Milcovul, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 92-147)

1969-12-03 / nr. 123

y i. Delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, a plecat la Moscova 1 I­i­­ 1­ 1 Marți la amiază a părăsit,Capi­tala, plecînd spre Moscova, delega­ția de partid și de stat a Republicii Socialiste România, condusă­ de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secr­er­tar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ­nia, care va participa la întîlnirea conducătorilor de partid și de stat din R.P. Bulgaria, R.S. Ceho­slovacă, R.D. Germană, R.P. Po­lonă, Republica Socialistă Româ­nia, R.P Ungară și U.R.S.S. Din delegație fac parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniș­tri, Gheorgh­e Pană, membru al Comitetului Executiv,­ al Prezidiu­lui Permanent, secretar al C.C. al P.C.R. și Corneliu Mănescu, mem­bru al C.C. al P.C.R., ministrul afa­cerilor externe. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, erau prezenți tovarășii Emil Bodnaraș, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgă­­nescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Manea Mănescu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ște­fan Voitec, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu, Ion Ioniță, Va­sile Patilineț, Dumitru Popa, Ion Stănescu, Mih­ai Marinescu, Ion Pățan, membri ai C.C. al P.C.R., ,ai Consiliului de Stat și ai guvernu­lui, conducători de instituții cen­trale și organizații obștești. Erau de față V. S. Tikunov, în­sărcinat cu afaceri ad-interim al Uniunii Sovietice la București, și membri ai­ ambasadei. " (AGERPRES) L M Anul II — Nr. 123 Miercuri 3 decembrie 1969 4 pagini 30 bani Acum,­ cînd iarna a dat un „prim­ semnal“,­ trebuie luate toate măsu­rile pentru ca suprafețele ce urmează a fi însămînțate în primăvară, să fie arate în totalitate. In vederea acestui lucru, în multe unități ,s-a­­ organizat­ munca de așa mariiéra iicit, paralel cu recoltatul porumbului și eliberatul­­ terenului de coceni­t să se execută și ogoarele ‘ de toamnă. Reușita acestei acțiuni are la bază colaborarea dintre’coo­peratori și‘ mecanizatori pentru fo­losirea mijloacelor mecanice cu ran­dament sporit. Fisurile ivite însă în această colaborare, fac ca pe întreg județul să mai existe pînă în pre­zent, o suprafață de aproape­­ 8­300 de hectare, pe care nu au fost exe­cutate arăturile de toamnă. In această toamnă, în raza de ac­­­­tivitate a I.M.A. Sihlea sînt plani­ficate să se execute arături pe o su­prafață de 11149 hectare. Pînă în seara zilei de 1 decemb­­rie realiză­rile­ totalizează un procent de 88,2 la sută, rămînînd nearate încă 1313 hectare. Du­pă cum ne­ afirmă inginerul Ion Tăicuțu, Vinec­orul acestei întreprin­deri, rezultatele puteau­­ fi mai­ bune dacă cooperatorii din Bogza,­ Mihăl­­ceni și Sihlea se­­ preocupau de elibe­rarea­ terenului, paralel­­ cu recolta­tul, pentru n a crea front de lucru tractoarelor. Din acest motiv a­­ fost nevoie să se facă o mișcare a trac­toarelor în unitățile vecine pentru a se lucra fără goluri prea mari. Pentru anumite edificări, am avut o scurtă convorbire cu inginerul Con­stantin Andrei de la C.A.P. Ciorăști, care ne-a spus: „în fiecare an, consiliul de condu­cere al cooperativei se preocupă pen­tru ca terenurile să­ fie eliberate la timp, în așa fel, ca mecanizatorii să poată lucra continuu. Așa am pro­cedat și acum. Zilnic mergem cu o viteză de a­­proximativ 75 de hectare. Deci ar rezulta aproape 3 hectare pe fiecare tractor. In felul acesta sperăm că­ în 5 zile să încheiem și acest capitol, în plus, în funcție de cerințele solului, după harta pe care o­ avem întoc­mită, a fost fertilizată cu­­ îngrășă­minte naturale și chimice suprafața de 320 hectare repartizată pentru cul­tura sfeclei.