Milcovul, aprilie-iunie 1969 (Anul 2, nr. 64-77)

1969-04-05 / nr. 64

] ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL II — Nr. 64 SIMBATA 5 aprilie 1969 6 pagini 50 bani Munca ideologica în dezbaterea plenarei Comitetului județean Vrancea al P. C. R. în ziua de 2 aprilie a.c. s-au desfășurat lucră­rile plenarei Comitetului județean Vrancea al P.C.R. Plenara a avut la ordinea de zi: Preo­cuparea organelor și organizațiilor de partid pentru îmbunătățirea conținutului muncii ideo­logice. La lucrările plenarei, a participat tovarășul DUMITRU POPESCU, membru supleant al Comi­tetului Executiv, secretar al P.C. al P.C.R. De asemenea, au luat parte membrii Comite­tului județean de partid, instructorii comitetului, secretari ai organizațiilor de partid, propa­gandiști și lectori, aparatul Comitetului ju­dețean pentru cultură și artă, activiști ai Comi­tetului județean al U.T.C., ai Consiliului sindical județean, responsabilii stațiilor de radioficare. Informarea privind „Preocuparea organelor și organizațiilor de partid pentru îmbunătățirea conținutului muncii ideologice" a fost expusă de tovarășul Ion Pătrașcu — secretar al Comitetu­lui județean de partid. In cadrul dezbaterilor care au avut loc pe marginea informării prezentate au luat cuvântul tovarășii: Ion Anastasiu, prim-secretar al­ Co­mitetului municipal de partid, Ștefan Țugulea, di­rectorul Casei de cultură din Adjud, Elena Ioa­­chim, secretara comitetului de partid de la Fa­brica de confecții, Ion Grama, propagandist la C.A.P. Cotești, Aurel Budescu, directorul Li­ceului „Unirea" din Focșani, Victor Nămoloșanu, președintele Comitetului județean pentru cul­tură și artă, Vasile Stan, inspector șef al Inspec­toratului școlar județean, Pavel Istode, secretar al Comitetului județean al U.T.C., Dumitru Re­begea, directorul căminului cultural din comuna Păunești, Tudorel Oancea, redactor șef al ziaru­lui „Milcovul", Enache Tudorache, secretar al comitetului de partid al unităților sanitare din municipiul Focșani, Dragomir Buruiană, procu­rorul șef al Procuraturii județului Vrancea, Au­rora Stavrache, directoarea Liceului „Al. I. C­uza" din Focșani. Vorbitorii au arătat că în­treaga activitate ideologică desfășurată în cadrul sectoarelor de activitate de care răspund, a fost îndreptată spre cunoașterea de către oamenii muncii a politicii partidului, educării lor în spi­ritul unei concepții științifice despre natură și societate, dezvoltării unei atitudini înaintate față de muncă și față de proprietatea socialistă, for­mării unei comportări civilizate in societate și familie, în conformitate cu principiile eticii so­cialiste. Ei au relevat totodată faptul că atît în activi­tatea de­ propagandă, cit și munca politică de (Continuare în pagina a Il-a) enunțarea tovarășului i­lNITEI POPESCU membru supleant al comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Vă rog să-mi permiteți să-mi înde­plinesc misiunea deosebit de plăcută ce-mi revine de a vă transmite un sa­lut călduros din partea Comitetului E­­xecutiv, din partea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU personal. Ordinea de zi a plenarei dumnea­voastră își justifică însemnătatea prin mai multe considerente: în primul rând, prin aceea că munca ideologică este o componentă permanentă, indi­solubilă a întregii activități de partid, în al doilea rând, că este un instru­ment nemijlocit de rezolvare a unor obiective ale construcției socialismu­lui. Ea are o însemnătate principială deosebită, ținînd seama de caracterul partidului nostru, de spiritul