Milcovul, aprilie-iunie 1969 (Anul 2, nr. 64-77)
1969-04-05 / nr. 64
] ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL II — Nr. 64 SIMBATA 5 aprilie 1969 6 pagini 50 bani Munca ideologica în dezbaterea plenarei Comitetului județean Vrancea al P. C. R. în ziua de 2 aprilie a.c. s-au desfășurat lucrările plenarei Comitetului județean Vrancea al P.C.R. Plenara a avut la ordinea de zi: Preocuparea organelor și organizațiilor de partid pentru îmbunătățirea conținutului muncii ideologice. La lucrările plenarei, a participat tovarășul DUMITRU POPESCU, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al P.C. al P.C.R. De asemenea, au luat parte membrii Comitetului județean de partid, instructorii comitetului, secretari ai organizațiilor de partid, propagandiști și lectori, aparatul Comitetului județean pentru cultură și artă, activiști ai Comitetului județean al U.T.C., ai Consiliului sindical județean, responsabilii stațiilor de radioficare. Informarea privind „Preocuparea organelor și organizațiilor de partid pentru îmbunătățirea conținutului muncii ideologice" a fost expusă de tovarășul Ion Pătrașcu — secretar al Comitetului județean de partid. In cadrul dezbaterilor care au avut loc pe marginea informării prezentate au luat cuvântul tovarășii: Ion Anastasiu, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, Ștefan Țugulea, directorul Casei de cultură din Adjud, Elena Ioachim, secretara comitetului de partid de la Fabrica de confecții, Ion Grama, propagandist la C.A.P. Cotești, Aurel Budescu, directorul Liceului „Unirea" din Focșani, Victor Nămoloșanu, președintele Comitetului județean pentru cultură și artă, Vasile Stan, inspector șef al Inspectoratului școlar județean, Pavel Istode, secretar al Comitetului județean al U.T.C., Dumitru Rebegea, directorul căminului cultural din comuna Păunești, Tudorel Oancea, redactor șef al ziarului „Milcovul", Enache Tudorache, secretar al comitetului de partid al unităților sanitare din municipiul Focșani, Dragomir Buruiană, procurorul șef al Procuraturii județului Vrancea, Aurora Stavrache, directoarea Liceului „Al. I. Cuza" din Focșani. Vorbitorii au arătat că întreaga activitate ideologică desfășurată în cadrul sectoarelor de activitate de care răspund, a fost îndreptată spre cunoașterea de către oamenii muncii a politicii partidului, educării lor în spiritul unei concepții științifice despre natură și societate, dezvoltării unei atitudini înaintate față de muncă și față de proprietatea socialistă, formării unei comportări civilizate in societate și familie, în conformitate cu principiile eticii socialiste. Ei au relevat totodată faptul că atît în activitatea de propagandă, cit și munca politică de (Continuare în pagina a Il-a) enunțarea tovarășului ilNITEI POPESCU membru supleant al comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. Vă rog să-mi permiteți să-mi îndeplinesc misiunea deosebit de plăcută ce-mi revine de a vă transmite un salut călduros din partea Comitetului Executiv, din partea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU personal. Ordinea de zi a plenarei dumneavoastră își justifică însemnătatea prin mai multe considerente: în primul rând, prin aceea că munca ideologică este o componentă permanentă, indisolubilă a întregii activități de partid, în al doilea rând, că este un instrument nemijlocit de rezolvare a unor obiective ale construcției socialismului. Ea are o însemnătate principială deosebită, ținînd seama de caracterul partidului nostru, de spiritul în care își desfășoară el rolul de forță conducătoare a societății noastre socialiste. Dumneavoastră știți cu toții că principala metodă prin care își îndeplinește partidul această misiune, după cucerirea puterii politice in stat, este metoda convingerii. Aceasta derivă din conceptul fundamental al partidului cu privire la modul de transformare a societății, de construcție a socialismului ca proces, ca operă, ca o creație conștientă a maselor. în aceasta își găsește expresia preceptul comunist privitor la făurirea de către oameni a istoriei în mod deliberat, în mod lucid, în mod conștient și nu ca niște instrumente oarbe ale acesteia. In legătură cu aceasta, apare desigur