Milcovul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 222-297)
1970-05-26 / nr. 267
MILCOVUL pag. 2 Nu o dată, fie că ne aflăm într-o ședință, fie că participăm la o dezbatere sau pur și simplu ascultînd o părere a unui om despre un semen al său, ne este dat să auzim: „este stăpînit de dorința de autodepășire". Sau dimpotrivă : „nu se preocupă de continua sa educație". Și de fiecare dată, gîndul ne duce la preocuparea sau lipsa de preocupare a celui în cauză pentru învățătură. Pentru că, înainte de toate, „educația continuă“ presupune continuă învățătură, dorința de a cunoaște mereu mai mult. Prin termenul generalizat, această formă de învățămînt nu înseamnă de fapt, într-o accepție mai largă, nimic altceva decît totalitatea preocupărilor oamenilor pentru dezvoltarea cunoștințelor acumulate in școala absolvită. Datorită schimbărilor determinate de progresul tehnic științific sau social, se produc intr-un ritm tot mai accelerat și se cere crearea unor posibilități sporite pentru un învățămînt de cultură generală, prin „educație continuă“, utilizarea folositoare a timpului liber și ridicarea la nivelul superior al specializării. In multe țări avansate ale lumii se insistă pe integrarea acestei forme de învățămînt în diferite sisteme de învățămînt național. Ar însemna astfel să existe învățămînt post-elementar, post-secundar sau post-universitar. In diferite locuri s-au și luat măsuri în această direcție. In tara noastră, unul dintre statele cu un ridicat nivel de organizare al învățămîntului — s-a instituit, după cum se știe, învățămîntul post-universitar. Dacă adăugăm și posibilitățile largi puse la îndemână pentru tot dornicul, de a urma treptele învățămîntului, prin cursuri serale sau fără frecvență, avem deja o imagine clară a modului superior de organizare a procesului de instrucție școlară în România. Există însă la noi — și la aceasta aș vrea să mă refer — diferite condiții de a învăța în afara formelor constitutive ale învățămîntului tradițional, ca o completare a acestuia. De această dată se recurge direct la voința omului, la interesul și dorința sa de autodepășire. Am întilnit în orașele și satele județului medici, ingineri, tehnicieni, profesori, care pentru a ține pasul cu vremea și-au instituit sisteme proprii de studiu, și chiar dacă pornesc de la diferențele lor individuale de muncă, ele întrunesc un caracter organizatoric, pedagogic, exigent. Cum tot atit de meritorie este presupunerea unor muncitori și cooperatori, nu numai de a urma cursurile de calificare și ridicare a calificării ale învățămîntului agricol, ci se preocupă și de aprofundarea pe mai departe a cunoștințelor, încercînd o lărgire și o prelungire a pregăti ri discutămi despre: EDUCAȚIA CONTINUĂ rii lor generale și profesionale în orele de după programul din întreprindere sau cooperativă, acasă. Dar nu este mai puțin adevărat că unii oameni și din păcate, sînt puțini, „se hrănesc“ o viață întreagă cu ceea ce au acumulat cîndva în diferite școli ce le-au urmat. Ceea ce, desigur este foarte puțin în zilele noastre cînd multe cunoștințe nu numai că se împuținează o dată cu scurgerea vremii datorită altor cuceriri ale minții omenești, dar se și anulează. Există uneori la unii oameni părerea că timpul nu le ajunge, înrădăcinată în conștiința lor pornind inițial de la o intenție de scuză. Dacă lucrurile ar sta așa, atunci ar însemna să încetăm să depunem eforturi îngirjite pentru o sarcină imposibilă de atins. Ori, dimpotrivă. In bugetul de timp al fiecăruia dintre noi, dacă ar fi aceasta cauza, găsim un capitol de „activități diverse“, adesea slab delimitate de „pierdere de vreme“, care pot fi reconsiderate în folosul intenției de autodepășire continuă. Această observație din urmă nu e de natură să înlăture părerea fermă că pretutindeni se desfășoară azi o notabilă activitate de educație, că pasiunea pentru învățătură, în înțelesul ei larg, influențează puternic spiritul public. T. CEROTEANU Și-a recăpătat vederea Infîmplarea a suscitat multe întrebări și comentarii: — lui Șerban Potlog i-a revenit vedejea, — Cum‘? Ce fel? In ce chip ? Doar eram în vîrstă?!... și răspunsurile veneau prompte : „Nu la București s-a căutat omul nici în țară străină, nu în‘alt mare oraș al țării, la medici vestiți, ci aici, la Focșani, la doctorii noștri..." S-a încumetat bătrânul să încerce tratamentul indicat de medicul Granenfels Dia. S-a efectuat o operație dificilă, riscantă chiar. Dar a reușit. Acum Șerban Potlog, am ajuns la 87 ani, vede. Se simte — cum spunea el — ca un nou născut. Și ochii lui au căpătat culoarea limpede a cerului. Și mulțumirile lui sunt calde și sincere. Ilustrate decolorate Un grup de tineri de la întreprinderea de vinuri pentru export a plecat, recent, în excursie cu mijloace de transport asigurate de Autobaza de transporturi din Focșani. Plecarea spre nordul Moldovei a fost entuziastă, dar pe parcurs autobuzul s-a... umflat în pene. Astfel, că niște staționări pe la Adjud, sau în comuna Păltinoasa dincolo de Bacău, au dat peste cap programul și buna dispoziție a excursioniștilor. In loc să viziteze obiectivele propuse, aceștia au pierdut timp prețios pe drum. Ce au de spus organizatorii ? Boala sanitarului De neînchipuit cum unele cadre sanitare puse pe căpătuială în anumite împrejurări se leapădă de demnitate, cum se leapădă de halat și comit acte netrebnice. Năstase Damian, sanitar igienist la Hîngulești efectuează un control la bodega din satul Maluri. Și constatările le consemnează intr-un proces-verbal. Apoi propune gestionarului Costică Florea un tîrg : „Rupem actul, dar... te costă!...