în care își desfășoară el rolul de forță con­ducătoare a societății noastre socia­liste. Dumneavoastră știți cu toții că principala metodă prin care își înde­plinește partidul această misiune, după cucerirea puterii politice in stat, este metoda convingerii. Aceasta de­rivă din conceptul fundamental al par­tidului cu privire la modul de trans­formare a societății, de construcție a socialismului ca proces, ca operă, ca o creație conștientă a maselor. în a­­ceasta își găsește expresia preceptul comunist privitor la făurirea de către oameni a istoriei în mod deliberat, în mod lucid, în mod conștient și nu ca niște instrumente oarbe ale acesteia. In legătură cu aceasta, apare desi­gur ca absolut necesar ca partidul să-și explice în fața maselor programul, principiile sale călăuzitoare, obiecti­vele de luptă revoluționară. Aceasta este condiția ca programul său să fie cunoscut de mase și să fie însușit de mase. Aceasta este condiția ca acest program să poată fi transpus în reali­tate, să poată fi înfăptuit și materia­lizat prin activitatea creatoare a ma­selor. Munca de propagare a ideilor fundamentale ale politicii partidului constituie deci o necesitate, o nece­sitate obiectivă în construcția socia­lismului. Desigur, unele elemente ale progra­mului partidului capătă expresia unor legi, și prin aceasta devin obligatorii pentru toată lumea. Alte elemente ale programului partidului nu se transpun în legi, ele rămîn ca niște principii, ca niște obiective politico-ideologice, dar și intr-un caz și în altul necesi­tatea muncii politico-ideologice ră­­m­îne tot atît de mare. Aceasta pentru că partidul nostru nu pleacă de la pre­misa că legile trebuie să fie respec­tate din teamă de către membrii socie­tății, ci din convingere. Unul din cri­teriile importante ale civilizației co­muniste este ca societatea să se că­lăuzească după anumite norme nu prin constrîngere, ci datorită faptului că înțelege necesitatea acestor norme. In aceasta se exprimă de altfel și teza clasică a marxismului cu privire la li­bertate, concepută ca o necesitate în­țeleasă de către oameni. în munca ideologică a partidului nostru, pe primul plan se ivește ne­cesitatea explicării laturii economice a programului său. Lucrul acesta a fost necesar și va continua să fie ne­cesar, pentru că oamenii trebuie să cunoască de ce poporul nostru­­ tre­­buie să facă eforturi pentru ridicarea economică a României. Au nevoie să cunoască acest lucru, pentru că ei sunt cei care fac aceste eforturi. Ei trebuia să cunoască foarte bine rațiunea pen­tru care partidul promovează cu atîta forță și consecvență politica indus­­trializării, semnificația acestei politici, necesitatea obiectivă pentru dezvolta­rea in continuare a României, pentru asigurarea progresului societății noas­tre, pentru reducerea și lichidarea de­calajului față de țările avansate. Ma­joritatea oamenilor din țara noastră înțeleg acest raționament, unii poate nu-l înțeleg prea bine, dar este ne­cesar ca el să fie in continuare cit mai bine explicat. Iată de ce este ne­cesar să desfășurăm propaganda cu caracter economic, în același timp, se impune necesi­tatea explicării raționamentelor poli­ticii de perfecționare continuă a struc­turii societății, de perfecționare con­­ Continuare în pagina a II-a) * PLENARA COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL U.T.C. In ziua de 29 martie, la Focșani, a avut loc plenara Comitetului ju­dețean Vrancea al U.T.G., care a dezbătut activitatea organului ju­dețean și a organizațiilor U.T.C. în domeniul industriei