Milcovul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 148-221)

1970-03-26 / nr. 217

u (MILCOVUL pag. 2) STIHIA $1 HĂRNICIA TRANSFORMĂ TERENURILE ARIDE­­ I Prisecani, un sat In nordul județu­lui, unde oamenii se ocupă mai mult cu munca cîmpului. Aici, terenurile sunt diferențiate din punct de vedere al structurii. Unele dintre ele se pre­tează la mecanizarea lucrărilor, pe al­tele. In pantă și erodate, nu cresc decit scaieți și tufe de mărăcini. Dar, hărnicia oamenilor nu constă numai în obținerea unor producții sporite ci și în folosirea cit mai ra­țională a pămîntului. Și astfel, începînd din anul 1962, cooperatorii din Prisecani au început să redea agriculturii noi suprafețe de teren. Porumb sau grîu nu se pu­tea cultiva pe ele fiindcă pămîntul, prea sărac și mai ales în pantă, nu era pretabil. Inginerul Cezar Erie, aflat pe atunci în primul an de pro­ducție, a găsit, după ce se consultase cu cooperatorii, cea mai bună soluție : vor planta viță de vie. Terenul că­păta în felul acesta o utilă folosință. Pentru aceasta era nevoie ca oamenii să se deprindă cu tainele acestei cul­turi pretențioase. începutul a fost greu. Gospodarii satului au ținut cont de sfaturile in­ginerului și au trecut, mai întîî, la amenajarea teraselor. Apoi, la piche­tat. Cînd prima suprafață de 30 de hectare a fost gata plantată, oamenii nu se gîndeau la oboseală, priveau mulțumiți, gîndindu-se totodată la viitoarele lucrări de întreținere. în anul următor, această zestre viticolă s-a mai îmbogățit cu încă 20 de hec­tare. In felul acesta a apărut pe me­leagurile prisecănene, o nouă înde­letnicire — viticultura. Cît este ea de bănoasă ? In primii ani ei nu-și puteau da seama. Era ne­cesar ca vin să intre pe rod, să dea producții. Lucrul acesta se putea ob­serva după 4-5 ani. Ei Insă n-au aș­teptat. Au plantat, în continuare, so­iuri de struguri pentru masă și vin, care se pretează în aceste locuri. Anii au trecut. Cea mai mare bu­curie au avut-o țăranii cooperatori din Prisecani în toamna anului 1969. Din cele 200 de hectare existente, 86 de hectare sunt intrate pe rod, iar 50 hectare au produs pentru prima dată struguri. Producțiile nu au fost dintre cele mai mari, ținînd cont și de tinerețea plantațiilor. Cooperatorii de aici au strîns însă în plus de pe fiecare hec­tar cîte 220 kg de struguri. Lucrul a­­cesta le-a permis și o îmbunătățire substanțială a veniturilor care au depășit 2 100 000 lei. Nu puteam ajunge aici, ne vorbea brigadierul tanai Damian, dacă nu puneam în practică sfaturile ingine­­rului nostru. Făcînd fiecare lucrare la timp, o dată cu trecerea anilor am intrat tot mai mult în tainele viticul­turii. Cînd vom ajunge să producem cîte 10 200 kg la hectar pe toată su­prafața, cît s-a realizat în brigada lui Lilică Spiridon pe 5 hectare, va fi cu totul altceva. Principalul este că oamenii noștri îndrăgesc această muncă. Terasele arată acum altfel. Alte su­prafețe urmează să fie susținute pe spalieri, iar via se va prezenta și mai frumoasă. Dar primăvara înaintează vertigi­nos. Viticultorii din Prisecani sînt pregătiți să-i răspundă cu aceeași hărnicie și pricepere ca și pînă acum: în afară de lucrări ca dezgropatul, tăiatul viei sau plantatul spalierilor, ei vor mai înființa încă 20 de hectare cu viță de vie. Dealurile se îmbracă cu soiuri de viță ca Fetească