Milcovul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 222-297)

1970-05-26 / nr. 267

MILCOVUL pag. 2 Nu o dată, fie că ne aflăm în­­tr-o ședință, fie că participăm la o dezbatere sau pur și simplu ascultînd o părere a unui om despre un semen al său, ne este dat să auzim: „este stăpînit de dorința de autodepășire". Sau dimpotrivă : „nu se preocupă de continua sa educație". Și de fiecare dată, gîndul ne duce la preocuparea sau lipsa de preo­cupare a celui în cauză pentru învățătură. Pentru că, înainte de toate, „educația continuă“ pre­supune continuă învățătură, do­rința de a cunoaște mereu mai mult. Prin termenul generalizat, a­­ceastă formă de învățămînt nu înseamnă de fapt, într-o accepție mai largă, nimic altceva decît to­talitatea preocupărilor oamenilor pentru dezvoltarea cunoștințe­lor acumulate in școala absol­vită. Datorită schimbărilor de­terminate de progresul tehnic științific sau social, se produc intr-un ritm tot m­ai accelerat și se cere crearea unor posibilități sporite pentru un învățămînt de cultură generală, prin „educație continuă“,­ utilizarea folositoare a timpului liber și ridicarea la nivelul superior al specializării. In multe țări avansate ale lu­mii se insistă pe integrarea a­­cestei forme de învățămînt în diferite sisteme de învățămînt național. Ar însemna astfel să existe învățămînt post-elemen­­tar, post-secundar sau post-uni­­versitar. In diferite locuri s-au și luat măsuri în această direc­ție. In tara noastră, unul dintre statele cu un ridicat nivel de organizare al învățămîntu­lui — s-a instituit, după cum se știe, învățămîntul post-universitar. Dacă adăugăm și posibilitățile largi puse la îndemână pentru tot dornicul, de a urma treptele învățămîntului, prin cursuri se­rale sau fără frecvență, avem deja o imagine clară a modului superior de organizare a pro­cesului de instrucție școlară în România. Există însă la noi — și la a­­ceasta aș vrea să mă refer — diferite condiții de a învăța în afara formelor constitutive ale învățămîntului tradițional, ca o completare a acestuia. De a­­ceastă dată se recurge direct la voința omului, la interesul și dorința sa de autodepășire. Am întilnit în orașele și satele ju­dețului medici, ingineri, tehni­cieni, profesori, care pentru a ține pasul cu vremea și-au in­stituit sisteme proprii de studiu, și chiar dacă pornesc de la di­ferențele lor individuale de muncă, ele întrunesc un carac­ter organizatoric, pedagogic, exigent. Cum tot atit de meritorie este presupunerea unor muncitori și cooperatori, nu numai de a ur­ma cursurile de calificare și ri­dicare a calificării ale învăță­­mîntului agricol, ci se preocupă și de aprofundarea pe mai depar­te a cunoștințelor, încercînd o lărgire și o prelungire a pregăti­­ ri discutămi despre: E­DUCAȚIA C­ONTINUĂ­ rii lor generale și profesionale în orele de după programul din întreprindere sau cooperativă, acasă. Dar nu este mai puțin adevă­rat că unii oameni și din păcate, sînt puțini, „se hrănesc“ o via­ță întreagă cu ceea ce au acu­mulat cîndva în diferite școli ce le-au urmat. Ceea ce, desigur este foarte puțin în zilele noas­tre cînd multe cunoștințe nu numai că se împuținează o dată cu scurgerea vremii datorită al­tor cuceriri ale minții omenești, dar se și anulează. Există uneori la unii oameni părerea că timpul nu le ajun­ge, înrădăcinată­­ în conștiința lor pornind inițial de la o in­tenție de scuză. Dacă lucrurile ar sta așa, atunci ar însemna să încetăm să depunem eforturi în­­girjite pentru o sarcină imposi­bilă de atins. Ori, dimpotrivă. In bugetul de timp al fiecăruia dintre noi, dacă ar fi aceasta cauza, găsim un capitol de „activități diver­se“, adesea