Milcovul, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 148-221)

1970-03-28 / nr. 219

Pag. 2 Polul Sud al Term ín... Sahara ? Sahara, „continentul nisipurilor“, a­­supra căreia au fost emise numeroase ipoteze din timpurile cele mai vechi, deșert dezolant în cea mai mare parte, dar rezervor al unor resurse a căror exploatare a și început să-i schimbe înfățișarea, constituie obiectul a nu­meroase cercetări pierire a-i elucida­­trecutul și perspectivele. Recent, Institutul geologic din Alger a organizat și subvenționat o expedi­ție științifică internațională, la care au participat un număr de 13 cerce­tători din străinătate — Franța, Aus­tralia, Brazilia, Uniunea Sovietică, R.F. a Germaniei, Marea Britanie, Nor­vegia, Olanda, Polonia, Statele Unite și Suedia. In urma cercetărilor efectuate în ini­ma Saharei, pentru a alcătui „biogra­fia“ geologică a acestor vaste spații africane, participantul polonez la ex­pediție, geologul Ștefan Rujicki, mem­bru corespondent al Academiei Polo­neze de Științe, a ajuns la concluzia, împărtășită și de alți colegi de cer­cetări, că, în locul unde se întind azi dunele nesfîrșite și munții străvechi, măcinați de schimbările bruște de tem­peratură, se afla cu circa 450 milioane de ani în urmă Polul Sud al Pămîn­­tului. Probele strînse, afirmă acești cercetători, arată că centrul Saharei și partea estică a masivului stîncos Ahaggar erau în trecutul îndepărtat al Terrei acoperite de ghețuri de tip an­tarctic, Polul Sud aflîndu-se chiar în zona masivului Ahaggar. Totodată, specialiștii consideră că rezultatele acestor cercetări pot avea importante urmări practice. Astfel, cunoașterea vîrstei și tipului straturi­lor studiate, precum și a amănunte­lor asupra străvechilor glaciațiuni al căror teatru au fost ținuturile încinse azi de soarele torid al tropicelor vor face posibilă înțelegerea factorilor ca­re au influențat repartiția zăcăminte­lor de petrol, marea avuție a Saharei contemporane. CONSERVELE DE1 Sortiment PEȘTE OCEANIC­ și calitate Lector univ. dr. D. ONETE Pescuitul oceanic — inexistent în trecut în țara noastră — începînd cu anul 1964, cunoaște o rapidă și înflo­ritoare dezvoltare. In afară de cele 2 vase trauler „Constanța“ și „Galați“ anul acesta dispunem de încă două nave „Delta Dunării“ și „Razelm“. Potrivit unor calcule estimative, în acest an piața noastră internă va fi aprovizionată cu pește oceanic în can­tități ce depășesc cu 40 la sută pe cele din anul trecut. Unii pești ocea­nici au o valoare alimentară mare sub raportul­­ părții comestibile, valo­rii energetice, din punct de vedere mi­crobiologic, a duratei de păstrare cît și a multitudinii prelucrării culinare (fapt demonstrat cu ocazia diferitelor concursuri întreprinse de întreprin­deri ale alimentației publice). Sortimentul comercial de pește o­­ceanic congelat suferă modificări în funcție de zona de pescuit. Sunt pre­văzute a fi livrate specii cu urmă­toarea denumire comercială: stavri­­dă mare, Baracouta, Cod, Sebastă, Thay, Hering. Referindu-ne la consumul de pește oceanic, în legătură cu aceasta, nu este lipsit de importantă să amintim, pentru exemplificare, că peștele Thay (Tei) în America se bucură de o mare apreciere, după cum în Japonia nici un eveniment festiv, nici o aniver­sare fericită nu este completă, dacă la masă nu se servesc preparate din acest pește. Din punct de vedere a valorii ener­getice la 500 g produs este semnifi­cativ faptul că macrourile au o va­loare de 205 Kcal, spre deosebire de știucă, care are numai 82 Kcal. sau șalău 83 Kcal., exemple care ar putea fi multiplicate. Prin compoziția sa în ceea ce pri­vește conținutul în substanțe nutri­tive, carnea de pește este apropiată de carnea animalelor. Cantitatea de grăsime variază în limite foarte largi de la 0,5 la 30 la sută. Proteinele