albă, Riesling italian, Chasselas care prind rădăcini tot mai trainice. Dar cooperatorii din Prisecani, cîn­­tărind roadele, s-au obișnuit să pri­vească în perspectivă. Astfel, pînă în 1975 ei vor ajunge la 300 de hec­tare la care vor să adauge și produc­ții cu care să se mîndrească. Totul este posibil. Nicolae POPOVICI De curând, la I.A.S. Panciu s-a desfășurat primul concurs de vinuri ATENȚIE AUTOMOBIUȘTI! Noutăți în semnalizarea rutieră în zilele noastre, viața devine tot mai trepidanta. Pentru clocotitoarea activitate ce se desfășoară în județul și municipiul nostru, un seismograf atent este și strada. Priviți străzile Focșaniului, la orele dimineții, ale amiezii sau ale înserării, ele pulsează din plin, fiind mereu și din ce în ce mai aglomerate , trec sute de pietoni și de autovehicule. Pentru a avea o imagine a dezvol­tării traficului rutier actual de pe ar­tera cea mai principală din munici­piul Focșani, arteră care corespunde cu drumul internațional („E-20“) e suficient să vă informăm că în decurs de 24 de ore trec peste 4 000 de au­tovehicule. Un asemenea trafic im­pune în mod necesar sarcini sporite în asigurarea unei circulații civilizate și fără accidente. De aceea, pentru re­glementarea uriașei mișcări a pieto­nilor și a autovehiculelor, pentru a­­sigurarea securității oamenilor, a au­­tomobiliștilor, există o seamă de re­guli de circulație pe drumurile pu­blice. Dar, nimic nu este dat odată pentru totdeauna. Viața și activitatea oamenilor, dar îndeosebi creșterea traficului rutier, impun o și mai bu­nă semnalizar rutieră, menită să con­tribuie direct la prevenirea acciden­telor de circulație, creînd posibilita­tea de informare asupra modului cum trebuie să se circule în anumite sec­toare de drum. Considerînd util pentru cititorii noștri posesori de automobile și totodată dînd răspuns unora care ni s-au adresat direct cu această rugă­minte, l-am solicitat pe tovarășul ma­ior Vasile Maxim, șeful serviciului circulației de la Inspectoratul jude­țean de miliție, pentru a ne răspunde la întrebarea: Care sînt noutățile în semnalizarea rutieră ? Iată răspunsul primit: — Intr-adevăr, recent au fost aduse unele modificări în ceea ce privește indicatoarele rutiere, o dată cu aceasta punîndu-se de acord semnalizarea rut­­ieră existentă în țara noastră cu cea prevăzută în documentele internați­onale. Să vedem pe scurt în ce constă aceste noutăți, în viitor, fondul indicatoarelor de avertizare și dirijare va fi de culoare albă, în loc de galbenă, iar al celor de orientare albastru, în loc de gal­ben. Corund­ele vor fi plantate atât în municipiu, cit și în tot județul. Pentru a ușura însă înțelegerea noilor modificări, să prezentăm cîteva din aceste indicatoare. Bunăoară, după indicatorul „Drum îngustat“ vor apare două noi indica­toare care au scopul de a preciza pe care parte a drumului urmează în­gustarea. Aceasta va da posibilitatea automobiliștilor pentru a se orienta din vreme asupra situației cînd au prioritate de trecere, în funcție de partea pe care se produce îngusta­rea. (vezi fig. I și II). Figura III vă prezintă indicatorul „împroșcare cu criblură“. Acesta va duce cu siguranță la evitarea multor neplăceri care existau, automobiliștii nefiind avertizați pînă în prezent de vreun indicator care să fi marcat porțiunile de teren cu criblură ne­fixată. O