­Acest lucru a fost făcut și pe suprafața însămînțată cu grîu". Continuîndu-ne drumul prin tar­lalele cooperativelor pe care le deservește I.M.A. Sihlea am găsit parcele întregi, încă acoperite cu bețe de floarea-soarelui și coceni de porumb, ce blocau drumul tractoa­relor. Dar pe lingă acest aspect care nu poate fi neglijat, am întîlnit și faptul că ziua de muncă, în cîmp nu este folosită cu maximum de randament fiindcă, nu toți mecanizatorii înțeleg să se achite integral de sarcinile pe care le au, iar defecțiunile care apar la tractoarele și mașinile agricole nu sunt remediate cu destulă operativi­tate. Este o datorie de certă impor­tanță pentru executarea integrală a arăturilor, fapt ce este intr-un raport direct cu realizarea veniturilor în fiecare secție, prin executarea vo­lumului de lucrări planificate. Bazîndu-se pe faptul că la C.A.P. Mihălceni au mai rămas de arat aproape 200 de hectare, mecanizatorii au început să micșoreze ritmul de lucru, în ziua raidului nostru, șeful secției de mecanizare, inginerul Ni­colae Varga era plecat la sediul în­treprinderii pentru aprovizionarea cu unele piese necesare. Acest lucru a convenit de minune unor mecani­zatori­ certați cu disciplina. De di­mineață și pînă la ora 11,30, șase tractoare au stat în curtea secției, fără ca nimeni să se gîndească la treburile din cîmp. La C.A.P. Bălești două tractoare aveau pană la motor de două zile. Alte tractoare stăteau imobilizate la C.A.P. Voetin și Spătăreasa din lipsa de anvelope. De ce oare Direc­ția agricolă județeană nu intervine mai energic pentru aprovizionarea a­­cestei întreprinderi cu materiale ne­cesare? Unitatea a fost repartizată să se aprovizioneze de la Bazele de aprovizionare Buzău și Galați dar, de aici, delegații se întorc de fiecare dată cu „buzunarele goale“. Indife­rent de unde, tractoarele care se de­fectează au nevoie de piese de schimb și aceasta cu­ mai urgent. Nereguli pot fi întîlnite și la sec­ția Spătăreasa condusă de Dumitru Popa. Nefiind controlați, oamenii în­cep lucrul cînd vor și îl termină cînd vor. Spunem aceasta deoarece ritmul arăturilor este destul de lent. în patru zile cele 12 tractoare nu au realizat mai mult de 40 de hectare. Șeful secției în ziua vizitei noastre, nu controlase de loc munca tracto­riștilor. Știa doar că trebuie să se lucreze în punctele Sfoară, Pămîntul și la Grădină, dar tractorul cu marca T. 281 era prin sat. Defecțiunile de ordin tehnic și or­ganizatoric care au fost semnalate mai sus, trebuie înlăturate în tota­litate și fără întîrziere. La angajamentul mecanizatorilor fruntași și al comitetului de direcție pentru terminarea arăturilor pe în­treaga suprafață pînă la data de 7 decembrie, trebuie să se asocieze în­treg colectivul. Acest angajament, care reprezintă cartea de vizită a I.M.A. Sihlea, trebuie respectat cu strictețe. Nicolae POPOVICI IARNA BATE LA UȘĂ CÂND VEȚI TERMINA ARĂTURILE DE TOAMNĂ? O întrebare pe adresa Ministerului industriei materialelor de construcții DE CE SECȚIA DE PREFABRICATE DOAGA NU POATE DEVENI UNITATE AUTONOMA ? La un­­­ an de la profilarea sa pe producția de spalieri de vie. Secția de prefabricate din beton Doaga prezintă la această dată un tablou mai puțin edificator al­ posibilităților umane și materiale de care dispune, angrenate în rezolvarea problemelor impuse de disciplina de plan. Fără a diminua cu nimic eforturile aces­tui colectiv de muncă care a livrat agriculturii noastre mii de metri cubi de­­ prefabricate, achitindu-se prompt de o serie de sarcini con­tractuale, cunoscînd că forțele uni­tății sînt angajate în prezent în bă­tălia pentru materializarea­ în fapt a indicatorilor de plan prevăzuți și a angajamentelor anuale asumate, vom aborda totuși dintr-un unghi critic activitatea secției Doaga, în actuala conjuctură cînd o serie de instalații