Milcovul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 92-147)

1969-10-18 / nr. 94

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul II — Nr. 94­6 pagini 50 bani | Săptămîna viitoare—DECISIVA pentru succesul campaniei agricole Ultima zi a săptămînii trecute a marcat încheierea lucrărilor la semănatul griului. E un succes care se explică prin faptul că în unele unități agricole din­­ ju­dețul nostru, fiecare zi, fiecare oră sunt folosite din plin, mijloacele mecanizate sunt utilizate la întreaga capacitate, munca de îndrumare și control a organelor județene se desfășoară în teren, iar măsurile se iau dife­rențiat de la o unitate la alta, în cunoștință de cauză. Cu toate acestea, după cum reiese și din ultima si­tuație centralizată la Direcția agricolă județeană, în cooperativele agricole și întreprinderile agricole de stat din județul nostru, agenda campaniei agricole înscrie încă probleme care se cer rezolvate cu­ maximum de operativitate. Ca o mare urgență se înscriu pe agenda de lucru a multor cooperative agricole recoltatul, transportul și depozitarea culturilor de toamnă. Situația recoltatului porumbului și a strugurilor din vii continuă să rămînă nesatisfăcătoare în ciuda timpu­lui care permite desfășurarea în cele mai bune condiții a acestor lucrări. Ultima operativă a Direcției agricole — Recoltat porumb 56,7 la sută — Recoltat struguri 58,8 la suta — Recoltat sfeclă 64,9 la suta — Sînt necesare (și posi­bile) măsuri urgente pentru terminarea grabnică a aces­tor lucrări — Săptămîna care urmea­ză este hotărîtoare pentru terminarea lucrărilor agri­cole­ județene (15 octombrie 1969) arată că de pe cele 41422 hectare cultivate, porumbul a fost recoltat în procent de numai 56,7 la sută, iar la recoltatul viei, capitolul „realizat“ consemnează procentul de 58,8 la sută. Recoltatul sfeclei de zahăr, lucrare ce putea fi termi­nată, ridică încă probleme în unele unități agricole. Restanțele nu fac altceva decit să tragă înapoi pe județ rezultatele și să umbrească eforturile depuse de majoritatea unităților agricole. Sigur, situația nu este de natură să mulțumească. Organizarea în cîmp, dirijarea tuturor forțelor către lucrările de maximă urgență, este încă deficitară în multe cooperative agricole. Pentru înlăturarea neajun­surilor și asigurarea succesului se impune încordarea tuturor forțelor, întreprinderea unor măsuri de mai bună organizare a muncii. Organele și organizațiile de partid comunale, din CAP, consiliile populare și consiliile de conducere ale cooperativelor să facă totul pentru mobilizarea tuturor brațelor de muncă existente în unități la urgentarea acestor lucrări. \ I ! Bariere în realizarea contractelor Pe baza analizelor făcute, coope­rativele agricole de producție au contractat, în acest an, cu IEF peste 19 400 tone legume și 10 000 tone cu Fabrica de conserve Tecuci. Pînă acum însă, au fost predate doar 7140 tone. A sosit timpul cînd și utimele produse trebuie recoltate de pe cîmp. Dar situația nu este îmbucurătoare deoarece unitățile agricole în care munca se desfășoară anevoios, nu vor putea onora realizarea contractelor. Și iată de ce , deși respectarea con­tractelor este o îndatorire pe care nimeni nu are dreptul să o încalce, acest lucru este străin consiliilor de conducere de la cooperativele agri­cole din Mircești, Gologanu, Focșani și altele. La CAP Garoafa, de exemplu, 74 tone ceapă, care trebuia recoltată nu a ajuns în depozitele IEF decit o singură tonă, iar cooperatorii din Vînători au livrat din 60 tone doar 10, deși pe cîmp, ascunse printre bu­ruieni se mai află încă peste 12 tone de ceapă. Diferența însă... a luat-o pe alte căi. Deși la cooperativele agricole Ru­ginești și Bolotești există cantități însemnate de ceapă, consiliile de conducere nu se îngrijesc de sor­tarea lor în vederea livrării. La fel s-a procedat și cu alte pro­duse. Unitățile contractante au pri­mit în primăvară pentru a însămîn­­ța, 50 tone de arpagic și 19 tone ustu­roi dar acum s-au realizat abia 21 tone deși erau evaluate 61. Restul s-a „fărâmițat“. Unde ? La această în­trebare