slab delimitate de „pierdere de vreme“, care pot fi reconsiderate în folosul in­tenției de autodepășire con­tinuă. Această observație din urmă nu e de natură să înlăture pă­rerea fermă că pretutindeni se desfășoară azi o notabilă acti­vitate de educație, că pasiunea pentru învățătură, în înțelesul ei larg, influențează puternic spiritul public. T. CEROTEANU Și-a recăpătat vederea Infîm­plarea a suscitat multe în­trebări și comentarii: — lui­­ Șerban Potlog i-a revenit vedejea, — Cum‘? Ce fel? In ce ch­ip ? Doar er­am în vîrstă?!... și răspunsu­rile veneau prompte : „Nu la Bucu­rești s-a­­ căutat omul nici în țară străină, nu în‘alt m­are oraș al țării, la medici vestiți, ci aici, la Focșani, la doctorii noștri..." S-a încumetat bătrânul să încerce tratamentul indicat de medicul Gra­­nenfels Dia. S-a efectuat o operație dificilă, riscantă chiar. Dar a reușit. Acum Șerban Potlog, am ajuns la 87 ani, vede. Se simte — cum spu­nea el — ca un nou născut. Și o­­chii lui au căpătat culoarea limpe­de a cerului. Și mulțumirile lui sunt calde și sincere. Ilustrate decolorate Un grup de tineri de la întreprin­derea de vinuri pentru export a plecat, recent, în excursie cu mij­loace de transport asigurate de Au­tobaza de transporturi din Focșani. Plecarea spre nordul Moldovei a fost entuziastă, dar pe parcurs au­tobuzul s-a... umflat în pene. Astfel, că niște staționări pe la Adjud, sau în comuna Păltinoasa dincolo de Bacău, au dat peste cap programul și buna dispoziție a ex­cursioniștilor. In loc să viziteze obi­ectivele propuse, aceștia au pierdut timp prețios pe drum. Ce au de spus organizatorii ? Boala sanitarului De neînchipuit cum unele cadre sanitare puse pe căpătuială în anu­mite împrejurări se leapădă de dem­nitate, cum se leapădă de halat și comit acte netrebnice. Năstase Damian, sanitar igienist la Hîngulești efectuează un control la bodega din satul Maluri. Și con­statările le consemnează intr-un proces-verbal. Apoi propune gestio­narului Costică Florea un tîrg : „Ru­pem actul, dar... te costă!...“ Și Damian rupe actul. Și pe Flo­­rea îl costă. Dă o masă în valoare de 112 lei, ca să scape de măsuri. Și sanitarul pleacă sătul și satisfă­cut, în treburile lui. De fapt, la sanitarul igienist Da­mian, boala ciupitului e o boală grea. Cine se oferă să-l lecuiască ?... Rubrică redactată de Emil STANCIU, cu sprijinul corespondenților Localul Școlii secundare de fete (Continuare din nr. 261/19 mai 1970) Externatul de fete — din lipsă de local propriu, a peregrinat prin citeva localuri din Focșani. Primul local — („Casă nepotrivită“, cum i se spunea intr-un raport al polițaiului local) era pe strada Țigănească, într-un cartier rău famat, fapt care putea să se reflecte în chip negativ asupra moralității elevelor. „In concluziune — spunea raportul — acest local nu este propriu pentru asemenea școală sub nici un punct de vedere". (Ds.32/1891). Al doilea local cunoscut avea ca proprietar pe C.I. Lupu, profesor la Liceul „Unirea" și soțul Elizei Lupu, directoarea Școlii secundare. Nici această clădire nu era potrivită pentru o școală de importanta celei al cărei isto­ric îl facem. In 1896, Ministerul Instrucțiunii Publice comunică Primăriei că a primit din partea locuitorilor comunei Focșani o reclamație în sensul că „localul ocupat de externatul secundar de fete este cu totul impropriu și neîncăpător, față de numărul elevelor ce urmează la acea școală“. Primarul opiniază pentru rezilierea Contractului de închiriere, de la 26 august viitor (1897 — Ds. 7/1896). De-abia în 1900, externatul de fete va avea un local potrivit, dar din păcate — pentru scurt timp. La aceasta dată, Liceul „Unirea“ mutîn­­du-se în noul local — localul actual, — lasă clădirea sa Școlii secundare de fete, care va funcționa în condiții foarte bune în acest local pînă în 1903, anul desființării școlii. Școala secundară de fete nu avea internat. Toate elevele erau ex­terne, cele de la țară avînd gazdă în oraș. La 12 aprilie 1895, găsim o listă de gazdele elevelor care nu erau din localitate (Ds.7/1895), iar în anul următor aflăm că aceste gazde erau inspectate de directoarea șco­lii, că aveau „registru de inspecțiune“ și că, chiar medicul orașului avea obligația să viziteze aceste gazde (Ds.7/1896). Corpul didactic al școlii Am arătat încă de la început că primii profesori ai Școlii secundare de fete erau de la Liceul „Unirea": N. Țipei, D. Toma, P. Mironescu, Ștefan ?■ Coleșiu. Acestora li se adaugă și doamnele : Eliza Goleșteanu (căsătorită Lupu), Cleopatra Stoenescu, Elena Isăcescu și Maria (Marcela) Zamfirescu (sora lui Duiliu Zamfirescu). Aceasta din urmă se retrage curînd după deschiderea cursurilor (pre­da lb. franceză) și e înlocuită cu Eliza Goleșteanu, care va fi și directoarea școlii, N. Tipei devenind și director de studii. Profesorii de la Unirea­ predau gratuit. Erau plătite cu salariu variind între 100 și 150 lei — 3 profesoare din cele amintite. La 31 august 1891, Ministerul acordă o subvenție de 12 000 lei „sumă pe car­e o repartizează ca salariu pentru 10 profesoare suplinitoare". Salariul lunar al majorității acestor profesoare era de 200 lei. De la „Unirea“, Ministerul reține doar noi profesori: Ștefan Vasilian (de­sen și caligrafie). Aceștia erau plătiți cu 60 lei lunar. Ceilalți încetează cu suplinirea la acest externat“ (Ds.32/1891). Observăm că pregătirea majorității acestor profesoare era la nive­lul bacalaureatului, una din ele Caliopia Iliescu, profesoară de istorie — fiind doar absolventă a 7 clase de liceu. Una singură, Victoria Mănescu era bacalaureată și absolventă a Facultății de litere. Profesorul de desen și caligrafie Ștefan Mincu refuză catedra la care a fost numit și va fi înlocuit de profesoara Caliope Stănescu. Tabloul personalului didactic pe anul școlar 1900 — 1901 (așa cum rezultă din anuarul publicat în acest an) păstrează doar citeva din aceste profesoare, altele apărînd între timp. Menționăm pe profesoara și publicista Izabela Sadoveanu, profesoară de filozofie, activistă culturală de frunte în viața culturală a Focșanilor de la începutul sec. XX și — mai tîrziu — o figură cunoscută în viața culturală a țării întregi. La muzică, în locul profesorului Ștefan Vasilian de la Liceul „Unirea“, găsim pe Ion Nanulescu de la același liceu. Tot din anuarul citat aflăm că dintre profesoarele externatului de fete, patru erau definitive, 6 provizorii și numai două suplinitoare. Deci, la Școala secundară de fete se organizase treptat un corp didactic bine pregătit, bine închegat, cuprinzînd chiar personalități didac­tice și culturale. (Va urma) REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA t Focșani, strada Mihail Kogălniceanu nr. 7, telefoane 15 79 : 30 35: 21 74: 20 98 Puținii spectatori prezenți duminică pe stadionul „23 August", după ter­minarea celor 90 minute regulamen­tare de joc părăseau dezamăgiți tribu­nele, nu numai din cauza slabei com­portări a echipei favorite, ci mai mult datorită arbitrajului prestat de bri­­gada băcăuană formată din Cornel Buburez, Alexandru Gliga Jean Popa, care a condus partida cu foarte multe greșeli, influențind rezultatul final. Primele 10 minute ale întîlnirii se joacă mai mult la mijlocul terenului cu faze confuze și pase imprecise, ju­cătorii ambelor echipe, ocupîndu-se în special de... faultarea