noutate apare și la semnalizarea schimbării direcției drumului cu pri­oritate, noile indicatoare avînd de­limitat cu o linie mai groasă drumul ce are prioritate. (Așa cum se vede în figurile IV și V). Figura VI vă redă simbolul noului indicator care „interzice circulația în ambele sensuri“. Figurile VII, VIII și IX indică în ordine următoarele res­tricții : „Accesul interzis motorete­lor“, „Accesul interzis tractoarelor“, „Accesul interzis vehiculelor trase sau împinse cu mîna“. Noutăți importante apar și la capi­tolul indicatoarelor de orientare și diverse. Noile prevederi vizează Îm­bunătățirea simțitoare a presemnali­­zării. De pildă, pentru a se cunoaște localitatea ce se află pe direcția drept înainte, s-a instituit indicato­rul din figura X (fondul negru scris cu alb), în acest fel conducătorul auto va cunoaște și distanța pe care o va avea de parcurs pe direcția de mers. Delimitarea locului unde se ter­mină localitatea va fi la fel ca indi­catorul din figura X, avînd în plus o diagonală roșie de la stînga la dreapta. Indicatorul din figura XI are me­nirea de a avertiza pe automobiliști că se apropie și pătrund în localitate. Ele se vor deosebi de cele de orien­tare, avînd fondul alb, iar inscripția și chenarul de culoare neagră. Figura XII indică și stabilește mo­dul de parcare a autovehiculelor pe trotuare, unde spațiul permite acest lucru. Fondul acestora va fi de cu­­loare albastră, spațiul reprezentînd drumul în refugiu — alb — iar să­gețile vor fi de culoare neagră. Indicatorul „Trecere pietoni“, utili­zat în prezent, va fi folosit în viitor ca mijloc de presemnalizare a acestor locuri. Indicatorul din figura XIII, care va avea fondul albastru, triun­ghiul interior alb iar desenul negru, va fi plantat la locurile „Trecare pi­etoni" propriu-zise. Figura XIV vă prezintă noul­ indi­cator care orientează cetățenii­ către organul de miliție, indicînd totodată direcția și distanța. Noile indicatoare­, privind semnali­zarea rutieră vor duce nemijlocit la întărirea disciplinei în traficul rutier, cu condiția ca ele să fie bine cunos­cute și respectate de către toți (pai care participă la acest trafic. EU) nu vor intercala în actuala anexă în De­cretul nr. 328 din anul 1966. Participanții la circulație se vor bucura deci în sezonul care se apro­pie de o semnalizare mai completă, mai modernă. Dar și cel mai bun sis­tem de semnalizare devine ineficient atunci când este ignorat. De aici și concluzia, pentru a vă feri de acci­dente, trebuie să cunoașteți temeinic și să respectați regulile circulației, aceasta fiind, în același timp, și o îndatorire cetățenească. Fig. i Fig. II Ffg. IU Fig. IV Fig. V Fig, VI Fig. VII Fig. VIII Fig. IX î FOCȘANI E 20 FOCȘANI II Fig. X Fig. XI Fig. XII Fig. XIII Fig. XIV Zilele bune (Urmare din pag. 1) Aceste unități — ne informează to­varășul Gheorghe Enache, secretarul comitetului comunal de partid — au de însămînțat în primăvară 5 688 hec­tare. Pentru respectarea epocii optime, ne-am preocupat ca necesarul de să­­mînță să fie asigurat din timp, iar tractoarele și mașinile agricole să fie in perfectă stare de funcționare. Deși abia începută campania, putem avea certitudinea executării la un bun ni­vel agrotehnic a tuturor lucrărilor. Experiența și rezultatele cooperato­rilor din Ciorăști sunt deja cunoscute. Pentru a obține producții