Lupta, noiembrie 1890 (Anul 7, nr. 1259-1283)

1890-11-08 / nr. 1265

Y v ANUL VII. —''No. 1265 ABONAMENTE: TN TARA Un an.........................................................40 lei la an..........................................................20 „ 3 luni..........................................................10 „ Pentru învățători pe an.......................30 D­IN STRĂINĂTATE Un an.........................................................50 lei­­6 an..........................................................25 „ 3 luni...........................................................15 „ Numărul 15 bani REDACŢIA Strada Academiei, No. 10, (Casa Mercuri) JOI 8 NOEMBRE 1890 ANUNCIURI: Pe pagina III, 30 litere corpul 7 . 1 leu linia )5­­) IV, „ „ 25 bani „ Inserţie şi reclame „ „ 2 lei „ Pentru anunciuri a se adresa : In România, la Agenţia Havas In Francia, Italia, Austro-Ungaria şi Anglia la Agenţia Havas, 8, place de la Bourse, Paris, precum şi la sucursalele ei. Un n­umăr vechi şi 50 bani ADMINISTRAŢIA Strada Academiei, No. 19, (Casa Mercuri) Concluzia Rezultatul alegerilor Un răspuns calomniatorilor Din Curtea de Argeș Opera română Preotul Mouret ZEIDITI^ 3300­.A. CONCLUZIA Ca în tot-d’a­una şi de astă dată, guvernul a ieşit biruitor din luptă. Dacă la colegiul I-ia dânsul n’a putut repurta o victorie decisivă, în schimb colegiul al 2-lea i-a com­plectat izbânda şi l-a făcut stăpân pe majoritatea consilielor comunale. Nu mai cercetăm cauzele, căci ele sunt cunoscute. Mai intâiu, lipsa de scrupule guvernelor noastre este atât de no­torie, în­cât toată energia cetăţe­nească este insuficientă pentru a face să triumfe opoziţiunile. In al doilea rând, rezultatul final trebue pus pe seama principalei grupări opoziţioniste, care nu inspiră des­tule garanţii opiniunei publice pe care faptele regimului colectivist o influenţează încă. In momentul când s’a făcut a­­lianţa colectiviştilor cu disidenţii, noi am prevăzut cele ce s’au în­tâmplat, noi, încă de atuncea, am spus disidenţilor : „nu primiţi u­­nirea fără de program, nu primiţi o alianţă cu elemente compromise, fără să aveţi în schimb garanţii suficiente, că colectivitatea recu­noaşte n­oile vederi sociale şi tre­buinţa unor reforme urgente şi se­rioase“. Dar, acest sfat al nostru a fost nebăgat în seamă şi ast­fel s’a format un partid vechiu, retro­grad, vrăjmaş al reformelor şi mai puţin accesibil ideilor moderne de cât înşişi unii conservatorii. Şi ce uşor le-ar fi fost opoziţiu­­nilor, ca să învingă în împrejurările de faţă. Oposiţiunea liberală era cu mult mai bine organizată de­cât partida guvernamentală, pe de altă parte, confuzia cea mai mare domnea în rândurile celor de la putere. Aci nici o înţelegere, nici o siguranţă nici o organizare. Partidul conser­vator divizat în trei grupuri deose­bite, chiar între membrii guvernu­lui sciziune şi ceartă, criza ministe­rială în aer şi ameninţând să izbuc­­­­nească la tot momentul. Nici o dată un guvern nu s’a prezentat în ale­geri mai puţin înarmat—exceptân­­du-se armele administraţiei — şi totuşi guvernul a învins. Neapărat că victoria sa nu ’î o victorie strălucită; dar totuşi e o victorie materială care -l va întări, dacă nu în formaţiunea sa actuală, însă, de­sigur, va întări elementul conservator. înţelege-vor, măcar acuma, libe­ralii că nu-i destul