ca absolut necesar ca partidul să-și explice în fața maselor programul, principiile sale călăuzitoare, obiectivele de luptă revoluționară. Aceasta este condiția ca programul său să fie cunoscut de mase și să fie însușit de mase. Aceasta este condiția ca acest program să poată fi transpus în realitate, să poată fi înfăptuit și materializat prin activitatea creatoare a maselor. Munca de propagare a ideilor fundamentale ale politicii partidului constituie deci o necesitate, o necesitate obiectivă în construcția socialismului. Desigur, unele elemente ale programului partidului capătă expresia unor legi, și prin aceasta devin obligatorii pentru toată lumea. Alte elemente ale programului partidului nu se transpun în legi, ele rămîn ca niște principii, ca niște obiective politico-ideologice, dar și intr-un caz și în altul necesitatea muncii politico-ideologice rămîne tot atît de mare. Aceasta pentru că partidul nostru nu pleacă de la premisa că legile trebuie să fie respectate din teamă de către membrii societății, ci din convingere. Unul din criteriile importante ale civilizației comuniste este ca societatea să se călăuzească după anumite norme nu prin constrîngere, ci datorită faptului că înțelege necesitatea acestor norme. In aceasta se exprimă de altfel și teza clasică a marxismului cu privire la libertate, concepută ca o necesitate înțeleasă de către oameni. în munca ideologică a partidului nostru, pe primul plan se ivește necesitatea explicării laturii economice a programului său. Lucrul acesta a fost necesar și va continua să fie necesar, pentru că oamenii trebuie să cunoască de ce poporul nostru trebuie să facă eforturi pentru ridicarea economică a României. Au nevoie să cunoască acest lucru, pentru că ei sunt cei care fac aceste eforturi. Ei trebuia să cunoască foarte bine rațiunea pentru care partidul promovează cu atîta forță și consecvență politica industrializării, semnificația acestei politici, necesitatea obiectivă pentru dezvoltarea in continuare a României, pentru asigurarea progresului societății noastre, pentru reducerea și lichidarea decalajului față de țările avansate. Majoritatea oamenilor din țara noastră înțeleg acest raționament, unii poate nu-l înțeleg prea bine, dar este necesar ca el să fie in continuare cit mai bine explicat. Iată de ce este necesar să desfășurăm propaganda cu caracter economic, în același timp, se impune necesitatea explicării raționamentelor politicii de perfecționare continuă a structurii societății, de perfecționare con Continuare în pagina a II-a) * PLENARA COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL U.T.C. In ziua de 29 martie, la Focșani, a avut loc plenara Comitetului județean Vrancea al U.T.G., care a dezbătut activitatea organului județean și a organizațiilor U.T.C. în domeniul industriei și agriculturii. In vederea îndeplinirii exemplare a sarcinilor de producție. La lucrările plenarei au participat membrii Comitetului județean al U.T.C., precum și numeroși invitați. Au luat parte, de asemenea, tovarășii Ion Jecan, instructor al C.C. al U.T.C., și Ion Voinea, prim-adjunct al secției organizatorice a C.C. al U.T.G. în prima parte a plenarei, tovarășul Ion Dulvară, șeful secției organizatorice a Comitetului județean Vrancea al U.T.G .a prezentat o informare privind munca desfășurată de Comitetul județean și organizațiile U.T.G. pentru antrenarea tineretului din Industrie și agricultură la îndeplinirea sarcinilor economice. în cuvântul lor, participanții la discuții au relevat eforturile depuse de majoritatea tinerilor pentru realizarea sarcinilor de producție, necesitatea concentrării pe mai departe a tuturor forțelor organizațiilor U.T.G în vederea îndeplinirii angajamentelor luate în întrecerea patriotică, în încheierea lucrărilor, a luat cuvîntul tovarășul Costică Stoica, prim-secretar al Comitetului județean Vrancea al U.T.G. Plenara a adoptat un plan de măsuri pentru mobilizarea mai intensă a tineretului la rezolvarea sarcinilor de producție. sodilitare gospodărești Printre orașele județului, Adjudul se remarcă prin cochetăria cu care își înnoiește anual veșmîntul. încă un retuș, o podoabă ăn plus și orășelul se înscrie pe retină printre