mari și în acest an, ei au trecut la lucru cu toate forțele. Cele 27 tractoare, conduse de mecanizatorii de la I.M.A. Mărtinești, sunt pe cîmp, de dimineața și pînă seara tîrziu. Pînă acum, întreaga suprafață de 80 de hectare a fost însămînțată cu mazăre. în plus, s-au mai semănat 10 hectare ceapă, două hectare cu mor­cov și 20 hectare cu mazăre pentru masă verde. Mecanizatorii au mai pregătit 100 hectare pentru a fi însă­mînțate cu sfeclă de zahăr, au gră­­pat 750 de hectare și au adminis­trat îngrășăminte chimice pe o su­prafață de 400 de hectare, iar țăranii cooperatori au plantat cu arpagic 18 hectare. Din plin, se lucrează și pe ogoarele cooperativei din Spătăreasa. Aici, s-au însămințat 6 hectare cu morcov, 35 hectare cu mazăre și s-au plan­tat 25 hectare cu cartofi și 10 cu ar­pagic. La vecinii lor din Mihălceni, rit­mul este și mai intens. Suprafața în­­sămînțată și plantată se cifrează la 175 hectare. Dintre acestea 20 hec­tare au fost semănate cu mazăre, 69 hectare cu măzăriche, 50 hectare cu borceag. Și la C.A.P. Slobozia-Ciorăști, cam­pania de primăvară s-a declanșat din timp. După ce terenul a fost bine pre­gătit, semănătorile au încorporat sub brazdă sămînța pe 20 hectare de sfec­lă de zahăr, 10 hectare ovăz, 10 hec­tare măzăriche și 5 hectare ceapă. P. Nicolae cinema JOI 26 MARTIE Cinema UNIREA Focșani : .Simpati­cul domn «R»“ Cinema FLACARA Focșani : „Mai periculoase decît bărbații“ Cinema POPULAR Adjud : „Winnetou în Valea Morții“ Cinema LUMINA Mărășești: „Winne­tou în Valea Morții“ Cinema POPULAR Panciu : „Sherlock Holmes“ Cinema VICTORIA Odobești : „Roru și pe un­șatul San Antonio“ Joi 26 martie 1970 ...Din sala pașilor pierduți „Trafic de influență" Cu cîtva timp în urmă supuneam oprobriului public faptele Vioricăi Armencea, (vezi ziar nr. 121, ancheta „Trafic de­­ influentă") învățătoare la o școală din Adjud care, lăsînd să se creadă că ar avea trecere pe lingă cadrele didactice din oraș, a reușit să inducă în eroare cîțiva părinți creduli, cărora le-a promis să inter­vină în favoarea odraslelor lor in schimbul sumei de 5 600 lei. Judecată zilele trecute, Tribunalul a statuat asupra vinovăției sale și a condamnat-o la un an închisoare. Huliganism într-o seară, la căminul cultural din comuna Dumitrești era reuniune. Seara ar fi fost plăcută ca atîtea altele dacă Virgil Bizadea, zis Gib­, care se afla sub influența alcoolului, n-ar fi spart ușa și n-ar fi molestat mai multe persoane prezente în sala căminului. Pentru „isprava“ sa, instanța l-a condamnat la 8 luni închisoare. Recursul a fost respins ! Furt Ionel Boiangiu din comuna Tîmbo­­iești era conducător auto. Sarcinile sale de serviciu erau limpezi , tre­buia să care lemne de la punctul de exploatare „Tulburea“ la depozite. Cu toate acestea, se mai întîmpla ca buștenii Încărcați de la punctul a­­mintit, să fie... vînduți unor per­soane particulare. Descoperit și trimis în judecată, șo­ferul necinstit a fost condamnat la 10 luni Închisoare, in loc de pensie... 