să aibi soldaţi mulţi, organizaţie puternică, acti­vitate şi parale pentru a isbuti ? In­­ţelege-vor că puterea morală, că i­­deile, că spiritul novativ asigură victoriile mai curând şi mai sigur ? Noi nu credem, pentru că şefii par-­­tidului sunt prea îndărătnici, prea­ vrăjmaşi ideilor m­or, prea lacomi numai de putere şi de supremaţie. Acelaşi păcat îl constatăm şi la guvern, care a dovedit­ că ţine la putere cu ori­ce preţ. Ast­fel pri­mim din Iaşi ştirea cum că la a­­legerea colegiului al 2-lea comu­nal, administraţiunea a epuizat toate mijloacele de ingerinţă şi falsifi­­care a voinţei cetăţenilor. Poliţia d-lui Sandu Răşcanu a lucrat fără ruşine pentru a învinge partidele opozante şi, pe lângă intimidările şi presiunile cunoscute, s-a între­buinţat şi vestita suveică prin fu­rarea a două plicuri de la biurou. Aceste fapte, credem că a com­promis destul de grav guvernul la Iaşi, care a scăpat de înfrângere, numai graţie diviziunei elementelor opoziţioniste. Nu se ştie, chiar, dacă plata nu se va face foarte în curând. SERVICIUL TELEGRAFIC al „AGENŢIEI ROMÂNE“ Sofia, 18 Noembre. Princesa Clementina a plecat astă­zî la Ebenthal. Prinţul a însoţit-o până la Taribrod, el se va întoarce seara la Sofia. Agentul Angliei şi D-na O’Conor, agen­tul Serbiei şi d-na Steici, agenţii Austro- Ungariei, Italiei şi Greciei s’au dus să salute pe princesa la gară. Avocatul Matheeff, unul din achitaţii procesului Panitza, a încercat ori să se sinucidă la Tatar Bazargic unde locueşte; acest fapt se atribue unui acces de alie­­naţiune mintală. Astă­zi starea sa s’a îmbunătăţit. Budapesta, 18 Noembre. Camera deputaţilor.—Ministrul agricul­ture! a declarat că regularea fluviului Raab va fi terminată în două ani. Iar ce priveşte proiectul de a face Oltul na­vigabil, ministrul speră a putea obţine adesiunea României. Londra, 18 Noembre. Situaţia financiară e tot rău. E teamă ca scumptul oficial să nu se urce peste câte­va zile şi să nu fie o nouă scădere a valorei argintului. Nu s-a anunţat nici un nou faliment, dar e de temut ca o nouă scădere a valorilor sud-americane să nu pregătească aceasta. Londra, 18 Noembre. Se formează un comitet compus din comercianţi, de samsari, din interesaţi în financele Argentine şi de reprezentanţi ai Băncei Angliei, care va trebui să exami­neze financele republice­ Argentinei ca să se poată ajunge la aplanarea dificultăţilor Bruxeles, 18 Noembre. D. Janson a depus în Cameră o pro­punere de revizuire a articolelor consti­tuţiei ce privesc dreptul electoral. New-York, 18 Noembre. O mare casă de bancă şi de comision­­şi-a suspendat plăţile, pasivul e de un milion de dolari. Paris, 18 Noembre. Au fost două dueluri azi dimineaţă în împrejurimile Parisului; acela al d-lui Maurice Ephrussi cu d-1 Treille, pentru o ceartă provenită dintr’un articol de sport. D-1 Treille a fost uşor rănit în partea stângă; cel l’alt al d-lui Laguerre cu d-1 Lesenne; cel d’Intain a primit o mică sgârietură la brațul drept. Camera a amânat peste o lună inter­pelarea d-lui Laur asupra avansului de 75 milioane a Băncei Franciei către banca Angliei. D-1 Rouvier a cerut ca să nu întrerupă discuțiunea bugetului. D-1 Laur cerea discuția imediată; a fost chemat de două ori la ordine. Belgrad, 18 Noembre. Scupcina a reales vechiul său biurou, Pasici, preşedinte şi