cele mai bine gospodărite ale județului. Cu unul din „gospodarii“ lui, cu tovarășul Ion Mînioiu, președintele Consiliului popular orășenesc am încercat să anticipăm o fotografie de vară — Ce „costum" va aborda în anotimpul cald (să sperăm că vom avea totuși așa ceva anul acesta !) orașul Adjud ? Ne străduim de fapt să-l perfecționăm pe cel confecționat în ultimii ani. In plus, o „garnitură" de cîteva mii de trandafiri (care așteaptă nerăbdători în sera noastră), o „tentă" de verde pe o suprafață de aproape 6 hectare și, cum vă spuneam, împrospătarea „ținutei" din vara trecută. — Cît de costisitoare vor fi înnoirile ? — Amenajările și extinderile de spații verzi vor însuma 775.000 lei, iar întreținerea celor existente se va cifra la 3.200 000 lei. Dar asta nu e totul. Noi ne-am propus lucrări în valoare de 300.000 lei. Valoarea economisirilor pe cap de locuitor se va ridica în acest fel la suma de 300 lei. — Foarte multe cifre... Ce-ar fi să le traducem... Evacuarea apeifără întîrziere! Topirea marei cantități de zăpadă, cit și precipitațiile care au căzut, nu au făcut decit să îngreuneze activitatea din cîmp. Pe unele suprafețe de teren apa a inundat culturile de toamnă, ogoare, grădini. Evacuarea apei de pe aceste suprafețe, constituie o problemă de primă necesitate care solicită un efort deosebit. Din datele centralizate la Direcția agricolă județeană, rezultă că mai este cuprinsă sub apă suprafața de 11.434 hectare dintre care 3.757 hectare cu însămînțări de toamnă. Măsurile care au fost luate în cooperativele agricole din Măicănești, Vulturu, Bălești, Suraia Maluri, sunt departe de a fi mulțumitoare. Iată cîteva exemple. La Măicănești, in ziua de 2 aprilie, erau prezenți să rezolve această situație doar 4 oameni, în timp ce două aspersoare și patru motopompe nu acționau din lipsă de carburanți. Pentru evacuarea apei numai de pe cele 607 hectare care s-au însămințat din toamnă trebuie să-și aducă aportul toti membrii cooperatori in frunte cu conducătorul lor, președintele unității. O suprafață destul de însemnată din ogoarele de toamnă, care în curînd va trebui Insămințată se mai află încă sub apă. O problemă grea o constituie combaterea inundațiilor. Dar evacuarea apei care băltește pe o serie întreagă de suprafețe nu mai poate însemna un adevărat motiv. Acest lucru ce nu poate fi neglijat, este așteptat de multe conduceri de unități să fie rezolvat de la sine — ori, practic este imposibil. Măsurile pentru drenaj și pomparea apei s-au luat cu întîrziere, în loc ca zi și noapte să se lucreze intens. Pasivitatea aceasta care domnește la unele consilii de conducere a făcut ca la data actuală întinse suprafețe să fie acoperite cu apă: 1.193 hectare la Vulturu, 1.890 hectare la Nănești, 1.830 hectare, la Tătăranu, 2.633 hectare la Bălești. Situația aceasta fortuită, impune ca în fiecare initate agricolă, consiliile de conducere, și mai ales specialiștii, să controleze toate solele, iar acolo unde se depistează că apa băltește să ia măsuri uz(Continuare In pagina a 111-a) — Da. Asta înseamnă amenajarea în jurul blocurilor 6, 7 și 9 pe o distanță de aproximativ 7.000 mp a unor locuri acoperite cu verdeață, amenajarea parcului de pe bulevardul gării și a altor porțiuni nebăgate în seamă pînă acum. Asta înseamnă tivirea străzilor cu un covor floricol multicolor. Mai ales că ne propunem să construim și trotuare pe încă 1.200 mp. Acestea vor trebui însoțite ca și cele existente, de altfel, cu cordonul de flori obișnuit. Ne pregătim să-l mulțumim și pe iubitorii de sport ai orașului. — Tot cu flori î — Și cu flori. Dar și cu reamenajarea bazei sportive orășenești, care se află actualmente în faza de drenaj. S-au adus deja 600 mașini cu pămînt fertil care așteaptă să fie însămânțat în primăvara aceasta. Și o surpriză pe care ne propunem să o concretizăm în '69: un bazin de înot. — în afară de acestea, planul de gospodărire și înfrumusețare mai înglobează o serie de obiective. — E adevărat, dar planul nu epuizează totuși ceea ce ne propunem. Mă mulțumesc să enunț doar una dintre acțiunile care nu sunt prinse în plan: construirea unui dig pentru combaterea inundațiilor. Vom reduce de asemenea cheltuielile la alimentarea