sale păreri de reu pentru aceea că departamentul drumurilor de fier a făcut prea puțin pentru a ajuta la resolvarea chestiunei locuințelor claselor sărace în centrele mari. Paris, 20 Octombrie. Camera.—Culisele sunt foarte animate; cea mai mare parte din deputaţi au venit cu impresiunea că ţara reclamă liniştea. — D. Rouvier a depus proectul de suprataxă asupra specialităţilor farmaceutice; d. de Freycinet acel al indemnităţilor ce sunt de plătit familielor nevoiaşe în caz de mobilizare şi proectul asupra spionagiului (aprobări)* Paris 20 Octombrie. Proectul tarifului a fost depus la Cameră. El e compus din 721 articole şi împărţit în două părţi : tariful maximal ce se va aplica ţărilor ce nu vor acorda nici un avantagiuFranciei şi tarifu minimal rezervat naţiunilor cari ar consimte la un regim favorabil Franciei. Produsele agricole figurează exclusivamente la tariful maximal, ceea ce denotă că ele vor rămânea în afară de orice aranjament cu celelalte state streine. In ceea ce priveşte materiele prime, guvernul va alege pe cele ce sunt indispensabile industriilor celor mari și pentru cari ar trebui să se ceară scutirea de orice taxă vamală. Printre produsele scutite de vamă ar fi mătăsurile nevăpsite, lânurile, pieile brute, bumbacul brut. La alegerile legislative de la Conflans şi Rambouillet (balotaj) au isbutit republicanii. La Conflans d. Laroze a fost ales cu 9762 voturi contra 4300 date candidatului conservator, la Rambouillet d. Vian a fost ales cu 7545 voturi contra d-lui Caraman, republican înaintat, care a obţinut 7091 voturi. Viena, 20 Ocombrie. La prânzul dat la Schoenbrun in onoarea principelui de Galles au mai luat parte și arhiducele Guillaume, principele de Hohenlohe, miniştrii Kalnoky, Taaffe, Orezy şi Bauer, ambasadorii Wolkenstein, Deym etc. Principele Galles a plecat seara la Paris de unde va pleca direct la Londra. «Noua Presă Liberă» află din Roma că întrevederea d-lui Grispi cu d. de Caprivi se va face la Neapole pe la sfirșitul lui Octombre sau începutul lui Noembre. D. Goussot, bulangist, a cerut să interpeleze chiar mâine guvernul asupra măsurilor ce crede că va lua contra uneltirilor bulangiştilor. Camera a cerut discuţiunea imediată. D. Goussot a cerut să se ordone urmăriri pentru ca să se facă lumină. D. Gonstans a răspuns că e vorba de nişte acte condamnate deja de înalta Curte de Justiţie şi aproape de unanimitatea francezilor; guvernul nu va ordona urmăriri cari n’ar profita de cât acelora cari le cer. Dacă se vor face unor tentative guvernul va ști ce are de făcut. D. Dérouléde răspunde cu multă vioiciune, i se aplică censura. Sgomot mare; bulangiștii protestează. La urmă se adoptă ordinea de zi pură și simplă. Buenos Ayres, 20 Octombre. S’a ţinut un meeting foarte numeros, el a cerut darea în judecată a fostului preşedinte Celman şi a partizanilor săi din cauza uneltirilor lor. Sofia, 20 Octombre. Principele s’a întors aseară la Sofia împreună cu princesa Maximilian de Bavaria, venind de la Filipopoli. Ştirile date de unele ziare străine despre sănătatea d-lui Stambuloff sunt exagerate. Primul ministru suferă numai de o oftalmie care sileşte să stea în casă încă câteva zile. Din zi în zi merge mai bine şi azi a putut primi pe mai mulţi funcţionari înalţi. Radicalii lucrează pe tăcutele şi în curând vor începe întrunirile publice. In mijlocul marii zăpăceli ce domneşte toţi pricep că rolul partidului radical va fi deciziv. D-l Langa a propus liberalilor să acorde radicalilor 8 locuri pe lista lor spre a le dobândi concursul. Pe de altă parte, unii junimişti propuun o listă comună cu radicalii în contra administraţiei. Pe mâine vom avea o amănunţită corespondenţă. Paris, 20 Octombre. Informaţiuni