nu-și ating parametrii proiectați, cînd organizarea produc­ției nu corespunde încă nivelului do­tării și cerințelor la care este supusă unitatea și, în fine, cînd coordona­rea, conducerea secției de către spe­cialiștii întreprinderii de prefabri­cate din beton Galați se face spo­radic, rezultă cu claritate că aici își așteaptă cu acuitate rezolvarea o se­rie de probleme fără de care nu se vor putea înregistra ritmurile de producție prevăzute. Secția Doaga nu va beneficia de toate atributele spe­cializării sale. Dar să privim tabloul realizărilor secției. La indicatorii producției­­ glo­bale și marfă pe 10 luni restanța este de numai două procente. Poate că n-ar fi prea mult — deși e clar că disciplina de plan­ nu a fost res­pectată ! — dacă ne gîndim că alte unități industriale ,cu restanțe mai mari s-au descurcat... Ea o analiză mai atentă însă lucrurile nu mai par chiar simple. Discrepanța la produc­ție fizică e de natură să ridice mai multe semne de întrebare privitor la modul cum se­ face aici1 progra­marea producției. Dacă la producția de beton armat indicele de realizare este de 104,14 la sută, la beton sim­plu este doar de... 43,72 la sută. Să privim și mai atent urmările asu­pra indicatorilor financiari. Rămî­­nerea în urmă la producția globală și marfă se ridică la cifra de 750 000 lei. De aici urmările asupra situa­ției economico-financiare a secției, asupra unor beneficiari care așteaptă onorarea comenzilor. Al. CRIHANA (Continuare în pag. a III-a) La U.E.I.L. Focșani se lucrează la doborîtul arborilor în scopul creă­rii de stocuri de material lemnos pentru producția anului viitor Țesătura metalică conturează noile profiluri industriale MULȚUMIM PARTIDULUI PENTRU GRIJA CE NE-O ACORDĂ Adunarea cadrelor inspectoratului județean de miliție Luni dimineața a avut loc­ ședința lărgită a Inspectoratului județean de miliție Vrancea. Au participat ofițeri, subofițeri și angajați civili din cadrul acestei instituții. Din partea Colegiului Ministerului afacerilor interne a participat gene­ralul maior Constantin Mlejniță. Au fost discutate cu acest prilej o serie de aspecte legate de aplicarea noii legi de organizare și funcțio­nare a miliției. S-au dezbătut pro­blemele privitoare la respectarea le­galității socialiste, la apărarea pro­prietății obștești, a avutului perso­nal, a respectării și menținerii ordi­­nei publice. Ofițerii, subofițerii și angajații ci­vili care s-au înscris la cuvînt au mulțumit conducerii de partid și de stat pentru grija manifestată de a îmbunătăți condițiile de viață și a­­cestei categorii de salariați prin noua Hotărîre de mărire a salariilor lucră­torilor din aparatul Consiliului Se­curității Statului și din M.A.I. S-a relevat, de asemenea, că de-a lungul anilor această grijă s-a simțit permanent ca de altfel așa cum a simțit-o întregul nostru popor. In încheierea ședinței, a fost adop­tată o telegramă adresată C.C. al P.C.R., personal tovarășului Nicolae Ceaușescu, de mulțumire și recunoș­tință pentru atenția și grija cu care înconjoară partidul și guvernul pe lucrătorii de miliție, angajîndu-se totodată să depună eforturi înzecite pentru îndeplinirea exemplară a sar­cinilor și misiunilor ce le sunt tra­sate. Plenara Consiliului județean al organizației pionierilor din laborator al perspectivelor Mișcarea­­ artistică pionierească din Vrancea, binecunoscută­ și apreciată, se înscrie, efortului colectiv de rea­lizare, constituind, pe de o par­te, pepiniera vîrstelor estetice viitoare, iar pe de alta*­nui glas distinct, care se impune a fi „recepționat“. Iată de ce tema plenarei Consi­liului județean­ al organizației pionie­rilor, care a dezbătut rezultatele obținute pe linia muncii­­ cultural­­artistice, a oferit un compendiu cu proporții clare a acestor activități, sintetizînd, în