au valori cuprinse între 13 și 22 la sută, fiind prețioase, deoarece conțin ami­­noacizi indispensabili organismului uman. Conținutul de substanțe minerale este mai mare decit în carnea anima­lelor homeoterme și variază între 1 și 2,5 la sută. Astfel carnea peștelui este bogată în săruri de potasiu, so­diu și magneziu cît și microelemente cum sunt fierul și iodul. Toate acestea au un rol deosebit în activitatea nor­mală a organismului. De asemenea, se găsesc și vitamine cum sînt A și D, în ceea ce privește asimilarea cărnii de pește conservată este identică cu aceea de animale supuse aceluiași tratament. Un rol important în aprovizionarea populației îl are însă valorificarea peștelui oceanic sub formă de con­serve, care au o durată mare de păs­trare, păstrîndu-și proprietățile esen­țiale privind valoarea alimentară, caracteristică produselor alimentare conservate prin termosterilizare. Avînd în vedere importanța lor ali­mentară și diversificarea sortimente­lor de preparate de pește — în spe­cial cel oceanic — se prevede pentru anul acesta o producție mult mai mare de conserve de pește oceanic în tomate, cu legume și alte ingre­diente cum sunt i marinate, pește cu legume, hașe de pește, marinată de fileuri și heringi. Valoarea energetică a conservelor de pește oceanic, comparativ cu a altor specii este apropiată și în multe cazuri mai mare. Marcarea conservelor de pește se face prin stanțare cu cifre și litere iar termenul de garanție în parametrii proscriși este de un an de la data fabricării Pe Everest cu schiurile Schiorul profesionist japonez Yiu- Chiro Mima a început, în fruntea u­­nei expediții de 32 persoane, escala­darea versantului sudic al celui mai înalt vîrf al lumii, Everest. Intenția ta nu este insă de a atinge culmea acestuia, ci de a efectua o coborire senzațională pe schiuri, de la altitu­dinea de 8 795 m. Atmosfera rarefi­ată, vîntul puternic, pantele abrupte fac tentativa schiorului japonez ex­trem de temerară. S-a calculat că la șase secunde de la start, el va atinge viteza de 180 km la oră. Pentru a nu­­ depăși această viteză, el va deschide un secunda a cincea una din cele trei parașute cu care va fi dotat. Dacă manevra va eșua, Miura va zbura în secunda a șasea cu viteza de peste 100 km la oră. Schiorul japonez, care are 27 ani, cămile că șansele de succes ale ten­tativei sale nu sunt prea mari. El nu este insă la prima coborire de acest gen , în 1964, a învins pantele difi­cile ale Matterhornului, intr-o cobo­rire care i-a permis stabilirea recor­dului său de viteză : 172 km la oră. . n -T. C. Tehnica românească, mai ales in evoluția sa din ultimele decenii, e­­xemplifică simbioza interesantă a două arte absolut independente. Elementele intrigii, modul de na­rare, ritmul și capacitatea analitică constituiau apanajul literaturii, al prozei cu precădere. Transferate la film, acestea se dezvoltă net într-un context inedit, concurînd și influ­ențând ulterior devenirea prozei. Eisenstein recunoștea însușirea principiilor de montaj existente în tehnica narativă a lui Dickens. Tre­­cînd în cealaltă extremă, structura filmelor lui Antonioni de pina acum (n.n. — mai puțin Blow-Up) este incompatibilă canoanelor prozei clasice (Balzac, de pildă). Dar do­minantele prozei lui Gide, Proust, Joyce sunt echivalente printr-o structură filmică proprie și inedită. Cu toate că Antonioni refuză, din acest punct de vedere, orice analo­­­gii cu operele celor enumerați. Raportul de la literatură la film nu poate fi redus numai la acțiunea de a ecraniza. Operația în sine în­lătură transcripția mecanică, întru­­cît aceasta atrage după sine o infir­mitate — ilustrarea. Factorul lite­rar reprezintă o dominantă variabilă, tocmai pentru că deosebirile de pro­totip sunt reclamate prin însuși a­­cel modus vivendi propriu