adversarului. Deci, am asistat la o perioadă „de studiere", presărată cu foarte multe obstrucții nesancționate de arbitru. După aceasta, acțiunile ambelor for­mații devin din ce în ce mai clare, cu toate că jucătorii din teren sunt mai mult împiedicați in practicarea unui fobal spectaculos, de ploaia și vîntul care se fac tot mai mult simțite, întregul teren mustește de apă, fă­când imposibil controlul balonului. Minutul 14. Echipa bucureșteană, avantajată de vînt, lansează o acțiune in careul nostru de 16 metri, spre Pă­­unescu, care, profitînd de fuftul fun­dașului Victor Rusu (Unirea Focșani), înaintează cîțiva metri și pasează co­legului său Ion Ștefan. Acesta, dem­ar­­cat, singur cu portarul, înscrie. Presingul echipei noastre, concre­tizat printr-o suită de cornere și o se­rie de acțiuni clare de gol, respinse însă cu promptitudine de masiva apărare a oaspeților, nu reușește să modifice rezultatul de pe tabela de marcaj, care indica avantajul echipei Electronica Obor București. In această repriză consemnăm acțiunile lui Ință, Tîlvăr, Opri­­șan, Barbu și iar Ință, din minutele 17, 32, 37, 40 și 44 ratate din poziții fa­vorabile de gol. Dacă in prima repriză am asistat la un joc echilibrat, la un arbitraj cu­ de cât competent, cu acțiuni de o par­te și de alta, în cea de a doua, se joacă numai la o singură poartă, cea a oaspeților, inițiativa aparținînd tot timpul jucătorilor noștri. Forma exce­lentă a portarului Bunici, pripeala îna­intării noastre, terenul desfundat din fața porții echipei Electronica Obor, arbitrajul sub orice critică ce avanta­jează pe bucureșteni, sunt tot atîtea cauze care au făcut să nu asistăm la o răsturnare de scor. Partida de fotbal Unirea Focșani— Electronica Obor-București ia astfel sfîrșit, cu rezultatul de 0—1, rezultat care nu reflectă nici pe departe ra­portul de forțe existent pe teren. Gheorghe POMPILIU FOTBAL ÎN DIVIZIA C: Unirea Focșani-Electronica Obor-București 0-1 DOMINAREA S-A DOVEDIT INSUFICIENTA Clopoțelul vacanței de vară va suna în curînd Am stat de vorbă cu mai mulți e­­levi acum, cu numai câteva zile înainte de a intra în vacanța de vară. Pentru unii, febra pregătirii examenelor de admitere, a baca­laureatului, îi determină să spună că vacanța de vară e „o relaxare binemeritată după un efort susținut în vederea pregătirii pentru exa­men“. Pentru ceilalți, care nu aveau în față examenul­, vacanța însemna a-și împărți timpul între distracții, excursii, tabere, lectură, acțiuni ini­țiate de școală. Elevul Cătălin Grăj­­dieru, din clasa a VIII-a B a Lice­ului „Unirea“ încerca o definire mai originală a vacanței: „Vacanța... Da, totdeauna a fost așteptată cu nerăbdare! Și totuși, o definiție a vacanței, mi se pare a fi greu de dat, pare imposibilă. E cert, însă, că fiecare o simte ca o parte a vieții lui de școlar, pe care o uită în timpul anului, dar care reînvie o dată cu cli­­chetul clopoțelului de sfirșit de an. Iar clinchetul clo­poțelului de sfirșit de an se confun­dă cu primul clinchet al clopoțelului ce marchează începutul vacanței de vară“. Ii întrebam cum și-ar dori să-și or­ganizeze vacanța, ce soluții dau pen­tru ca reușita acesteia să fie sigu­ră. Îmi spseseră că pe primul plan stau acțiunile inițiate de școală și că și-ar dori să facă sport, mult sport, să călătorească, că de suges­tiile lor s-au folosit organizațiile U.T.C. în alcătuirea planurilor de ac­tivitate pe vacanța de vară. In intenția de a afia ce proiecte de organizare a vacanței se oferă e­­levilor din județul nostru,ne-am a­­dresat tovarășului Pavel Ie­pde, se­cretar al Comitetului U.T.C. Vran­­cea și tovarășului inspector Nico­­lae Bordeianu de la Inspectoratul