5 iulie 1968. Este data cînd Ion Avram din comuna Vrîncioaia se pre­zintă la­lcolul silvic din Tulnici pentru o adeverință de vechime ne­cesară pensionării. Lucrase doar cî­teva luni, prin 1961, însă după ce a falsificat actul de vechime în muncă care-i fusese eliberat contrafăcînd ci­frele 1 și 6, a primit o pensie pentru o vechime mai mare decît cea reală. A fost, se înțelege, descoperit și trimis în judecată. S-a ales cu 4 luni închisoare. M. JAZAR Cei care lovesc în proprietatea socialistă (Urmare-din pag. I­­nte de ele. Acest lucru este necesar a fi subliniat, pentru că mai sunt încă unii cetățeni care încalcă legile, prin­cipiile etico-morale ale societății noastre. Din acest motiv, în asemenea cazuri izolate, este imperios necesar să se intervină cu toate mijloacele le­gale, in vederea descoperirii faptelor ce constituie infracțiuni, a identifi­cării și tragerii la răspundere a acelora care se fac vinovați de comiterea lor. Astfel, Florica Șerbănoiu, angajată la C.E.I.L. Focșani în calitate de calcu­latoare la sectorul finisaj II-montaj, îndeplinise in același timp și funcția de casier plătitor. în această postură a întocmit bonuri Individuale pe nu­mele unor persoane fictive, după care, semna un fals și ridica sumele cores­punzătoare bonurilor fictive. Alteori, majora totalurile de pe statele de pla­tă la rubrica „salariu brut" insușindu-și apoi sumele. Uzitînd de aceste prac­tici, F. S. a reușit ca intr-o perioadă relativ scurtă — 10 iulie 1968 — 7 ianuarie 1969 — să delapideze suma de 22 218 lei. Pentru fapta comisă a fost condamnată la 3 ani și 4 luni în­chisoare. Intr-o altă cauză, Costică Olteanu, casier la C.A.P. Urechești, avea în a­­tribuțiile sale de serviciu, obligația să plătească pensiile membrilor coo­peratori, iar atunci cînd un pensionar deceda, trebuia să anunțe casa de pensii pentru efectuarea operațiunilor de scăzămînt, dar acesta a considerat că este mai ușor să-și însușească su­mele de bani ce trebuiau sistate. Ac­­ționind în modul amintit, individul a reușit să delapideze suma de 23 850 lei. El a fost condamnat la 4 ani și 4 luni închisoare și confiscarea parțială a averii. Comiterea în această etapă de dez­voltare a societății a unor fapte cu caracter penal, ca cele două pe care le-am relatat, ne îndreptățește să afirmăm că nu trebuie neglijate mo­dalitățile de realizare a coercițiunii statale pentru că atîta timp cît statul se menține ca un instrument necesar de transformare a societății și de pro­gres a orînduirii noi, de educare a oa­menilor, constrîngerea juridică este necesară pentru garantarea înfăptuirii tuturor țelurilor sociale ale dreptului, pentru realizarea drepturilor și liber­tăților democratice. Atunci cînd manifestările negative prin care se aduc atingere proprie­tății socialiste capătă un caracter pe­nal, în mod firesc, intră în acțiune organele de urmărire penală și justi­ție, trăgînd la răspundere pe acei care se comit sau contribuie într-un mod sau altul, prin comportarea lor la comiterea acestora. Dar apărarea și întărirea proprie­tății socialiste sub cele două forme — nu este și nu poate constitui sar­cina exclusivă a organului de urmă­rire penală și de justiție. Apărarea și întărirea proprietății socialiste este o activitate complexă ce presupune conjugarea eforturilor, utilizarea di­versității de metode educative, de convingere pe care le au la îndemînă familia, școala, unitatea economică. Răspunderea fiecărui membru al socie­tății pentru preîntîm­pinarea actelor infracționale, ca și pentru recuperarea acelor oameni ce pășesc greșit la un moment dat în viață, este de mare im­portanță. în felul acesta, cu participarea largă și activă a oamenilor muncii, se va putea crea acea opinie de masă, acea atitudine de intransigență care să facă imposibilă săvîrșirea pe vii­tor a unor fapte, ce-ar lovi în intere­sele societății noastre. t­V JOI 26 MARTIE PROGRAMUL I 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune in limba maghiară. 