filmului. A ilustra înseamnă a conserva calitățile prozei, nu însă­și savoa­rea ei. Neîndoios, neorealismul italian păstrează matricea romanelor lui Verga j Pudovkin recreează vigoa­rea realistă a lui Gorki (Mama). Ford și Von Stroheim (Fructele mi­niei, Rapacitate) compun un cadru plastic echivalent intensității dra­matice din romanele lui Steinbeck și respectiv Frank Norris. David Lean (Marile speranțe), Terence Young (Moll Flanders) scriu, la intervale de timp, substanțiale ciné-romane tipic britanice în tradiția romantică a lui Dickens și Thackeray. Literatura a investit filmul cu toa­tă mecanica ei dramatică. Numai ca punct de plecare, întrucît elemen­tele preluate au suferit un avatar inedit. Structura audio-vizuală a filmului conferă procedeelor clasice o altă existență, ori le suprimă. Ast­fel că raporturile dintre literatură și film se inversează. Filmul com­pune un alt spațiu metaforei (Joris Ivens — Lena întîlnește Parisul); hiatusul în progresia dramatică are acum valoare de șoc, valoare emo­țională (Godard — Vivre sa vie, Alain Resnais Te iubesc, te iubesc...). Intriga, tolerată la periferia legilor dramaturgice, este detronată de at­mosferă. Ritmul în nararea propriu­­zisă face concesii senzației și nu fă­ră randament emotiv. Citînd doar romancierii Marguerite Duras și Alain Robbe-Grillet, întîlnirea aces­tora cu modalitatea regizorală a lui Alain Resnais exemplifică elocvent un stadiu sui-generis al raporturilor dintre literatură și film. Filmul românesc înregistrează cî­­teva ipostaze creatoare ale tradiții­lor prozei noastre clasice ori con­temporane. Începînd cu momentul Victor Iliu (Moara cu noroc), exis­tă alte cîteva filme (Setea, Pădurea spînzuraților, Răscoala) al căror co­eficient de independență față de ma­tricea literară surprinde, nu fără a conferi structurii inițiale a prozei o altă putere de transfigurare. Nicolae CABEL BLOC NOTES DE CINEFIL LITERATURA ȘI FILMUL India. Monumentul arhitectonic Ceardinar din Hyderabad UN NOU ABU-SIMBEL Lepenski­ vir, așezarea preistorică datând de acum 8 milenii și desco­perită în urmă cu trei ani pe litora­lul iugoslav al Dunării, este amenin­țată să fie acoperită de apele lacului artificial al viitoarei hidrocentrale de la Porțile de Fier. Arheologii iu­goslavi au comunicat însă recent că ea va fi mutată intr-un loc situat la 20 m deasupra nivelului Dunării. Pentru deplasarea așezării vor fi efectuate lucrări complexe intr-un ritm susținut iar valoarea lucrărilor se va ridica la suma de 500 000 do­lari. Aici, la 20 m deasupra apelor Dunării, ea va fi transformată în­­tr-un „oraș-muzeu" și va fi acope­rită cu o cupolă sprijinită pe un schelet de oțel. Specialiștii afirmă că lucrările pentru tăierea blocurilor de piatră vor necesita eforturi asemănătoare cu cele de la salvarea templului Abu-Simbel din R.A.V. Aici însă vor fi folosite aceleași procedee ca în 1968 cînd pentru salvarea Tabulei Traiana și a unei portiuni a Viei Danubiana, blocuri întregi de piatră în greutate de 300 tone au fost decupate și mutate. Cînd lucrările de deplasare a în­tregii așezări vor fi terminate, trecu­tul și prezentul se vor conjuga în­­tr-o ambianță inimitabilă. Pe de o parte, hidrocentrala, simbol al artei și tăriei omului modern, și pe de al­tă parte o așezare a trecutului în­depărtat care înnobilează prezentul. V. F. APROAPE ABREVIERI Orizontal : 1. Din toa­tă inima — Pînă la un cap de ață; 2. Legați de mîini și de picioare; 3. Nici măcar o gură de apă — Se pune la ini­mă ; 4 Localitate în U.R.S.S. — Resort — în centrul gurii 1; 5.I­­nima pădurii ! — 1 se împleticește 6. In carne (mase. pi.) — de informații! limba! ; și oase Centrul — Capul familiei I ; 7. Un exem­plu, pe scurt — Răsărit — Cu ochi ca pisica ; 8. Oameni cu inimă (fem.); 9. Circa (abr.) — Coastă 1; 10. Ușile ! — Cu