trebuie, să dea răspuns cei care au neglijat culturile de legume sau cei care le-au canalizat spre alți destinatari decât ILF. Trebuie să arătăm totodată, că la lipsurile arătate mai sus se adaugă și altele care aparțin direct ILF și Fabricii de conserve. Acestea­, intere­sate în a prelua cantități cât mai mari de produse, nu au reușit să asigure permanent ambalajele și mij­loacele de transport necesare. La CAP Voetin peste 150 tone de ceapă stau în grămezi, iar la CAP Hîngulești 50 tone cartofi recoltați așteaptă mijloacele de transport care să le ducă spre silozuri. La CAP Bordeasca s-a așteptat zile în șir pentru ca Fabrica de conserve să ridice cele 10 000 kg de roșii re­coltate și depozitate în lăzi. Brumele au căzut. Au mai rămas să vină ploile cînd se va intra cu greu în cîmp și în acest fel pier­derile vor fi inevitabile. Acum pe cîmp, mai există cca 3 000 tone varză, ceapă, rădăcinoase și alte diferite legume care trebuie recoltate în cel mai scurt timp. Pentru aceasta, organele agricole județene trebuie să desfășoare o activitate mai rodnică pentru ca întreaga cantitate să intre direct în fondul statului ceea ce va permite aprovizionarea continuă a populației cu legume, zahăr. Fiecare zi de întîrziere pro­duce pierderi. — Totuși la unele centre se mai întîlnesc stagnări nejustificate în ac­tivitate. De ce ? — Este adevărat. Zilnic între orele 18—21 există o scădere de tensiune în zona podgoriei Odobești și nu se poate lucra. Dese întreruperi de curent au loc și la Urechești, Cîrli­­gele și Păunești. Mai întimpinăm­­ Asigurarea bazei furajere este una din sarcinile deosebite care stau în fața cooperativelor agricole de pro­ducție. Condițiile din acest an au fost din­tre cele mai favorabile creînd posibi­lități optime de asigurare a necesa­rului de furaje. Atît pe pajiști, cit și pe suprafețele cultivate cu plante de nutreț, s-a dezvoltat o vegetație bogată, în cooperativele agricole unde s-a muncit organizat, cu simț de răs­pundere și pricepere, furajele sînt strînse și depozitate cu grijă. Din rîndul acestora face­ parte și CAP Movilița. Președintele acestei unități, greutăți din­ partea cooperativelor a­­gricole care nu și-au asigurat benele corespunzătoare. Astfel, atelajele de la unitățile Ruginești, Pufești, Ad­­jud, staționează prea mult, deoarece descărcatul se face manual. Față de această situație, în toate unitățile trebuie depuse eforturi sus­ținute pentru ca această bogăție a podgoriilor noastre să fie recoltată și prelucrată la timp și fără pierderi. Constantin Codiță, ne-a informat că, cantitatea de 400 tone siloz planifi­cată a și fost realizată. In plus, s-au mai depozitat 620 toiuri de fin. Și 090 tone de grosiere cu­ paie, coceni, vrejuri de leguminoase. Aceeași preocupare pentru a asigura anima­lelor hrana suficientă în perioada de stabulație, a existat și din partea cooperatorilor din Tîmboiești. Ei au însilozat mai mult cu 440 tone față de 600 tone prevăzute, și au strîns 2 090 tone fin. De asemenea, in fina­­ l s1. POPOVICI (Continuare în pag. a II-a) însilozarea furajelor — pe ultimul plan. DE CE? Animarea recoltării stru­gurilor produce pierderi Zilele trecute am vizitat din nou citeva centre de prelucrare a strugu­rilor. Nicăieri însă utilajele nu lu­crau la întreaga lor capacitate. Acest lucru a constituit și subiec­tul discuției pe care am avut-o cu tovarășul inginer Aurel Blidaru, di­rectorul întreprinderii de industria­lizare a vinurilor și băuturilor alcoo­lice. — Ritmul de prelucrare este încă scăzut. Ce ne puteți spune despre această situație ? — Dacă în anii trecuți unitățile întimpinau greutăți din partea noas­tră fiindcă nu reușeam să preluăm rapid strugurii, acum rolurile s-au inversat. La centrele din Păunești, Odobești, Panciu, Găgești, se lucrea­ză sub 50 la sută din capacitatea de prelucrare. Aceasta pe motivul că unitățile nu și-au mobilizat toate forțele de care dispun pentru a putea recolta din plin. Dau numai câteva exemple : cooperativa agricolă din Ruginești a predat 63 de vagoane din 180, cea din Clipicești a adus 21 de vagoane din 136, iar cea