și agriculturii. In vederea îndeplinirii exemplare a sarcinilor de producție. La lucră­rile plenarei au participat membrii Comitetului județean al U.T.C., pre­­cum și numeroși invitați. Au luat parte, de asemenea, tovarășii Ion Jecan, instructor al C.C. al U.T.C., și Ion Voinea, prim-adjunct al sec­ției organizatorice a C.C. al U.T.G. în prima parte a plenarei, tovară­șul Ion Dulvară, șeful secției orga­nizatorice a Comitetului județean Vrancea al U.T.G .a prezentat o in­formare privind munca desfășurată de Comitetul județean și organiza­țiile U.T.G. pentru antrenarea tine­retului din Industrie și agricultură la îndeplinirea sarcinilor economice. în cuvân­tul lor, participanții la discuții au relevat eforturile depu­se de majoritatea tinerilor pentru realizarea sarcinilor de producție, necesitatea concentrării pe mai de­parte a tuturor forțelor organizații­lor U.T.G în vederea îndeplinirii angajamentelor luate în întrecerea patriotică, în încheierea lucrărilor, a luat cuvîntul tovarășul Costică Stoica, prim-secretar al Comitetului jude­țean Vrancea al U.T.G. Plenara a adoptat un plan de mă­suri pentru mobilizarea mai intensă a tineretului la rezolvarea sarcinilor de producție. sodilitare­ gospodărești Printre orașele județului, Adjudul se remarcă prin cochetăria cu care își înnoiește anual veșmîntul. încă un retuș, o podoabă ăn plus și oră­­șelul se înscrie pe retină printre cele mai bine gospodărite ale județului. Cu unul din „gospodarii“ lui, cu to­varășul Ion Mînioiu, președintele Consiliului popular orășenesc am în­cercat să anticipăm o fotografie de vară — Ce „costum" va aborda în ano­timpul cald (să sperăm că vom a­­vea totuși așa ceva anul acesta !) orașul Adjud ? Ne străduim de fapt să-l per­fecționăm pe cel confecționat în ul­timii ani. In plus, o „garnitură" de cîteva mii de trandafiri (care aș­teaptă nerăbdători în sera noastră), o „tentă" de verde pe o suprafață de aproape 6 hectare și, cum vă spu­neam, împrospătarea „ținutei" din vara trecută. — Cît de costisitoare vor fi în­noirile ? — Amenajările și extinderile de spații verzi vor însuma 775.000 lei, iar întreținerea celor existente se va cifra la 3.200 000 lei. Dar asta nu e totul. Noi ne-am propus lu­crări în valoare de 300.000 lei. Valoarea economisirilor pe cap de locuitor se va ridica în acest fel la suma de 300 lei. — Foarte multe cifre... Ce-ar fi să le traducem... Evacuarea apei­­fără întîrziere! Topirea marei cantități de zăpadă, cit și precipitațiile care au căzut, nu au făcut decit să îngreuneze ac­tivitatea din cîmp. Pe unele supra­fețe de teren apa a inundat cultu­rile de toamnă, ogoare, grădini. Evacuarea apei de pe aceste su­prafețe, constituie o problemă de primă necesitate care solicită un e­­fort deosebit. Din datele centralizate la Direcția agricolă județeană, rezultă că mai este cuprinsă sub apă suprafața de 11.434 hectare dintre care 3.757 hec­tare cu însămînțări de toamnă. Măsurile care au fost luate în coo­perativele agricole din Măicănești, Vulturu, Bălești, Suraia Maluri, sunt departe de a fi mulțumitoare. Iată cîteva exemple. La Măicănești, in ziua de 2 aprilie, erau prezenți să rezolve această situație doar 4 oa­meni, în timp ce două aspersoare și patru motopompe nu acționau din lipsă de carburanți. Pentru evacua­rea apei numai de pe cele 607 hec­tare care s-au însămințat din toamnă trebuie să-și aducă­ aportul toti membrii cooperatori in frunte cu conducătorul lor, președintele uni­tății. O suprafață destul de însemnată din ogoarele de toamnă, care în cu­­rînd va trebui