școlar județean Vrancea. Am allat de la aceștia că vor mer­ge in tabere de odihnă 1 550 de e­­levi din școlile generale și liceele teoretice din care : 1 230 vor merge in tabere de munte , la Homorod­­băi (județul Harghita)— 200 de e­­levi, Chirui-băi (județul Harghita) — 200,la Pustnicul (București) —215 Snagov-Parc — 200, Buda-București 215 și 320 la mare (în tabăra de la Nă­vodari). Tabăra de la Cotești, com­plet renovată, va găzdui două se­rii a câte 100 de elevi. Prima serie ce va păși pragul taberei de la Co­tești, la 10 iunie, va fi formată din 75 de preșcolari. Dintre elevii ce vor pleca în tabere, 302 vor beneficia de gratuitate, iar ceilalți vor contribui cu un procent de la 20 la sută pînă la 80 la sută — în funcție de sala­riul părinților — din costul inte­gral (de 390 lei) al taberei. Pentru elevii ce și-au dorit să meargă în excursii în vacanța de vară, s-au prevăzut itinerarii inter­­județene — pe care și le vor alege în funcție de preferințe — pe peri­oade de 5—7 zile. Vor merge în ex­cursii 1680 de elevi (dintre care 211 gratuit), organizați în 42 de lo­turi a cite 40 de elevi. Excursiile, fie că se vor face prin O.N.T. sau B.T.T., sunt astfel alese pentru ca elevii să poată avea posibilitatea de a cunoaște importantele obiecti­ve industriale, culturale, economice ale celorlalte județe. 102 elevi (secretari a­i comitete­lor U.T.C., membri ai cercurilor foto, radio sau electro­tehnică, res­ponsabilii comisiilor profesionale, membri ai colectivelor de condu­cere a societăților literar-artistice și științifice, președinți ai asociații­lor sportive, și alții) vor merge în tabere de odihnă și instruire pe pro­bleme ale muncii și vieții de orga­nizație U.T.C., sau pe aptitudini și interese (la Bran, Curtea de Argeș, Brașov, Constanța, Nucșoara, Valea Uzului) în scopul pregătirii lor ca principali organizatori și conducă­tori ai activității școlare în vi­itorul an. Pentru elevii ce vor rămîne în o­­rașele sau comunele județului, ac­tivitatea pe vacanța de vară va fi dirijată în cadrul cluburilor de că­tre comitetele U.T.C. și unitățile de pionieri. Tovarășul inspector Nicolae Bor­deianu ținea să ne asigure că „s-a instituit un comandament județean format din profesori, activiști, co­mandanți ai unităților de pionieri, reprezentanți ai instituțiilor cu care colaborăm în scopul de a asigura elevilor noștri un cadru cit mai in­teresant de desfășurare a activității pe perioada vacanței de Vară. In afara tradiționalelor tabere, ne-am orientat — și pe baza sugestiilor primite din rîndul elevilor — asupra unor acțiuni menite să cultive la e­­levi sentimentul de dragoste pentru locul natal, de cunoaștere a tradi­țiilor de luptă și muncă a poporului nostru — prin vizitarea unor obiec­tive industriale și economice, ex­cursii la Mărăști și Mărășești —, de a cultiva la ei dragostea pentru muncă — prin acțiuni de îngrijire a lotului școlar și de participare la munca pe șantiere“. Tovarășul secretar Pavel Istode preciza că „acțiunile proiectate a se realiza în această vacanță se desfășoară pe două planuri para­lele : muncă organizată și acțiuni educativ-instructive. Elevii noștri vor participa la munca voluntar-pa­­triotică în serii de cele două săptâ­­mîni pe șantiere ale tineretului, ast­­fel: în Focșani pe șantierul Com­plexului social-școlar, al Casei de cultură și al Ștrandului tineretului, iar la Panciu, Adjud, Mărășești, O­­dobești pentru amenajarea zonelor verzi ale orașelor, pentru amenaja­rea și întreținerea unor baze spor­tive. Totodată, se vor alcătui și pro­grame de desfășurare a unor simpo­zioane, întîlniri cu personalități ale vieții politice, culturale, sportive