din Diocheți a livrat 20 din 176 vagoane. La a­­ceste unități ritmul zilnic de recol­tare nu depășește 4 vagoane. Deși au cantități mai mici de predat, C.A.P. Mera și Irești pînă acum nu au în­treprins nimic. Așa se face că la ni­vel de județ, din 8500 vagoane de struguri s-au vinificat numai 3500. In toate zonele, strugurii au ajuns la concentrația corespunzătoare in Se recoltează porumbul siloz Foto, N. MOLDOV­E­ANU. DESCHIDEREA NOULUI AN ȘCOLAR IN ÎNVĂȚĂMÎNTUL DE PARTID DE LA ORAȘE Săptămîna care se încheie a marcat un eveniment important în viața organizațiilor de partid din municipiul Focșani: deschiderea noului an școlar în învățămîntul de partid. Apropierea redeschiderii cursuri­lor și cercurilor a determinat o in­tensă preocupare a organelor și organizațiilor de partid pentru pre­gătirea condițiilor necesare ca în­vățămîntul de partid, studiul poli­tic-ideologic să se desfășoare în acest an la un nivel superior. Este evidentă grija ca măsurile ce s-au luat în acest scop să reflecte orien­tarea stabilită la Congresul al X-lea al partidului de a se realiza un învățămînt activ, dinamic, bazat pe studierea creatoare a marxism­­leninismului, care să ducă la înțe­legerea profundă a politicii parti­dului. Miercuri. Ateneul popular din localitate a găzduit festivitatea deschiderii cursurilor Universității serale de marxism-leninism. Au participat, pe lingă studenții uni­versității, și cursanții din învăță­­mintul ideologic al cadrelor didac­tice, din cercurile de studiu indivi­dual și alte forme de învățămînt. Cuvîntul inaugural a fost rostit de tovarășul Ion Anastasiu, prim­­secretar al Comitetului municipal de partid. Vorbitorul a subliniat importanța deosebită pe care o are în etapa actuală înarmarea politi­­co-ideologică a tuturor comuniști­lor, a maselor de oameni ai mun­cii, însușirea ideilor de uriașă va­loare teoretică și practică cuprinse în istoricele documente elaborate de Congresul al X-lea al partidului, necesitatea ca organele și organiza­țiile de partid să ridice la un nivel superior conducerea activității de propagandă. In continuare, tovarășul Simion Dobrovici, membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetu­lui județean de partid, a expus în fața cursanților prima temă co­­mună, intitulată : „Făurirea socie­tății socialiste multilateral dezvol­tate — obiectiv fundamental in pe­rioada 1971—1980. Lărgirea și per­fecționarea bazei tehnico-materiale a socialismului în etapa actuală“. Expunerea a fost urmărită cu viu interes. La Casa agronomului *iin Panciu au fost prezenți studenții filialei Universității serale de marxism­­leninism, cursanții cercurilor de studiu individual și de la alte for­me ale învățămîntului de partid. Prima expunere comună din pro­gramul de învățămînt a fost pre­zentată de tovarășul Vasile Moise, secretar al Comitetului județean de partid. In zilele următoare va avea loc deschiderea învățămîntului de par­tid și în orașele Adjud, Mărășeșli și Odobești. Prin 1912 unul din marii noștri scriitori, Vlahuță, prieten bun cunoscător al re­și­turilor acestea scria în „Solia satelor“: „Ciudat cum noi ro­mânii n-am păstrat dragostea pădurilor... Doina acolo am învă­­țat-o... De altfel, cînte­­cele poporului nostru sînt pline de duioșia acestei iubiri secula­re... Se duc pădurile noastre. Carpații se dezvăluie a pustiu. Ca niște răni rămîn ur­mele pădurilor. Răni de moarte pe trupul țării. Ai zice că începe sfîrșitul lumii noastre. Munții Neamțului în­fățișează priveliști de ruină. Vrancea devas­­­tată, pe Lotru se nă­ruie stîncile de jurul uscăciunii...