cu apă a orașului , lucrările de săpături pe o lungime de 3 kilometri vor fi efectuate de tineret, ceea ce va aduce economii în valoare de 300.000 lei. Așa va arăta Adjudul anul acesta, primul de la semnarea actului de identitate al județului. Cu străzile curate și casele împrospătate, zimbind cu toți trandafirii. Sofia SCORȚARU Anticipație estivală 1 ț PROBLEMA NR. 1 — EVACUAREA APELOR TOATĂ SĂMINȚA DEPOZITATĂ IN MAGAZII , NICI UN GRAM DE ÎNGRAȘAMINT RISIPIT. INTIRZIEREA LUCRĂRILOR IN LEGUMICULATURA TREBUIE RECUPERATA Cind se va termina aprovizionarea cu semințe? Sintem în luna aprilie. Dacă timpul permitea, acum o mare cantitate de sămînță trebuia să fie sub brazdă. Din cauza zăpezii care a persistat atît de mult, în județul nostru nu au început încă însămînțările, în prag de campanie agricolă multe consilii de conducere s-au îngrijit să-și asigure din timp sămînța necesară, pe care o au depozitată în magazie. E cel mai bun lucru. Păcat însă că această practică nu a devenit generală. La această dată, atît la bazele de recepție cît și la Agrosem mai sînt însemnate cantități de semințe neridicate. Amînarea în aprovizionarea cu semințe este cu totul nejustificată. Cînd se va declanșa campania de însămînțări va începe cu siguranță perioada căutatului, mai ales că timpul este acum atît de prețios. (Continuare în pagina a III-aj Reparațiile sunt terminate ..■în vorbe Pregătirile pentru începerea campaniei de primăvară au fost declarate ca încheiate în toate întreprinderile de mecanizare a agriculturii din județul nostru. Asta înseamnă că tractoarele și mașinile agricole sunt în perfectă stare de funcționare, așa după cum au raportat unitățile la Direcția agricolă județeană. La acest aspect al pregătirilor, s-au alăturat și țăranii cooperatori, care și-au reparat atelajele și uneltele din dotare. într-un cuvînt, au fost luate toate măsurile pentru ca lucrările în cîmp să se desfășoare fără întrerupere. Cu toate acestea, situația din teren nu se prezintă chiar așa. La secții nu au ajuns toate mașinile. Nu au fost în totalitate verificate, asamblate și nicăieri nu s-a făcut proba mașinilor. Exemple de acest fel, ne oferă secția care deservește C.A.P. Garoafa. Două semănători, 2 SPC-2 și o mașină SPC-6 nu au părăsit întreprinderea din Mărășești pe motiv că Continuare în pagina a III-aj Schimb de experiență Biroul Comitetului județean de partid a organiza vineri 28 martie a.c., la Fabrica de confecții Focșani un schimb de experiență între comitetele de direcție din întreprinderile județului. Președintele comitetului de direcție de la Fabrica de confecții, tovarășul Ștefan Moraru, a vorbit despre „Stilul și metodele de muncă ale comitetului de direcție“, iar tovarășul inginer ÎS < S < > $> Lucian Olteanu, președintele comitetului de direcție de la U$ C.I.L. Focșani, despre „Măsurile de perspectivă privind extinderea capacităților de producție". Dosarul nr. 11 I mai am în sală. Un dosar, la prima vedere, obișnuit. Pe copertă, un titlu: „Dispozitiv imitator de cursă pentru pus rondele de polietilenă la mașina de dopurt". Inovatori: Dumitru Stoian, Gheorghe Enache, Mihai Cizmărilă, Ion Dumitrașcu. Așadar, un dosar obișnuit, cu hirtiile unei inovații. ti răsfoiesc încă o dată... și încă o dată, omu de la început, iilă cu silă, dar nimic. Mi s-o fi părut. Cu astenia asta de primăvară... Mă uit pentru ultima oară prin el și dau să-l închid in sertar. Și iar aud glasul acela îndepărtat, care pare că vine dintre hirtii. Hatorit lucru: sint bolnav. Și încă grav. Nu-i o străplă astenie. Am diaiadinații. Aud zgomote care de tant nu există, nu pot exista. Cum sa vorbească niște biete petice de hirtie?! Si totuși aud cit se poate de limpede . — Nu ne încuia și lu însenari — Mai bine de doi ani am zăcut Intre copertele dosarului ! — Ne-am sufocat destul, vrem să vorbim, vrem să vorbim I sau din nou dosarul și cum o deschid, sare din el, ca împinsă de un resort invizibil, o cocjeamitea hirtie, care se recomandă malițios. — Sunt memoriul tehnico-economic ! — îmi pare bine de cunoștință... — Să știi că nu sunt răutăcios, n-am cu nimeni nimic, sunt un memoriu serios. Să-ți spun și ție po 1 vestea. „PLASA" NEREGULILOR însoțit de