din țara noastră. La nivel de oraș, în cadrul cluburilor, se vor organiza cercuri de inițiere foto, radio, iar la Mărășești, dacă plaja va fi uitili­­zabilă, un cerc de inițiere în înnoi Și mi-aș permite încă o anticipare : s-au pregătit, pentru elevii și bri­găzile ce se vor evidenția în în­trecerile lansate în cadrul muncii voluntar-patriotice, diferite forme de stimulare (fanioane, premii și alte­le). Iar în ceea ce privește momen­tul de încheiere a anului școlar și începere a vacanței, acesta va fi marcat de organizarea unui carna­val, a unor serbări ce le dorim cît mai reușite“. Jean- GHEORGHIU Imagine din stația de transfor­mare — Focșani tv MARȚI 26 MAI PROGRAMUL I 17.55 Deschiderea emisiunii. 18.00 Buletin de știri. 18.05 „Universal șotron” Enciclopedie pentru copii. 18.25 Ex­terra ’70. 18.45 Studioul artistului amator. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20­1 001 de seri. „Petre la Polul Nord“. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Seară de teatru. „Răzvan și Vi­dra“ de B. P. Hașdeu. 21.40 Prim plan. Artistul poporului Pe­tre Ștefănescu Goangă. 22.05 Imagini sonore : Mihaela Mihai și Sile Dinicu. 22.30 Telejurnalul de noapte. 22.50 închiderea emisiunii. MIERCURI 27 MAI PROGRAMUL I 17.50 Deschiderea emisiunii. 17.55 Buletin de știri. 18.00 Palatul viselor — emisiune pen­tru pionieri. (Interviziune). 18.30 Tineri interpreți de muzică popu­lară. 18.45 Reportaj T­V. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 1 001 de seri. „Pehacek detectiv“. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Tele­cinemateca . ..Ești totul pen­tru mine”. 21.35 Studio dans .- „Duo“. 21.50 Ora editorului. Editura „Junimea“ de la Iași. 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. radio MARȚI 26 MAI PROGRAMUL 1­5.05— 6.00 Muzica dimineții. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 9.30 Atlas cultural. 10.10 Curs de limba franceză. Ciclul III, secția 16-a 10.30 Radio școală. Limba și literatura română (pentru clasa a VIII-a). „Eroi sadovenieni“. 11.20 Orchestra de muzică populară „Miorița“ din Brașov. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Șlagăre în interpretări orchestrale. 12.30 Intilnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremeiră cotidiană. 13.22 Cântece de Vasile V. Vasilache și Ion Cristinoiu. 13.45 Melodii populare. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.40 Publicitate­ radio. 15.00 Radio școală. Literatura română (pentru clasa a XlI-a). Liviu Re­­breanu — cititor al romanului ro­mânesc modern. 15.25 Compozitorul săptămînii — Franz Schubert. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.30 Ce e nou în județul nostru. 17.05 Radioenciclopedie pentru tineret. 17.30 Noi înregistrări de muzică popu­lară cu Ileana Filipescu, Viorica Flintașu, Ion și Ștefan Petruș, Io­nel Banu, Gică Chîrea și Florea Pi­­ronescu. 18.10 Radiosimpozion. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămînă unui meloman. 20.05 Tableta de seară. 20.10 „365 de cîntece“. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Memoria pămîntului românesc. 21.30 Solistul serii — Gică Petrescu. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Concert de seară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. cinema MARȚI 26 MAI Cinema UNIREA Focșani — „Splen­doare în iarbă". Cinema FLACĂRA Focșani — ,Cu mine nu­ madam". Cinema POPULAR Adjud — „Casa neliniștită". Cinema LUMINA Mărășești — „5 mi­lioane de martori". Cinema POPULAR Panciu — „Discu­ție bărbătească". Cinema VICTORIA Odobești — „Că­sătorie pripită". N.R. Ziarul nu-și asumă răspunde­rea față de eventualele schimbări în programarea filmelor. MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO Marți 26 mai 1970 LA JUNIORI Joc frumos — victorie la scor Unirea Focșani — Flacăra Moreni 3-0 După acel excepțional 3—1, reali­zat cu o săptămînă în urmă în depla­sare în compania formației Dinamo București, echipa de juniori a clubu­lui Unirea Focșani care activează în Campionatul național de juniori, du­minică, pe stadionul „23 August" și­ a mai înscris în palmares o nouă­­ victorie la un scor categoric: Unirea Focșani—Flacăra Moreni 3-0 (1-0). Cele trei puncte au fost înscrise în ordine de Tutolea (min. 6 și 72 direct din corner) și Jean (min. 77). S-au remarcat Sandu, Rădoi, Gigan de la Flacăra Moreni și Cretu, Tato­­lea, Plopeanu, Nistor și Tom­a de la Unirea Focșani. Foarte bun arbitrajul prestat de Dopca Anton și Petre Balaban. V. SPIRU Primii pași în șahul artistic Șahul artistic capătă tot mai mulți adepți în rîndul elevilor. în pregătirea multilaterală inte­­lectual-sportivă a tineretului, un loc important îl ocupă și șahul artistic, mijloc de destindere și educație în același timp. Șahul artistic își are o­­riginea în jocul practic din care-și extrag ideile, prezentîndu-le însă în­­tr-un mod stilizat, lupta dîndu-se de astă dată între doi adversari, cu o tehnică înaltă, dar care sînt supuși verdictului implacabil al autorului pro­blemei. După primul concurs desfășurat în cinstea zilei de 1 Mai, pionierii și șco­larii din municipiul Focșani s-au în­­tîlnit în ziua de 21 mai în fata tablei de șah pentru a rezolva diferite pro­bleme ale șahului artistic. Tovarășul inginer George Teodoru­, președinte al Comisiei centrale de compoziție, deschide concursul prin dezlegarea unor probleme din șahul artistic. Concurenții, familiarizîndu-se cu a­­cest nou gen de probleme, au accep­tat deschiderea concursului propiu­­zis. Se dă prima problemă: Alb : Rb 8; Tb 1; Nc 2; C 5 Negru : Ra 6; Db 5 Se cere­­ albul dă mat în două mu­tări. Prima mutare este a negrului. ...Atenție gindire, „scheme", transpi­rație și iar emoții. După citeva minu­te chinuitoare se prezintă fiecare cu soluția problemei După verificarea buletinelor nici un concurent nu a­ găsit soluția corectă a problemei. In continuare se mai dau două proble­me. Un număr de 7 concurenți rezol­vă, acumulînd cele 4 puncte. Astfel, primele locuri au fost cîștigate in on­dine de : Baditoiu Constantin de la Sinaia profesională M.I.U Focșani ; Rîpeanu Eugen, Școala generală nr. 6 Focșani ; Lăpușan Mitrea, Școala ge­nerală nr. 11 Focșani Concurenților cîștigători li s-au în­muiat premii și diplome. Ținînd cont de solicitările pionie­rilor și școlarilor din municipiul Foc­șani, Consiliul județean al Organiza­ției pionierilor Vrancea în colaborare cu C.J.E.F.S. vor organiza In fiecare săptămînă concursuri de dezlegări de probleme din șahul artistic, iar mai tîrziu (de ce să nu fim optimiști) con­cursuri de compuneri de probleme. Prof.Dumitru MUȘAT Orice poveste începe cu ,,a fost odată..." Orice prietenie, cu o strîngere de mină... Dar, orice zi începe cu o lectură preferată! Ziarul care răspunde în fiecare dimineață la mii de întrebări ale oamenilor din fabrici, de pe ogoare, de pe văile Milcovului și Putnei, din laborator ori de la catedră — tineri sau vîrstnici ! Ilcovul Vreți să fiți permanent informat ? Vreți să aveți in casă un sfătuitor ? Atunci, abonați-vă la ziarul MILCOVUL! Nu uitați ! Abonamentele se fac zilnic la factorii poștali. Ca difu­­zorii din întreprinderi și Instituții sau direct la oficiile poștale de pe toată raza județului Vrancea, pînă la data de 27 a fiecărei luni, iar pentru municipiul Focșani pină la data de 29 TIPARUL, întreprinderea Poligrafică Bacău

Next