Magazin, iulie-decembrie 2010 (Anul 53, nr. 26-52)

2010-09-16 / nr. 37

SERIE NOUĂ - 1005 • ANUL LIII • 16 SEPTEMBRIE 2010 • 16 PAGINI • 2 LEI Nr. 37 (2755) Mail: redactia@revistamagazin.ro Adresă internet: www.revistamagazin.ro SĂPTĂMÂNAL CULTURAL - ȘTIINȚIFIC INDEPENDENT ■ Conștiința noastră e un judecător ce nu dă greș atâta timp cât nu am ucis-o. H. de Balzac . Nu știu sigur cine a descoperit apa - dar sunt destul de sigur că au un pește. Marshall McCluhar încarcerarea IDIOXIDULUI IDE CARBON SFORĂITUL în­vins cu electrozi! Unul dintre cele mai des auzite motive de nemulțumire ale soților și soțiilor se referă la faptul că partenerul de viață sforăie noaptea. Un sforăit moderat nu ar­e o problemă, întrucât el reprezintă o chestiune fiziologică, accentuată odată cu înaintarea în vârstă. Dar se întâmplă uneori ca sforăitul să fe mai puternic decât motorul unui tractor, făcând imposibil somnul nu doar pentru cel sau cea cu care „sforăiciosul” împarte patul, ci și pentru vecini. Mai grav e faptul că adesea, sforăitul este doar un simptom al apneei, o suferință care, netratată, poate deveni extrem de gravă. O in­cenție de ultimă oră ar putea da, apreciază specialiștii, lovitura fatală” sforăitului... Inamicul din somn La ora actuală, milioane de oa­meni suferă de apnee, căile lor aerie­ne fiind blocate, în mai mică sau mai mare masură, pe timpul somnului. Studiind problema, oamenii de ști­ință au ajuns la concluzia că apneea este provocată de relaxarea mușchi­lor din zona gâtului, mușchi care, în stare de veghe, mențin deschise căile aeriene. Ca urmare, țesuturile musculare obturează trecerea aerului, declan­șând apneea. Atunci când obturarea este incompletă, se produce sforăitul, dar atunci când orificiul respirator se blochează complet apare apneea și respirația subiecților se poate opri pâ­nă la 10 secunde. Această lipsă de aer alarmează creierul, care transmite un semnal ce determină mușchii să se contracte brusc și sâ deschidă trahe­ea, permițînd reluarea respirației și uneori declanșând trezirea din somn. Dar, după ce subiectul adoarme iarâși, procesul se reia, ciclul putându-se re­peta de sute de ori pe noapte, ruinând somnul. Netratatâ, apneea duce la boli cardiace, infarct și hipertensiu­ne, dar și la depresie. La ora actuală pentru combaterea apneei se folosește un dispozitiv nu­mit CPAP (continuous positive air­way pressure), de fapt o mască apli­cată peste gură și nas care trimite în mod continuu un flux de aer în gât, pentru a menține căile aeriene des­chise. Dar, deși asemenea dispozitive pot fi eficiente, până la 40% dintre oamenii care le poartă le consideră extrem de disconfortabile. Dispozitivul reduce la jumătate numărul episoadelor de apnee . La ei s-au gândit specialiștii fir­mei americane Apnex atunci când au inventat o noua metoda care, susțin ei, va pune capat definitiv coșmaru­lui sforăitului și implicit apneei. Tra­tamentul vizeaza nervul hipoglosal, care controlează un mușchi al limbii numit genioglossus - mușchiul care colapsează pe perioada apneei. Stimu­lat, cu ajutorul unor impulsuri elec­trice, nervul hipoglosal întărește muș­chiul menționat, stopând colapsul. Sistemul, implantat în condiții de anestezie generală, constă într-un neurostimulator de mărimea unui card, senzori care analizează perma­nent nivelul respi­rației și o sondă de stimulare. In cursul unei proceduri chi­rurgicale ce durează doua ore, neurosti­­mulatorul este im­plantat sub clavicu­lă, iar sonda de sti­mulare ajunge, pe sub piele, până la nervul hipoglosal, sub oasele maxi­larului. Senzorii, de ase­menea atașați la neurostimulator, sunt implantați sub piele, în zona piep­tului, pentru a mo­nitoriza permanent respirația pacien­tului, astfel încât impulsurile electri­ce să fie trimise la nerv în mod cores­punzător, în funcție de cerințe. Sistemul poate fi oprit pe timpul zilei, printr-o simplă apăsare pe buton. Primele rezultate au fost mai mult decât încurajatoare: la trei luni de la implant, la cei 12 voluntari aleși pentru studiu s-a remarcat o scădere cu 56% a numărul de episoade apnei­­ce pe timpul nopții, pacienții ținând aparatele în funcțiune între 6 și 8 ore. „Acest lucru demonstrează benefici­ile potențiale pe care sistemul le aduce pacienților care nu tolerează CPAP”, spune Peter Eastwood, de la Institu­tul Australian pentru Tulburări ale Somnului, unde aparatul a fost testat. Consultații fără plată Sfaturi practice pentru a vă păstră . SĂNĂTATEA INIMII ■ TVR 1 ■ Pro TV­­ [UNK] Antena 1 ■ TVR 2 ■ Prima TV ■ Acasă ■ Pro Cinema DRAGOSTEA MATERNA i-a făcut pe oameni inteligenți Oamenii și alte primate pot mulțumi mamelor pentru că au un nivel de inteli­gență superior oricăror altor ființe de pe Terra, această ocrotire maternă fiind res­ponsabilă de evoluția mamiferelor cu creier mare. Până acum se credea că dezvoltarea unui creier mare a depins mai ales de un metabolism rapid. Dar studii recente par să crediteze îngrijirea mai îndelungată a puilor ca fiind responsabilă de dezvoltarea creierelor lor, de vreme ce animale precum cangurii, ai căror pui se dezvoltă în marsupiu și nu în pântecul matern, au creiere de dimensiuni relativ egale cu ale altor mamifere, în ciuda unui metabolism mai lent. Creierele marsupialelor cresc mai încet și se dez­voltă mai ales după naștere, în marsupiu, în vreme ce creierele mamiferelor cu placentă cresc rapid, în pântece. Primatele, precum cim­panzeii și oamenii, benefi­ciază de ambele tipuri de grijă părintească. Ele petrec o perioadă îndelungată în uter, după care, o perioadă și mai lungă sunt în­grijite de mamele lor. „Nu doar metabolis­. ЬI­bl­i­otecc^u­d ex­o­n­i­mul superior este respon­sabil de dezvoltarea creie­rului, la primate, ci mai ales grija maternă. Creierul mai­muțelor mari și al omului crește rapid în perioada de gestație, ca și al altor ma­mifere cu placentă, dar se dezvoltă la fel de semnifi­cativ și după naștere, când primatele beneficiază de o perioadă de în­grijire maternă îndelungată”, precizează unul dintre autorii descoperirii, dr. Anjali Gos­­wami, de la University College din Londra. MUREȘ SUDOKU jocul săptămânii: 37 ' 2 ê0 5 .­­ 7­1­e 1 . 9­1" ? tTTL ;

Next