tovarășul Nourescu Ioan. Inspector la Inspecția comercială de stat a județului Vrancea, am vizitat magazinul din cartierul focșănean Mîndrești aparținînd cooperativei „Milcovul" din comuna Gologanu. Să facem o relatare fidelă a celor constatate. Iată faptele: Este adevărat că pentru un magazin care își propune să desfășoare o gamă așa de largă de produse, spațiul este insuficient. Ce te izbește Insă din momentul în care ai pășit pragul unității este faptul că nu există nici un fel de preocupare din partea gestionarului pentru buna gospodărire a fondului de marfă. Bunăoară, produsele alimentare erau amestecate la întîmplare, cu cele chimice, textile sau de alt fel. Gestionarul Dumitru Boțîrleanu s-a arătat foarte nemulțumit cînd i s-au făcut observații, replicînd că va face ordine îa magazin, „cînd o avea timp". Ciudat răspuns, dacă ținem seama că orice unitate de acest gen trebuie să fie permanent în ordine, bine gospodărită. Dar cine să o facă dacă tovarășul Boțîrleanu este certat cu curățenia și dovedește atîta indolență ? Și alt aspect: Unele mărfuri erau afișate fără eticheta cu prețul de vînzare. Unitatea fiind lipsită de o magazie de mină, o parte din marfă este depozitată în... curtea gestionarului, înlesnindu-i acestuia să-și vadă nestingherit „de treabă". Am mai spus și la începutul acestor însemnări că spațiul de expunere este restrîns, dar nu pînă într-atît încit să nu aibă loc măcar cite un exemplar din fiecare sortiment. Căci expunerea este prima și cea mai elementară formă de reclamă comercială. Cumpărătorii, foarte supărați, ne-au spus: Magazinul este slab aprovizionat. Suntem nevoiți să mergem la Focșani ca să cumpărăm o pereche de șireturi sau o pastă de dinți. Cooperativa de consum nu se ocupă de asemenea „nimicuri“, printre care se mai numără și alte articole ca marmeladă, untură, calciu gris, oțet, spirt sanitar, ciorapi bărbătești ș. a. m. d. Gestionarul susține că el se preocupă de buna aprovizionare dar că nu primește marfă de la centru (? ! ?) Nu ne-a putut arăta însă notele de comandă pentru că dumnealui, zice, le face într-un singur exemplar din economie... de imprimare. Dar cum să se ocupe de aprovizionarea unității, de gospodărirea fondului de marfă, de respectarea celor mai Alexandru DEȘLIU (Continuare în pagina a 11-a) I FOILETON și a început memoriul să-mi spună toată tărășenia. Cum că, in 1968 s-a montat la întreprinderea de vinuri pentru export o instalație de îmbuteliat vin, din import, cu o capacitate de 4.000 sticle pe oră, că, după probele tehnologice s-a văzut că mașina de dopuit nu alimentează permanent capul dopuilor cu dopuri și că se strecoară impurități de la aceste dopuri in sticle, că firma furnizoare n-a putut răspunde la solicitările întreprinderii de a face unele modificări pentru ca mașina să poată lucra și cu rondele de polietilenă, care să oprească impuritățile... — Asta așa-i sare și un proces verbal, intrerupînd memoriul Eu am fost de față cind, la 8 aprilie 1968, s-a semnat un act intre reprezentanții firmei care a montat instalația și cei ai întreprinderii, în care se consemna constatarea că in urma protocolului Încheiat la 19 octombrie 1987, mașina de depuit funcționează normal din punct de vedere mecanic și că povestea cu impuritățile e o altă... poveste, de care mașina nu-i cu nimic vinovate. — Să continui, spune memoriul, supărat de întrerupere. Unde am rămas ? Parcă la rondelele de polietilenă... Și-mi face memoriul capul cu o baniță, cu tot felul de amănunte tehuinice și socoteli economice, din care am înțeles doar atît: că 4 muncitori din Întreprindere și-au pus la un loc inteligența, fantezia și priceperea și au inventat un dispozitiv cu ajutorul căruia impuritățile sunt zăgăzuite la operațiunea de dopuire. Și că, de la data punerii in functiune a inovației (26 februarie 1967) Și până la sfirșitul aceluiași an, eficiența economică a fost de aproape 1 milion lei (mai precis 974.973 lei). Nu termină bine memoriul expunerea lui de motive, să sare din dosar un flecusteț de hirtie, care-mi spunea o voce pițigăiată : — Eu sunt cererea inovatorilor adresată directorului. Au vrut oamenii recompensa cuvenită și m-au ! !» BARBU • (Continuare la pag. « II-a