13.05 Film serial. „Oliver Twist“ (III). 18.35 Mult e dulce și frumoasă. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Muzică distractivă interpretată de violonistul George Carabulea. 19.30 Prim plan. 20.00 Reflector. 20.10 Anunțuri — Publicitate. 20.15 Stagiune lirică tv. Premieră pe țară : „Geamgiii din Toledo“. 21.05 Anunțuri — Publicitate. 21.10 Centenarul­­ui V. I. Lenin. 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.10 Actualități literare. 22.30 Avanpremieră. 22.40 Disc ’70. MEMENTO • MEMENTO MEMENTO • MEMENTO MEMENTO VINERI 27 MARTIE 6.05—9.30 Muzică și actualități. 15.25 Compozitorul săptămînii — Georg . . .. 7.00 Radiojurnal. Friedrich Haendel. îsioo 9-30 Ateneu. 16-° ° Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 18.30 Desene animate. 10.10 Curs de limba spaniolă. 16.20 Un cîntec și un nume drag — mu-18.40 Campionatul mondial de hochei Ciclul III, secția a 8-a­ zică populară­ — grupa A. U.R.S.S. — Cehoslo­­va.30 Piese clasice in interpretări mu- 17.05 Pentru patrie. 20.15 Ma?a­re întrebare ? ^ne. 17 35 Muzică Populară ‘"‘-pretată de 21.30 Umor cinematografic. 11.05 Zece minute cu Ricardo del Turco, Rodica Bujor și Emil Gavriș. 22.20 Telejurnalul de noapte. 21.45 Sfatul medicului. 1810 Revista economică. 22.30 Cadran. Emisiune de actualitate 11.50 Cotele apelor Dunării. 18.30 O melodie pe adresa dv. 23.00 In­finerea Emisiunii. 12­ ° ° Din muzica P ° P °-elor. 19'«» gazeta .adio. 12.15 Muzică ușoară cu Alexandru Jula 19.30 Saptamina unui meloman. ® ®*®**® ®*^**11 ® ®^***®^*****^* și Ionel Miron. 20.10 — „365 de cîntece“. ■ • 12.25 Știința la zi. 20-20 Argheziană. „Ghicitoarea“. Pot fi 1 O 12.30 Intilnire cu melodia populară și 2025 Zece melodii Prefera re­interpretul preferat. 21'00 Atentiune- Părinți ! 13.00 Radiojurnal. 21'20 Cînta Trin Gagoriu. „ 13.10 Avanpremieră cotidiană. 21'30 MomeD‘ Po etic’ OUCUreî?t» 13.22 Melodii de Aurel Giroveanu. 21.35 Solistul seri.­­ Harry Belafonte. 13.45 La microfon Florica Bradu. 22 00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. VINERI 27 MARTIE 14.00 Caleidoscop muzical. 22'20 Sport-PROGRAMUL I ‘4­ 40 Radiopublicitate. 2^] Muzica ^ jazz­ . 14.50 Muzică populară.­­23'00 Concert de muzicâ ușoară­ 5.05­-6.00 Muzica dimineții. 15.00 Roza viaturilor. 0.03—5.00 .Estrada nocturnă. FABRICA CHIMICĂ MĂRĂȘEȘTI Livrează prompt pe bază de comenzi ferme — Lac lunar în flacoane de 0,100 kg — Alba­menaj în cutii a 0,500 kg — Lacuri și vopsele pe baza de ulei Precipitat de oase pentru hrana păsărilor și ani­malelor — Făină de oase calcinată — Gelatină alimentară, necesară pentru fabricile de conserve Gelatină industrială calitatea a V-a pentru apre­țuri și confecționat capsule pentru sticle . Vopsea ignifugă pentru interior Chit Romalchid C 895-12 pentru întreprinderile de construcții Chit fibrobituminos plastic pentru construcții sere. CANTINA FABRICII DE CONFECȚII FOCȘANI B-dul Cuza Vodă, Nr. 47 SERVEȘTE MISA DE PRINZ salariaților din Focșani și din alte localități pe bază de abonament sau flotant.

Next