Insămințată se mai află încă sub apă. O problemă grea o constituie com­baterea inundațiilor. Dar evacuarea apei care băltește pe o serie în­treagă de suprafețe nu mai poate însemna un adevărat motiv. Acest lucru ce nu poate fi negli­jat, este așteptat de multe conduceri de unități să fie rezolvat de la sine — ori, practic este imposibil. Măsurile pentru drenaj și pom­parea apei s-au luat cu întîr­ziere, în loc ca zi și noapte să se lucreze intens. Pasivitatea aceasta care domnește la unele consilii de conducere a fă­cut ca la data actuală întinse supra­fețe să fie acoperite cu apă:­ 1.193 hectare la Vulturu, 1.890 hectare la Nănești, 1.830 hectare, la Tătă­­ranu, 2.633 hectare la Bălești. Situația aceasta fortuită, impune ca în fiecare initate agricolă, con­siliile de conducere, și mai ales specialiștii, să controleze toate so­lele, iar acolo unde se depistează că apa băltește să ia măsuri uz­(Continuare In pagina a 111-a) — Da. Asta înseamnă amenajarea în jurul blocurilor 6, 7 și 9 pe o dis­tanță de aproximativ 7.000 mp a unor locuri acoperite cu verdeață, amenajarea parcului de pe bulevar­dul gării și a altor porțiuni nebă­gate în seamă pînă acum. Asta în­seamnă tivirea străzilor cu un covor floricol multicolor. Mai ales că ne propunem să construim și trotuare pe încă 1.200 mp. Acestea vor tre­bui însoțite ca și cele existente, de altfel, cu cordonul de flori obiș­nuit. Ne pregătim să-l mulțumim și pe iubitorii de sport ai orașului. — Tot cu flori î — Și cu flori. Dar și cu reame­­najarea bazei sportive orășenești, care se află actualmente în faza de drenaj. S-au adus deja 600 ma­șini cu pămînt fertil care așteaptă să fie însămânțat în primăvara a­­ceasta. Și o surpriză pe care ne pro­punem să o concretizăm în '69: un bazin de înot. — în afară de acestea, planul de gospodărire și înfrumusețare mai în­globează o serie de obiective. — E adevărat, dar planul nu e­­puizează totuși ceea ce ne propu­nem. Mă mulțumesc să enunț doar una dintre acțiunile care nu sunt prinse în plan: construirea unui dig pentru combaterea inundațiilor. Vom reduce de asemenea cheltuie­lile la alimentarea cu apă a ora­șului , lucrările de săpături pe o lun­gime de 3 kilometri vor fi efectuate de tineret, ceea ce va aduce eco­nomii în valoare de 300.000 lei. Așa va arăta Adjudul anul a­­cesta, primul de la semnarea actu­lui de identitate al județului. Cu străzile curate și casele împrospă­tate, zimbind cu toți trandafirii. Sofia SCORȚARU Anticipație estivală 1 ț PROBLEMA NR. 1 — EVACUAREA APELOR TOATĂ SĂMINȚA DEPOZITATĂ IN MAGAZII , NICI UN GRAM DE ÎNGRAȘ­AMINT RISIPIT. INTIRZIEREA LUCRĂRILOR IN LEGUMICULA­TURA TREBUIE RECUPERATA Cind se va termina aprovizionarea cu semințe? Sintem­ în luna aprilie. Dacă timpul permitea, acum o mare cantitate de sămînță trebuia să fie sub brazdă. Din cauza zăpezii care a persistat atît de mult, în județul nostru nu au început încă însămînțările, în prag de campanie agricolă multe consilii de conducere s-au în­grijit să-și asigure din timp sămînța necesară, pe care o au depozitată în magazie. E cel mai bun lucru. Pă­cat însă că această practică nu a devenit generală. La această dată, atît la bazele de recepție cît și la Agrosem mai sînt însemnate cantități de semințe neri­dicate. Amînarea în aprovizionarea cu se­mințe este cu totul­­ nejustificată. Cînd se va declanșa campania de însămînțări va începe cu­ siguranță perioada căutatului, mai ales că timpul este acum atît de­ prețios. (Continuare în pagina a III-aj Reparațiile sunt terminate ..