același timp, pers­pectivele coordonatelor dezvoltării. Bilanțul este cu atît mai oportun realizat, spre apropiatul sfîrșit de an calendaristic, cu cu­ amploarea mișcării artistice de pionieri din județ cerea prin întreaga ei formă de manifestare o subliniere aparte, dar și conturul diriguirii ei în noul an care se apropie. Plenara a remarcat, ca principiu de lucru în unitățile de pionieri, linia muncii susținute, nu o activi­tate de concursuri, în salturi. Un accent deosebit s-a pus pe stabilirea și alegerea repertoriului formațiilor artistice pionierești. S-a constatat că în esență, acest repertoriu se perpe­tuează de la an la an, nemaiputîn­­du-se oferi coeficientul de inedit, care formează interesul micilor ar­tiști. Îmbunătățirea revistelor pio­nierești trebuie avută în vedere, ca pe o formă necesară de lucru, la ni­vel superior. Aceasta pentru că ea sintetizează activitatea tuturor cer­curilor existente în școală. Colțurile muzeistice școlare, trebuie să devină o realitate. In realizarea lor, pasiu­nea și priceperea micilor cercetători trebuie­­ îmbinată cu latura instruc­­tiv-educativă, pe care trebuie să o imprime profesorul. S-a constatat, de asemenea, că nu se explorează toate resursele loca­le existente în școli, că nu întotdeau­na se cunosc îndeajuns pasiunile pi­onierilor. Racheto-modelismul, de pildă, activitate deosebit de îndră­gită de către pionieri, se poate rea­liza cu puțin efort în fiecare școală, mărindu-se, în felul acesta, sfera de activitate și interes a ocupațiilor pionierești. . Acțiunile sportive trebuie subor­donate mai mult ideii de educație, ele devenind în felul acesta o efica­ce „metodă“ pedagogică. S-a reco­mandat, de asemenea, ca serbările școlare să fie mai bine organizate, ele trebuind să devină mai­­ mult surse continue de depistare a talen­telor autentice. In realizarea aces­tor deziderate, se reliefează o mai strînsă colaborare între cadrele de îndrumare și control ale Inspecto­ratului școlar județean și cele ale Consiliului pionieresc. Profesorul Marin Teodorescu, reprezentantul Consiliului național al organizației pionierilor din R.S.R., a evidențiat, în cuvîntul său, faptul că pe linia manifestărilor artistice, școlii speciale , de muzică și artă plastică din municipiul Foc­șani îi revine un rol esențial în a­­sigurarea suportului metodic, dat fiind numărul­­ important de speci­aliști pe­ care îl posedă această in­stituție. 1 * * „Lărgirea sferei concursurilor­­remarcă tovarășul Ion Roșu, șeful comisiei învățămînt de stat din cadrul Comitetului județean de par­tid Vrancea — prin imprimarea unui caracter de masă, va crea o mai mare eficiență concretă acestor for­me de activități. Pentru aceasta, în cadrul mișcării artistice și culturale de pionieri, trebuie atras întregul colectiv de cadre didactice. Coman­dantul impună de pionieri trebuie să-și cu mai multă siguranță punctul de vedere în toate proble­mele legate de viața pionierească din școală“. Plenara a constituit un util schimb de opinii, reușind, prin pro­blemele dezbătute să devină­­ un laborator al perspectivelor. Florin MUSCALU Cronica filmului Sport C.A.P. Tonăranu — loc de întîlnire al belșugului și bunăstării ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA é ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA Măsuri prompte și eficiente în apărarea avutului obștesc Grija față de patrimoniul obștesc, față de acele valori care re­prezintă temelia întregii bunăstări sociale, trebuie să constituie o preo­cupare esențială a fiecărui cetățean, a organelor de stat și obștești, ea avînd o adîncă semnificație moral-juridică. Deși majoritatea factorilor de răspundere din unități au înțeles importanța apărării și consolidării acestui avut (ceea ce a dus la obținerea unor rezultate pozitive pe