politice In Iaşi situaţiunea electorală, cuprivire la alegerile comunale, s’a încurcat rău de tot. Junimiştii au rupt-o cu bătrânii conservatori, iar administraţia voeşte să puie pe listă pe d-nii Eugen Ghica şi pe fostul prefect Ventura, pe care’l anunţă ca viitor primar. D. Carp, din altă parte, a povăţuit pe partizanii săi ca să fie la Iaşi esclusivişti cu conservatorii, precum şi aceştia sunt esclusivişti cu junimiştii la Bucureşti. Liberalii-colectivişt se mişcă foarte puţin pînă acuma. Duminică a fost o întrunire a meseriaşilor, unde s’au prezentat d-nii N. Ionescu şi Mârzescu. Acest din urmă a cerut meseriaşilor concursul lor pentru alegerile comunale; cei prezenţi, au făgăduit. ----------------------------------- CÂTEVA CLISEURI Te apucă un adevărat dezgust când priveşti la chipul neinteligent, la chipul prostesc în care vechile partide fac politică. Sunt ani şi ani la mijloc de când la îndemâna acestor partide nu stau decât vreo două trei arme pe cari, fiecare la rindul lor, le întrebuinţează şi le tocesc. In politica noastră românească nu s’a făcut un pas înainte, în ceea ce priveşte procedeurile, conservatorii fac aceea ce au făcut liberalii, liberalii imitează servil pe conservatori; tinerii urmează, fără să murmure, pe bătrâni, bătrânii aprobă şi aplaudă mărginirea intelectuală a tinerilor. Dacă n’am examina decât cei 20 de ani din urmă, şi am cunoaşte pe deplin tot secretul politicianilor noştrii. In 1870 a venit la putere ministerul conservator al d-lui Lascar Catargiu, şi peste patru ani se înfiinţează coaliţia de la Mazar-paşa. Astfel orice ideie de program a fost înlăturată, pentru că trebuia să se găsească mijlocul pentru a se întruni toate elementele ostile guvernului. Opoziţiunea liberală a tunat ani întregi în contra presiunilor în alegeri şi a bandelor de bătăuşi apoi a cerut cu glas puternic intervenţia Coroanei ca să înlăture cabinetul. Conservatorii de la guvern patronau pe faţă candidaturele oficiale şi susţineaţ că Domnul n’are dreptul să intervie pentru a schimba guvernul. In 1876 vin liberalii şi după câtva timp încep aceleaşi orori ca şi conservatorii. Atunci intervine o nouă coaliţiune şi idea de program este din nou combătută sub pretext că, mai întâi, să se răstoarne guvernul iar în urmă să se alcătuiască programul. Această coaliţiune, compusă în mare parte din conservatori, începe ca se susţie intervenţia coroanei, ideie pe care o combătuseră pe când ereau la guvern, iar liberalii devin partizanii ideei pe care o negau pe când se aflau în opoziţiune şi susţin că regele nu are dreptul să schimbe cabinetul, liberalii sunt răsturnaţi şi conservatorii iau din nou frânele guvernului. Acuma opoziţiunea liberală intervine iarăşi pe lângă coroană, susţin ,ceia ce au negat ori, combat bandele pe cari le-au apărat în ajun, iar cât despre program repetă la rândul lor: «Mai întuiu să resturnăm guvernul şi la urmă vom alcătui şi programul». Prin urmare, aceiaşi şi aceiaşi tactică. In opoziţiune toată lumea refuză de a formula un program categoric, sub cuvânt că programele nu trebuesc făcute decât pe scările puterei, în opoziţiune toată lumea combate ingerinţele guvernamentale în alegeri, în opoziţiune toată lumea recunoaşte coroanei dreptul de a interveni pentru a schimba cabinetul, din potrivă, de îndată ce un partid este la guvern cere opoziţiunilor să-i arate programul, le întreabă în numele căror idei voesc puterea, susţine ingerinţele guvernamentale, şi neagă coroanei prerogativa înlăturărei ministerului. Cu o asemenea vecinică şi deplorabilă tactică, nimeni nu mai ştie ce să mai crează şi ce să mai susţie, noţiunea adevărului în politică este nimicită, sincera practică constituţională este