■în vorbe Pregătirile pentru începerea cam­paniei de primăvară au fost decla­rate ca încheiate în toate întreprin­derile de mecanizare a agriculturii din județul nostru. Asta înseamnă că tractoarele și mașinile agricole sunt în perfectă stare de funcționa­re, așa după cum au raportat uni­tățile la Direcția agricolă județeană. La acest aspect al pregătirilor, s-au alăturat și țăranii cooperatori, care și-au reparat atelajele și uneltele din dotare. într-un cuvînt, au fost luate toa­te măsurile pentru ca lucrările în cîmp să se desfășoare fără între­rupere. Cu toate acestea, situația din teren nu se prezintă chiar așa. La secții nu au ajuns toate mași­nile. Nu au fost în totalitate verifi­cate, asamblate și nicăieri nu s-a făcut proba mașinilor. Exemple de acest fel, ne oferă secția care­ deservește C.A.P. Garoa­fa. Două semănători, 2 SPC-2 și o mașină SPC-6 nu au părăsit între­prinderea din Mărășești pe motiv că­­ Continuare în pagina a III-aj Schimb de experiență Biroul Comitetului județean de partid a organiza vineri 28 martie a.c., la Fabrica de confecții Focșani un schimb de expe­riență între comitetele de direcție din întreprinderile județului. Președintele comitetului de direcție de la Fabrica de confecții, tovarășul Ștefan Moraru, a vorbit despre „Stilul și metodele de muncă ale comitetului de direcție“, iar tovarășul inginer ÎS < S < > $> Lucian Olteanu, președintele comitetului de direcție de la U$ C.I.L. Focșani, despre „Măsurile de perspectivă privind extin­derea capacităților de producție". Dosarul nr. 11 I­ mai am în sală. Un dosar, la prima vedere, obișnuit. Pe copertă, un titlu: „Dispozitiv imitator de cursă pentru pus rondele de polieti­lenă la mașina de dopurt". Inovatori: Dumitru Stoian, Gheorghe Enache, Mi­hai Cizmărilă, Ion Dumitrașcu. Așadar, un dosar obișnuit, cu hir­­tiile unei inovații. ti răsfoiesc încă o dată... și încă o dată, o­mu de la început, iilă cu silă, dar nimic. Mi s-o fi părut. Cu astenia asta de pri­măvară... Mă uit pentru ultima oară prin el și dau să-l închid in sertar. Și iar aud glasul acela îndepărtat, care pare că vine dintre hirtii. Hatorit lucru: sint bolnav. Și încă grav. Nu-i o străplă astenie. Am diaiadi­nații. Aud zgomote care de tant nu există, nu pot exista. Cum sa vor­bească niște biete petice de hirt­ie?! Si totuși aud cit se poate de lim­pede . — Nu ne încuia și lu în­senari — Mai bine de doi ani am zăcut Intre copertele dosarului ! — Ne-am sufocat destul, vrem să vorbim, vrem să vorbim I sau din nou dosarul și cum o deschid, sare din el, ca împinsă de un resort invizibil, o cocjeamitea hirtie, care se recomandă malițios. — Sunt memoriul tehnico-econo­mic ! — îmi pare bine de cunoștință... — Să știi că nu sunt răutăcios,­­ n-am cu nimeni nimic, sunt un me­moriu serios. Să-ți spun și ție po­ 1 vestea. „PLASA" NEREGULILOR însoțit de tovarășul Nourescu Ioan. Inspector la Inspecția comercială de stat a județului Vrancea, am vizitat magazinul din cartierul focșănean Mîndrești aparținînd cooperativei „Milcovul" din comuna Gologanu. Să facem o relatare fidelă a celor con­statate. Iată faptele: Este adevărat că pentru un maga­zin care își propune să desfășoare o gamă așa de largă de produse, spa­țiul este insuficient. Ce te izbește Insă din momentul în care ai pășit pragul unității este faptul că nu e­­xistă nici un fel de preocupare din partea gestionarului pentru buna gos­podărire a fondului de marfă. Bună­oară, produsele alimentare erau ames­tecate la întîmplare, cu cele chimice, textile sau de alt fel. Gestionarul Dumitru Boțîrleanu s-a arătat