d. Vukovici, vice­preşedinte. D. Pasici a avut 89 voturi din 99. Mâine va fi deschiderea solemnă cu discursul tronului. Turin, 18 Noembre. Banchetul în onoarea d-lui Crispi a în­ceput la 7 ore seara, primarul a salutat pe primul ministru în numele oraşului. La 8.40 ore d-l Crispi a luat cuvântul în mijlocul aplauselor vii; el a zis că starea rea financiară şi economică nu tre­bue să se atribue nici arm­amentelor, nici triplei alianţe. Dacă aceasta n’ar exis­ta ar trebui armată întreită, fortificaţiile în­mulţite, din momentul ce Italia singură nu poate impune desarmarea, d. Crispi a dat asigurări de sinceritatea sentimente­lor ce suveranii şi miniştrii celor­l’alte state exprimă pentru Italia. Italia are cele mai bune sentimente pentru Francia, dar dacă aceasta din urmă menţine ca bază a tratatului de comerciu tariful din 20 Octombre, or ce tratat va fi imposibil. Constantinopol, 18 Noembre. Carantina care există deja pentru pro­­veninţele din Tripoli până la Mersina s’a întins la Nord până la Solefkeb. St. Petersburg, 18 Noembre. E vorba de formarea a trei guverna­­mente, Livonia, Estlonia şi Curlanda, două guvernamente numai, hotărâte de popula­­ţiunea lethoniană şi esthoniană. „Novoie Vremia“ care dă ştirea prece­dentă, mai înştiinţează că clerul ortodox al Rusiei Occidentale a cerut promulgarea unei ordonanţe care să interzică evreilor de a face­ comercia duminicile şi în zilele de serbători creştine. Ziarele fanunţă că comitetul de miniştri a adoptat un proect tinzând a ceda feră­­riile şi minele Poloniei occidentale între­prinderilor private. New-York, 18 Noembre. Pacea între Guatemala și San­ Salvador s-a semnat în orașul Guatemala. REZULTATUL ALEGERILOR COMUNALE COLEGIUL XX BUCUREŞTI Votanţi : 3767 Liberalii-conservatori 3498 aleşi Socialiştii 170 Buletine anulate : 100 Bacǎu Votanţi : 198 Colectiviştii 101 aleşi Guvernamentalii 91 Anulate 6 Bârlad Votanţi : 520 Lista independentă 250 Colectiviştii 260 Anulate 10 Balotagiu Botoşani Votanţi : 280 Guvernamentalii 222 aleşi Colectiviştii 52 Anulate 6 Brăila Votanţi : 533 Guvernamentalii 371 aleşi Colectiviştii 159 Anulate 3. Buzeu Votanţi 545 Liberalii­ naţionali 275 aleşi Guvernamentalii 261 Anulate 9 Câmpu-Lung Votanţi : 250 Guvernamentalii 195 aleşi Colectiviştii 55 Călăraşi Votanţi : 322 Guvernamentalii 314 aleşi Anulare 8 Colectiviştii n’au prezentat lista Caracal Votanţi : 337 Guvernamentalii 275 aleşi 2 alte liste câte 29 voturi Craiova Votanţi 655. Anti-colectiviştii 373 aleşi Colectiviştii 271 Anulate 11. Porohoia Votanţi : 86 Guvernamentalii 67 aleşi Lista independentă 19 Colectiviştii nu au prezentat listă. Fălticeni Votanţi: 97 Guvernamentalii 96, aleşi Colectiviştii nu au prezentat lista Anulate 1 Votanţi : 363 Guvernamentalii 322 aleşi. Colectiviştii 29 Anulate 12 Galaţi * Votanţi : 410 Guvernamentalii 401, aleşi Anulate 9 Colectiviştii n’au presentat listă Giurgiu Votanţi 323. Guvernamentalii, 310, aleşi Anulate 13 Colectiviştii n’au presentat listă. Votanţi : 161 Guvernamentali 132 aleşi Colectiviştii 29 Iaşi Votanţi 589, guvernamentalii 436 aleşi, liberalii uniţi 91, radi­­călii 41, anulate 19, lipsa în ta­blouri 2, o suveică a circulat în permanenţă. Ingerinţa poliţienească la culme. Liberalii s’au retras de la vot la orele 6. Alegerea a fost protestată. Piatra Râmnicu-Vâlcel Roman