această linie), totuși, în unele întreprinderi și unități economice s-au constatat grave deficiențe în activitatea de păstrare, gestionare sau manipulare a unor bunuri materiale. Organele de stat cu sarcini de în­drumare și control au depus eforturi susținute prin inițierea unor ac­țiuni a căror finalitate este bine definită : prevenirea producerii pagu­belor și educarea elementelor șovăielnice în spiritul echității sociale. Tot în acest sens, este demn de reținut că organele județene de procu­ratură, miliție și tribunal au depus eforturi însemnate efectuînd perio­dic prelucrări cu masele de salariați din cadrul unităților, a principa­lelor acte cu caracter normativ, direcționate către creșterea și respec­tarea legislației care reglementează mijloacele și metodele de apărare a proprietății socialiste. Printre aceste eforturi se circumscrie și consfătuirea ținută cu factorii de răspundere din întreprinderi, în vederea dezbaterii și sta­bilirii celor mai adecvate măsuri pentru apărarea avutului obștesc. Dupuțuri s.au axat îndeosebi ps siunra unor metode eficaliMte pre­venire a sustragerilor precum și a recuperării unor pagube astfel provocate. In referatul său, tov. Jean Dinică, revizor principal la D.T.C.R. nr. 10 Galați, după ce a făcut unele aprecieri asupra impor­tanței apărării avutului obștesc a arătat că, în general, personalul cu funcții de răspundere din unitățile socialiste, a manifestat în ultima vreme o grijă sporită față de integritatea bunurilor încredințate. Astfel, la unele întreprinderi s-a putut constata o scădere simțitoare a pagu­belor. De pildă, unități ca C.P.L. Gugești sau I.A.S. Odobești, la data de 30 septembrie a.c., nu aveau nici un fel de pagube în sold. Cu toate acestea însă, mai există suficiente neajunsuri. La­­ unele între­prinderi (U.E.I.L., bunăoară) nu se fac rețineri în urma săvîrșirii unor fapte păgubitoare sau nu se intervine pentru executarea debitorilor plecați, ori nu se depun eforturi pentru obținerea titlurilor executorii. De asemenea, în sarcina unor organe de control financiar se mai ma­nifestă încă deficiențe referitoare la neanalizarea cauzelor care pro­voacă pagube, sau care generează plusuri, și ca atare controalele nu, se finalizează prin prezentarea de propuneri corespunzătoare. .Nu se insistă suficient in recuperarea pagubelor chiar în timpul controlului și nu se angajează conducerile de unități­ în elaborarea unor măsuri concrete. Datoria fiecărui conducător de întreprindere este de a se M. &AZAR Taxi — speranța Coborțnd din tren după o că­lătorie de mai multe ore, călă­torul străbate cu repeziciune peronul gării Focșani. Speră probabil , să găsească un taxi care să-l transporte cu mini­mum de efort și cu maximum de confort la domiciliul său. Zadarnică speranță. In piața din fața gării focșănene nu se află nici un taxi. Cei mai optimiști dintre că­lători, așează valizele­ jos și încep să aștepte răcindu-și pro­babil socoteala, că nu mai con­tează zece minute de așteptare după o noapte sau o zi petre­cută în tren. După primul sfert de oră renunță și ei, plecînd spre oraș cu unul din autobuze sau... pe jos. Dacă vreunul dintre noii ve­niți are curiozitatea de a afla cauza neplăcutei situații în care a fost pus, află cu sur­prindere că... la gară nu există stație de taximetre (?!?) tovarășii de la I.G.O. sunt de părere că în Focșani nu-i ne­voie decit de o stație de taxi­metre, aceea din centru. Și, ca să-și dovedească pînă la sfîrșit lipsa de simț gospo­dăresc, nici la această unică stație n-au angajat un dispe­cer... Poate s-o întîmpla să simtă și diriguitorii „mașinilor de piață" nevoia unui taxi în gara orașului, după o noapte de că­lătorie. Sperăm că atunci vor distribui și aici un mijloc de transport mai confortabil și mai rapid. . Y. RADU J w É

Next