foarte nemulțumit cînd i s-au făcut observații, replicînd că va face ordine îa magazin, „cînd o avea timp". Ciudat răspuns, dacă ținem seama că orice unitate de acest gen trebuie să fie permanent în ordine, bine gospo­dărită. Dar cine să o facă dacă tova­rășul Boțîrleanu este certat cu cură­țenia și dovedește atîta indolență ? Și alt aspect: Unele mărfuri erau afișate fără eti­cheta cu prețul de vînzare. Unitatea fiind lipsită de o magazie de mină, o parte din marfă este depozitată în... curtea gestionarului, înlesnindu-i aces­tuia să-și vadă nestingherit „de trea­bă". Am mai spus și la începutul aces­tor însemnări că spațiul de expunere este restrîns, dar nu pînă într-atît în­cit să nu aibă loc măcar cite un e­­xemplar din fiecare sortiment. Căci expunerea este prima și cea mai ele­mentară formă de reclamă comercială. Cumpărătorii, foarte supărați, ne-au spus: Magazinul este slab aprovizio­nat. Suntem­ nevoiți să mergem la Foc­șani ca să cumpărăm o pereche de șireturi sau o pastă de dinți. Coopera­tiva de consum nu se ocupă de ase­menea „nimicuri“, printre care se mai numără și alte articole ca marmeladă, untură­, calciu gris, oțet, spirt sanitar, ciorapi bărbătești ș. a. m. d. Gestiona­rul susține că el se preocupă de buna aprovizionare dar că nu primește marfă de la centru (? ! ?) Nu ne-a putut arăta însă notele de comandă pentru că dumnealui, zice, le face în­tr-un singur exemplar din economie... de imprimare. Dar cum să se ocupe de aprovizio­narea unității, de gospodărirea fondu­lui de marfă, de respectarea celor mai Alexandru DEȘLIU (Continuare în pagina a 11-a) I FOILETON și a început memoriul să-mi spu­nă toată tărășenia. Cum că, in 1968 s-a montat la întreprinderea de vi­nuri pentru export o instalație de îmbuteliat vin, din import, cu o ca­pacitate de 4.000 sticle pe oră, că, după probele tehnologice s-a văzut că mașina de dopuit nu alimentează permanent capul dopuilor cu do­puri și că se strecoară impurități de la aceste dopuri in sticle, că firma furnizoare n-a putut răspunde la solicitările întreprinderii de a face unele modificări pentru ca mașina să poată lucra și cu rondele de polie­tilenă, care să oprească impurită­țile... — Asta așa-i­­ sare și un proces verbal, intrerupînd memoriul Eu am fost de față cind, la 8 aprilie 1968, s-a semnat un­ act intre repre­zentanții firmei care a montat in­stalația și cei ai întreprinderii, în care se consemna constatarea că in urma protocolului Încheiat la 19 oc­tombrie 1987, mașina de depuit funcționează normal din punct de vedere mecanic și că povestea cu impuritățile e o altă... poveste, de care mașina nu-i cu nimic vinovate. — Să continui, spune memoriul, supărat de întrerupere. Unde am rămas ? Parcă la rondelele de po­lietilenă... Și-mi face memoriul capul cu­ o ba­niță, cu tot felul de amănunte tehui­­nice și socoteli economice, din care am înțeles doar atît: că 4 munci­tori din Întreprindere și-au pus la un loc inteligența, fantezia și pri­ceperea și au inventat un dispozitiv cu ajutorul căruia impuritățile sunt zăgăzuite la operațiunea de dopuire. Și că, de la data punerii in func­­tiune a inovației (26 februarie 1967) Și până la sfirșitul aceluiași an, efi­­ciența economică a fost de aproa­pe 1 milion lei (mai precis 974.973 lei). Nu termină bine memoriul expu­nerea lui de motive, să sare din do­sar un flecusteț de hirtie, care-mi spune­a­ o voce pițigăiată : — Eu sunt cererea inovatorilor a­­­­dresată directorului. Au vrut o­a­­­­menii recompensa cuvenită și m-au ! !» BARBU • (Continuare­ la pag. « II-a­

Next