“ In Vrancea, lemnul, alături de vița de vie, a constituit a doua mare bogăție a regiu­nii, valorificarea lui fiind din aceste moti­ve o activitate de mare însemnătate. La distanță de peste jumătate de secol, so­cialismul vine să re­pună această bogă­ție în dimensiunile și strălucirea care i se cuveneau. I-am cunos­cut la Adjud acum ci­teva zile pe cîțiva din cei care fac în numele socialismului un lucru pe care noi, cei obiș­nuiți cu scrisul l-am numi preocupare per­manentă de folosire rațională a potențialu­lui de producție al pă­durilor, prelucrare su­perioară a lemnului exploatat, gospodărire cu chibzuință a lem­nului în toate sectoa­rele și înlocuire trep­tată a acestuia cu ma­teriale mai puțin defi­citare etc. I-am surprins lu­crînd pe muncitorii de la întreprinderea de industrie locală Adjud. Directorul ei, tovară­șul Emilian Holt, ne-a ajutat printr-o succin­tă prezentare să par­curgem restrospectiv evoluția acestei uni­tăți. — întreprinde­rea noastră a fost în­ființată în 1952. Din 1960 — ne spune în continuare interlocuto­rul nostru, datorită utilării unei secții de mobilă am început să producem două garni­turi de bucătărie și să ne înscriem printre furnizorii acestui gen de produse. In interval de nu­mai nouă ani, produc­ția noastră s-a diver­sificat în așa măsură incit a dus la crearea a zece sectoare eco­nomice și a numeroase categorii de produse. — Revenind la sec­ția tîmplărie, ce re­prezintă acești 9 ani ? — Intr-o prezentare sintetică, executăm în prezent 19 tipuri de produse din lemn, cum ar fi : garniturile de bucătărie „Sibiu“ și „Păltiniș“, fotolii B-22, sofale, semi-studiouri etc. De asemenea, un colectiv din cadrul în­treprinderii noastre, în rîndul căruia se nu­mără tovarășii Nicolae Negruș, Ioan­ Pădura­­ru, Dumitru Mustea etc. a reușit să reali­zeze două noi garni­turi de bucătărie pe care le-am numit „Și­ret“ și „Trotuș“. — Prin ce se deose­besc aceste garnituri create de dv. de, cele pe care le executați pînă acum ? — Aceste două pro­duse vor fi destinate locatarilor din aparta­ Tr. OETEANU (Continuare în pag. a II-a) ADJUDENI I -în competiție industrială S­entimentul an­g­aj­arii In literatura dintre cele două războaie au circulat o vreme eroi de factura celui plăsmuit de Cezar Petrescu în „Apostol“. Fenomenul nu poate fi explicat decit prin rea­litățile sociale ale vremii. Împinsă la marginea prăpăstiei de către gu­vernanții burghezo-moșierești, so­cietatea românească ajunsese la impas. Oamenii de bună credință socoteau că nu acesta era destinul țării, dar puterile le erau prea slabe pentru a produce revirimen­tul. Mai ales la sat situația deve­nise mai mult decit critică. Da. In timpul mărginit exact de epocă, intelectuali născuți și legați de popor își asumau singuri o uriașă și nobilă îndatorire de a face ceva pentru ridicarea din mi­zerie. De altfel, ei continuau o glo­rioasă tradiție românească. Să ne amintim numai de noroaiele stră­bătute de Eminescu — exigentul revizor școlar, cu pasiunea patrio­tismului în inimă și cuget, dornic să ducă scripetul de lumină în marea de întuneric în care se zba­teau milioane. Procesele verbale de inspecție ale marelui poet sunt și azi nu numai un model de probi­tate profesională dar, prin harul cu care sunt alcătuite, prin revolta ce o exprimau față de o anume stare de lucruri, reprezentau și ascuțite, neînduplecate acte acuza­toare ale vremii. Mai încoace, în timpul nostru, se proiectează într-o aură de genero­zitate figura savantului de talie mondială Nicolae Iorga ale cărui conferințe — nu numai la Vălenii de Munte —­ încercau să lege acele punți spirituale cu poporul care să-i statornicească conștiința de sine, încrederea în puterea sa asu­pra destinului, destin făurit de ei înșiși. Ce sentiment îi anima pe acești înaintași ? In numele cărui ideal se cheltuiau, ardeau, își dăruiau inteligența, cunoștințele, bunele intenții ? Poate că într-o astfel de ecuație acești oameni acționau înainte de toate și pentru a restitui cite ceva din înțelepciunea adunată de ei de la popor. In școlile înalte ei adu­naseră atîta știință despre cei din rîndul cărora se ridicaseră vicit, în virtutea legilor echilibrului, era firesc să încerce o restituire. In realitățile noi ale orînduirii noastre, aceste tradiții de angajare pentru binele poporului au devenit condiții esențiale de existență ale intelectualității. Ofensiva pe toate fronturile vieții materiale și spiri­tuale pe care socialismul a inițiat-o cere, ca un argument obligatoriu, I. TUDOR (Continuare în pag. a IV-a) în S­PECIALISTUL — miezul producției Ritm nesatisfăcător pe șantierele de construcții