Votanţi : 172 Lista colectivistă, aleasă. Turnu-Măgurele Votanţi : 271 Guvernamentalii 232 aleşi Colectiviştii 37 Anulat 2 Turnu-Severin Votanţi : 349 Lista anti-colectivistă 208 » Nucşoreanu 92 » Colectivistă 36 Restul de 13 voturi s’a împărţit intre mai multe liste. Vasluiu Votanţi : 102 Guvernamentalii 98 aleşi Anulare 4 Colectiviştii şi-a fi retras lista. Focşani Huşi Votanţi: 143 Guvernamentalii 131 aleşi. Colectiviştii 12 Piteşti Votanţi 289 Guvernamentalii 147. Colectiviştii 116. Lista Comăneanu 26 Ploeşti Votanţi : 519 Colectiviştii 357 aleşi. Independenţii 139 Lista Corlătescu 16 Râm­nicu-Sărat Votanţi : 220 Guvernamentalii 198 aleşi Colectiviştii 11 Anulate 11 Votanţi : 117 Guvernamentalii 77 aleşi Colectiviştii 38 Anulate 2 Un răspuns calomniatorilor D nului director al ziarului Lupta Domnule director, D. D. P. Moruzi, vestitul prefect al Poliţiei Capitalei din timpul colectivi­tăţii, în silnica sa retragere de la afa­cerile ţărei ’şi aduce aminte câte o dată ca nou patriot ce este, că trebue să’şi spună şi d-sa cuvântul asupra infamului regim ce jefueşte şi sugrumă ţara. D. Moruzi, de la reşedinţa sa din Virful Câmpului, dă ţărei câte un manifest. In manifestele sale de ordi­nar bine scrise, autorul îşi propune a da pe faţă pe hoţi. D. Moruzi are o pasiune pentru des­coperirea hoţilor. Dotat de la natură cu o energie ce n’are seamăn, pe lângă care se mai adaogă şi dibăcia căpătată prin esperienţă, e peste putinţă ca hoţul să-i scape ; dar în descoperirea şi administrarea probelor, e tare de tot... din nimica alcătueşte probe. Serviciile aduse de d. Moruzi în descoperirea hoţilor sunt de mare preţ; ţara trebue să isprăvească odată cu hoţii... Hoţii la puşcărie, bănuiţii la carantină, cei de treabă în capul bucatelor... precum se zice. D. Moruzi, spre a dovedi că este meşter un asemenea meserie, a scos la lumină acum proaspăt de tot două manifeste, ambele apărute în ziarul oficial al partidului d-sale. Primul ma­nifest poartă data de 24 octombre a. c., zi memorabilă, în care ţara a pus mâna pe nişte hoţi... ce predau la întuneric. In acest manifest, d. Mo­ruzi după ce sdrobeşte cu desăvârşire pe Vasile Calcantraur şi pe cei pre­văzuţi acolo, pentru marele hoţii co­mise de dânşii cu ocaziunea construi­­rea unei biserici din Dorohoia, n­­e s­­pune Vendettei publice. Sărmanii­ i-am plâns... nu-i vorbă că acuma mă plâng şi ei pe mine... Al douilea manifest poartă data «26 Octombre a. c.» ziua sfântului Martir Dimitrie şi ziua numelui autorului manifestului. Multă durere mai are manifestantul pentru Binele Public, în­cât nici in ziua numelui sau nu are repaos... Ţara de sigur ’i va fi recu­noscătoare : Aux grands hommes la Pa­trie reconnaissante ! In acest al douilea manifest apărut tot în «Voinţa» pe pagina 2 coloana 4, manifestantul face de astă-dată requi­­sitorul meu , acest requisitor, sau mai bine zis această filipică modernă care cuprinde 105 linii de ziar în care intră titlul Regimid mitei, iscălitura, data şi locul unde s’a alcătuit, este compus cu o măestrie al cărei secret numai manifestantul ’1 păstrează. Cu drept cuvânt se poate zice că dânsul a dat la lumină un juvaer literar pentru care în veci omenirea ’i va fi recunoscă­toare. Această perlă de sigur ’1 va trece la nemurire, iar pentru ca țara să n’o uite nici odată, va ordona a

Next