ochi-n patru — La sfîrșitul vieții 1 ; 11. în fundul inimii — Se pune-n deget. Vertical: 1. Cu obraz subțire; 2. Cu capul plecat — în cap! (fem.) ; 3. în mobila unei came­re — Cu gura pe ju­mătate ! ; 4. Prepoziție latină­­ T— Untdelemn — Crestătură pe răbojul vieții ; 5. Te Soare la ficat ! — Au cap (pi.) 6. Sfîrșit de spectacol 1 — Curbe 1 — Toate-s ca la-nceput ! — Zar la table ; 7. Cu inima des­chisă — Coastă (reg.) ; 8. Zece, pe din două! — Nu văd înaintea o­­chilor; 9. Nu se aude gura — Fet. 10. Orășel în U.R.S.S. — Fete, vă­zute dintr-o parte ! — Fibre; 11. Poartă ace­lași nume ca tine — Nu-și pleacă ușor capul (pi.) — La mijloc, la șase ! Cuvinte rare , ELO, UBI, ARN, OTAR. Adam STOICA Sîmbăta 28 martie 1970 CALEIDOSCOP IN MUNȚII Nevada, la o altitudine de 8 000 m, trăiește o herghelia de cai sălbatici. Se spune că el provin din 10 cai lă­sat­ pe aceste meleaguri în anul 1548 de către conchistadorii spanioli. CELEBRUL cîntăreț de operetă Tino Rossi păs­trează toate scrisorile de dragoste ce i-au fost tri­mise în ultimii 25 de ani. Și toată această risipă de declarații cîntărește nu mai puțin de.. 10 tone. OAMEnIi de știință englezi au observat că la Londra au început să se întoarcă păsări care pă­răsiseră de foarte mult timp orașul. Astfel, de pildă, au apărut în oraș findunele, păsărele care nu s-au mai văzut aici de 80 de ani. Explicația este că în ultimii ani s-au luat măsuri severe pen­tru controlarea substan­țelor toxice sau dăună­toare care se degajă în aer, poluînd atmosfera. Datorită acestor măsuri, în ultimii ani, aerul dea­supra Londrei este cu mult mai curat. In con­secință au reapărut tot felul de insecte cu care se hrănesc păsărelele, iar după acestea — și păsă­relele. CEA Mai veche tufă înflorită se consideră cea de trandafir din orașul Gundesheim (R. F. G.). Vârsta acestei plante este evaluată la 800—1­000 de ani Ea continuă să înflo­rească și acum. FRANȚA ocupă locul unu­l în Europa în ce pri­vește numărul imigranți­lor. Aceștia reprezintă in prezent 6 la sută din populație și 10 la sută din forța de muncă. Totuși, în ultimul timp autorită­țile au luat măsuri pen­tru limitarea imigrației. Una din cauze este im­posibilitatea de a asigura muncitorilor străini și fa­miliilor acestora con­diții normale de locuit. Majoritatea covîrșitoare a acestora locuiesc în bidonville, fără apă și fără lumină. IN APROPIEREA insu­lei Greta a fost descoperi­tă cea mai veche așezare omenească de pe teri­toriul Greciei. Plus acum orașul era acope­rit de lavă vulcanică și cenușă. S-au găsit și încăperi speciale cu vase uriașe în care se presu­pune că se păstrau ali­mente. Unele din ele sînt împodobite cu dese­ne minunate. Primele săpături în raza insulei Sentorini au început cu un an și­­ jumătate in urmă, iar descoperirile au fost făcute cam tot pe atunci. Specialiștii consideră că acest oraș ar fi fost construit cu 3400 de ani in urmă. Plug cu role Inginerii maghiari au creat un plug cu role care ară și, simultan, afinează orice sol, făcînd inutilă orice prelucrare suplimentară. Pămîntul ridicat de brăzdar și de disc este aruncat în sus și apoi cade pe primul dispozitiv cu role, după aceea pe al doilea etc. Discurile rotitoare și rolele fărîmițează solul și îi mărun­­tesc. Randamentul aratului crește astfel substan­tial. Gratie acestui plug, tractorul respectiv con­sumă de două ori mai puțin combustibil, și aratul se face la o viteză ce ajunge la 10 km pe oră, ceea ce duce la o reducere a cheltuielilor ce pre­ced însămînțatul. LA SFIRȘIT DE SĂPTĂMÎNĂ Anecdote — N-am să mă căsătoresc decit atunci cînd voi găsi o fată care să-mi fie opusă din toate punctele de vedere. — Nu o să-ți fie prea greu. Sînt atîtea fete drăguțe și deștepte în jurul tău ! ★ Doi domni se aflau tn același compartiment de tren. Primul se adresează