Am intrat în trimestrul al IV-lea din acest an. Rea­lizarea și chiar depășirea planului de investiții consti­tuie o premisă esențială a obținerii sporurilor de pro­ducție prevăzute în actualul cincinal. In Raportul pre­zentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Congresul al X-lea al P. C. R., referitor la activitatea de in­vestiții se arăta: „In realizarea investițiilor, un obiec­tiv principal trebuie să-l constituie sporirea eficienței lor economice, noile obiective trebuie să dea rezultate superioare celor obținute în actualul cincinal, în ce privește producția, productivitatea muncii, prețul de cost, valorificarea resurselor naturale ale țării, să asi­gure sporuri cit mai mari de producție și de venit na­țional la fiecare leu investit“. In județul nostru, volumul de lucrări executate este mai mare ca cel de anul trecut, șantierele fiind mai bine organizate și gospodărite iar forța de muncă mai judicios folosită. Cu toate acestea, pe cele nouă luni ale acestui an situația este nemulțumitoare. Se poate afirma că ritmul de realizare a planului de in­vestiții a fost și se menține încă sub posibilitățile reale ale unităților de construcții de pe raza județului. Pornind de la această constatare se cere deci mobi­lizarea tuturor eforturilor beneficiarilor de investiții dar in mod deosebit a constructorilor pentru asigurarea desfășurării ritmice a activității pe șantierele de con­strucții și darea în funcțiune la termenele stabilite a noilor capacități de producție și a obiectivelor social­­culturale aflate în lucru. Ultimul trimestru din acest an este hotărîtor în realizarea planului de investiții. Rezultatele obținute pînă acum pe șantierele județului nostru, oferă certitudinea realizării sarcinilor stabilite ? Ancheta întreprinsă de ziarul nostru pe cele mai im­portante obiective ale planului de investiții ne-a con­dus la constatările consemnate în Este pregătit comerțul­­ să întimpine sezonul rece ?­­ Se mai îndoiește cineva că a venit toamna ? Nu credem. De altfel unul din indicii siguri ni-i oferă pregătirile care se fac în rețeaua comercială în vederea aprovizionă­rii și asigurării populației pe peri­oada toamnă-iarnă cu mărfuri agro­­alimentare și industriale în cantități îndestulătoare, întrebarea „Care este stadiul pregâ­­tirilor în comerț pentru sezonul rece,” am adresat-o unor factori de răspundere din județul nostru în buna aprovizionare cu cantitățile, sortimentele, articolele și în general cu mărfurile solicitate de cumpără­tori. Iată răspunsurile primite. Vasile Vîlcu — directorul Direcției comerciale: —* De la început, trebuie subliniat faptul că pentru o aprovizionare co­respunzătoare sezonului friguros au fost luate din timp măsurile necesare cu termene și responsabilități preci­se, în acest sens încă de pe la mij­locul lunii august a fost întocmit un plan de măsuri la nivelul comi­tetului executiv al Consilului popu­lar județean în care s-au pre­văzut sarcini concrete privind a­­sigurarea unităților comerciale, a depozitelor cu întregul fond de mar­fă, transportul acestuia, organiza­rea corespunzătoare a desfacerii, ca și depozitarea rezervelor pentru iarnă. S-a avut totodată în vedere asigurarea cu fondul de marfă ne­cesar acestei perioade în primul rînd a localităților din zona mon­tană supuse izolării pe timpul iernii și a magazinelor pentru muncitorii forestieri. Pentru aprovizionarea populației prin județ cu cantitățile necesare de produse agroalimentare s-au luat măsuri atît pentru asigurarea can­tităților necesare consumului curent cit și pentru cantitățile ce se vor depozita. Astfel, se vor însiloza peste 2000 tone de cartofi, circa 120 tone rădăcinoase, 140 de tone diverse le­gume, 220 tone fructe și multe alte­le. Cantități îndestulătoare vor exis­ta de asemenea dintre principalele produse alimentare cum ar fi, de exemplu, zahăr, făină, ulei, conser­ve de carne și pește, orez, sare, in­­­tură, brînzeturi etc. Aș vrea să menționez că fondul de marfă de rezervă este destinat în mod expres populației, fapt pentru T,.11, # (Continuareri în Spag. a V-a) /

Next