necunoscută. Lipsa de inteligenţă şi ramolismentul partidelor fac că toate situaţiunile sunt considerate sub aceeaşi lumină, unul şi acelaşi remedul drastic se aplică şi la cazurile grave şi la cele uşoare, atât in contra unui guvern foarte râu cât şi a unui râu, cât şi a unuia bunicel se uzează de aceleaşi arme, de aceleaşi mijloace de luptă, de aceleaşi fraze umflate şi alarmătoare. Neapărat că o asemenea stare de lucruri nu poate merge multă vreme şi că o reformă se impune. Aceasta-î datoria partidelor noî. JDT28T I.A.SI De când lumea iaşană a protestat împotriva moravurilor nouî în politică, pe care prefectul Sandu Răşcanu vroia să le introducă la noi şi anume, de a merge pe la întrunirile*publice şi a lua cuvintul, acesta s’a mai astîmpărat puţin pe această cale. A vezut că nu ’î se prinde şi că în loc de izbândă îşi atrage indignarea cetăţenilor, de aceia ’şi-a schimbat tactica şi a apucat o a’lta. Tot pune pe subalternii săi de la poliţie să convoace pe cetăţeni prin mahalale, iscălind adresele tipărite cu cuvintele de «comitetul provizoriu ,» dar nu se mai arată el însuşi ca să vorbească. Angajază însă cum seara diferiţi oratori şi oratoraşi plătiţi, precum pe faimosul T. Balasan, redactorul «Curierului» sau pe institutorul Arbore, membrul consiliului general de instrucţiune şi pe Tufescu asemenea institutor, cel ce fusese permutat la Vâlcea de ministrul Rosetti şi în urmă adus înapoi prin stăruinţele d-lui Răşcanu. Pe aceştia ’i sileşte, sub ameninţarea de a’i trimite iarăşi prin Dobrogia, ca să debiteze fel de fel de prostii şi să insinueze că ei sunt radicali şi că aceştia dau sprijin guvernului în alegeri, lucruri în potriva cărora protestăm din toată puterea. Asemenea d. Răşcanu a mers pe la toţi directorii de şcoli primare, silindu’i să primească a fi ca preşedinţi a unor comitete de acţiune de mahalale, şi cerândule să intervie pe lângă toţi institutorii să voteze lista guvernului, şi să’î noteze pe acei institutori cari s’ar*suspecta ca protivnicî. In potriva acestei interveniri şi amestec al prefectului de poliţie în şcoli, protestăm cu toată energia, * şi cerem d-lui ministru al instrucţiunei* să-i dea ordine severe de a se astâmpăra. Câţiva institutori primari din cei suspectaţi să pregătesc chiar a adresa un protest ministrului, cerând să li se dea pace să se ocupe de şcoala lor şi să li se garanteze că nu vor fi permutaţi, din ordinul prefectului. •* * * De rezultatul însă al acestor întruniri siluite pe care le alcătueşte prefectul noi nu ne îngrijim de loc, căci ele produc tocmai efectul contrariu. Mulţi din cei aduşi cu sila la întrunirile poliţieneşti, vin la noi indignaţi de procedarea guvernamentală şi ne pun în curent de toate uneltirile lor. ■k In ultimul moment, «Constituţionalul» de Duminică, ca să dreagă neghiobia prefectului de poliţie, anunţă că întrunirea la care acesta a vorbit, a fost în o casă privată a unui mare comerciant Dim. Ionescu, şi că era o consfătuire privată a unei societăţi «Fraternitatea». Probabil că acesta este cuprinsul raportului oficial pe care prefectul de judeţ Doniciu l-a trimes ministerului de interne în această privinţă. Dăm cea mai complectă dezminţire a acestei aserţiuni, întrunirea a avut loc şi la acest comerciant, dar asemenea întruniri s’au ţinut şi în localul public, Chateau aux fleurs, iar convocarea a fost făcută de către vestitul comitet provizor, pentru a se sfătui asupra viitoarelor alegeri comunale. Iată cum ştii, a proceda și apoi a minţi faimoşii concernaţî din localitate. * ■¥ A4 Grupul socialist din localitate este in tratative cu coaliția colectiviştilor laterali spre a le da şi lor câteva locuri la comună, altfel vor prezenta listă separată. -------30500——