celuilalt. — Ai fost la cursurile profesorului Milberry ? — Da, răspunse celălalt. — Ascultă-mă pe mine. Nu te mai duce; este cel mai prost orator din cîți am cunoscut vreo­dată. — Trebuie să mă duc neapărat. Eu sînt Milberry. — Tommy — Tată, cînd am să mă fac mare vreau să mă fac explorator eretic. Tatăl — E minunat, Tommy, Tommy — Da, dar aș vrea să mă antrenez încă de pe acum. Tatăl — Și cum anume ? Tommy — Aș avea nevoie de un dolar pe zi pentru înghețată ca să mă obișnuiesc cu frigul. * — Doctore, cum aș putea să-l împiedic pe so­țul meu să vorbească noaptea. In­somn î — V-aș sfătui, doamnă, să-l lăsați să vorbeas­că puțin în timpul zilei. Un farmacist italian și-a dat seama că propriul vînzător a dat unui cumpărător un tub de stric­­nină, în loc de unul de aspirină. Imediat el se năpusti afară din farmacie și reuși să-l ajungă pe client. — „Oh, mulțumesc cerutul", exclamă farma­cistul. Mă temeam că n-o să vă mai găsesc. V-am vîndut din greșeală stricnina un loc de as­pirină. Și stricnina, după cum știți și dv„ costă cu 400 de lire mai mult. — Cine s-ar fi gîndit că pe Lună su­ghițul este un lucru așa de teribil ! „Cetățeanul de colo nu și-a luat b­let !“ Pentru ca totul să fie natural... Odihnă un pustiu Frișca am bătut-o, ce mai urmează : „Centurile de siguranță sînt exce­lente ! Merită să se încercăm !“ SFÎNTUL... Se spune că numitul Vasile Purice, originar din satul Tichiriș, care a lucrat o perioadă de timp la gogoșeria din piața Focșanilor, a je­fuit mai multe biserici din județ-Cu toiagul și desaga. Permanent umblînd tuioaga, „Sfîntul“ Purice-Gogoașă Cu mustăți și cu cocoașă Străbatea cărările, Descuind intrările Tot cu iarba fiarelor Și cu vârful ghiarelor, Miluind acele broaște Care-! îndreptau spre moaște, Către prapure și strană Spre amvon și spre icoană, Către sfîntul din altar Cu arginti la buzunar, „Sfîntul“ Purice-gogoașă Tot de cînd era în fașă, Nimerea mereu dibaci Către coșul cu colaci, La prescuri și la rachiu Și la vinul rubiniu. Ospăta ce ospăta Și degrabă încărca In căruțe și în sănii Și pleca făcînd mătănii, Că să-l ierte cel de sus C-a furat și-apoi s-a dus... Mai departe, parazitul, „Sfîntul“ Purice, smeritul, Pleacă și desferecă O altă biserică Necerînd nici unde voie Măcar sfântului Sisoe... Cum e el, cum se prezintă ? Pregătit mereu să mintă , Față blinda ca de sfînt Cum nu-i alta pe pămînt, Subțirel, bine legat Ochi de uliu, sprîncenat, Păr șaten sau castaniu Și se uită cam șasiu. Poartă hainele în dungi, Și­ are brațe lungi, prea lungi, Dar nu seamănă, vă jur, Cu artistul Roger Moore. Știe jude și carate Ca pe-un fulg te ta în spate, Și pătrunde prin ferești De te miri și te crucești, Dispărînd apoi prin poduri Fredonînd numai prohoduri Crezuri, psalmi și rugăciuni Evanghelii și minciuni. Șterpelind de prin pereți Sfinți, arhangheli, catiheti Dîndu-i tot din loc în loc de nimic prin iarmaroc . L-a vîndut pe dumnezeu Cu un leu, auzi cu-n leu ! Ajunsese o icoană Dată-aiurea, de pomană. A fost prins la Tîmboiești, La Garoafa sau Golești. Avea chipul îngeresc Și costum călugăresc. Judecat și condamnat Blestemat de-ntregul sat, „Sfîntul“ Purice-Gogoașă A luat-o pe cocoașă... Emil STANCIU Mini-fabule Unei mame care nu tine legă­tura cu școala unde învăță copiii ei. Te lauzi tot mereu cu „școala vieții“ (La tine-i cîntec vechi, mîncat de molii). Dar ca să-ți crești cum trebuie băieții. Interesează-te de... viata școlii. Floarea Omului, zău, ce să-i fac ? După­ o vorbă mai străveche, Cînd mă pune la ureche Cică-s... fleac­ă Covrigul Omul mă mănincă cu plăcere După cum e vechiul obicei, Dar nu sînt de acord cînd el imi cere Ca să stau in coadă la căței... Apa S-a apucat, din mare lăcomie Să stringă omul mie lingă mie» Și a pățit. Așa i se cuvine... Dar de ce spune c-a intrat la mine !

Next