“ Și Damian rupe actul. Și pe Florea îl costă. Dă o masă în valoare de 112 lei, ca să scape de măsuri. Și sanitarul pleacă sătul și satisfăcut, în treburile lui. De fapt, la sanitarul igienist Damian, boala ciupitului e o boală grea. Cine se oferă să-l lecuiască ?... Rubrică redactată de Emil STANCIU, cu sprijinul corespondenților Localul Școlii secundare de fete (Continuare din nr. 261/19 mai 1970) Externatul de fete — din lipsă de local propriu, a peregrinat prin citeva localuri din Focșani. Primul local — („Casă nepotrivită“, cum i se spunea intr-un raport al polițaiului local) era pe strada Țigănească, într-un cartier rău famat, fapt care putea să se reflecte în chip negativ asupra moralității elevelor. „In concluziune — spunea raportul — acest local nu este propriu pentru asemenea școală sub nici un punct de vedere". (Ds.32/1891). Al doilea local cunoscut avea ca proprietar pe C.I. Lupu, profesor la Liceul „Unirea" și soțul Elizei Lupu, directoarea Școlii secundare. Nici această clădire nu era potrivită pentru o școală de importanta celei al cărei istoric îl facem. In 1896, Ministerul Instrucțiunii Publice comunică Primăriei că a primit din partea locuitorilor comunei Focșani o reclamație în sensul că „localul ocupat de externatul secundar de fete este cu totul impropriu și neîncăpător, față de numărul elevelor ce urmează la acea școală“. Primarul opiniază pentru rezilierea Contractului de închiriere, de la 26 august viitor (1897 — Ds. 7/1896). De-abia în 1900, externatul de fete va avea un local potrivit, dar din păcate — pentru scurt timp. La aceasta dată, Liceul „Unirea“ mutîndu-se în noul local — localul actual, — lasă clădirea sa Școlii secundare de fete, care va funcționa în condiții foarte bune în acest local pînă în 1903, anul desființării școlii. Școala secundară de fete nu avea internat. Toate elevele erau externe, cele de la țară avînd gazdă în oraș. La 12 aprilie 1895, găsim o listă de gazdele elevelor care nu erau din localitate (Ds.7/1895), iar în anul următor aflăm că aceste gazde erau inspectate de directoarea școlii, că aveau „registru de inspecțiune“ și că, chiar medicul orașului avea obligația să viziteze aceste gazde (Ds.7/1896). Corpul didactic al școlii Am arătat încă de la început că primii profesori ai Școlii secundare de fete erau de la Liceul „Unirea": N. Țipei, D. Toma, P. Mironescu, Ștefan ?■ Coleșiu. Acestora li se adaugă și doamnele : Eliza Goleșteanu (căsătorită Lupu), Cleopatra Stoenescu, Elena Isăcescu și Maria (Marcela) Zamfirescu (sora lui Duiliu Zamfirescu). Aceasta din urmă se retrage curînd după deschiderea cursurilor (preda lb. franceză) și e înlocuită cu Eliza Goleșteanu, care va fi și directoarea școlii, N. Tipei devenind și director de studii. Profesorii de la Unirea predau gratuit. Erau plătite cu salariu variind între 100 și 150 lei — 3 profesoare din cele amintite. La 31 august 1891, Ministerul acordă o subvenție de 12 000 lei „sumă pe care o repartizează ca salariu pentru 10 profesoare suplinitoare". Salariul lunar al majorității acestor profesoare era de 200 lei. De la „Unirea“, Ministerul reține doar noi profesori: Ștefan Vasilian (desen și caligrafie). Aceștia erau plătiți cu 60 lei lunar. Ceilalți încetează cu suplinirea la acest externat“ (Ds.32/1891). Observăm că pregătirea majorității acestor profesoare era la nivelul bacalaureatului, una din ele Caliopia Iliescu, profesoară de istorie — fiind doar absolventă a 7 clase de liceu. Una singură, Victoria Mănescu era bacalaureată și absolventă a Facultății de litere. Profesorul de desen și caligrafie Ștefan Mincu refuză catedra la care a fost numit și va fi înlocuit de profesoara Caliope Stănescu. Tabloul personalului didactic pe anul școlar 1900 — 1901 (așa cum rezultă din anuarul publicat în acest an) păstrează doar citeva din aceste profesoare, altele apărînd între timp. Menționăm pe profesoara și publicista Izabela Sadoveanu, profesoară de filozofie, activistă culturală de frunte în viața culturală a Focșanilor de la începutul sec. XX și — mai tîrziu — o figură cunoscută în viața culturală a țării întregi. La muzică, în locul profesorului Ștefan Vasilian de la Liceul „Unirea“, găsim pe Ion Nanulescu de la același liceu. Tot din anuarul citat aflăm că dintre profesoarele externatului de fete, patru erau definitive, 6 provizorii și numai două suplinitoare. Deci, la Școala secundară de fete se organizase treptat un corp didactic bine pregătit, bine închegat, cuprinzînd chiar personalități didactice și culturale. (Va urma) REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA t Focșani, strada Mihail Kogălniceanu nr. 7, telefoane 15 79 : 30 35: 21 74: 20 98 Puținii spectatori prezenți duminică pe stadionul „23 August", după terminarea celor 90 minute regulamentare de joc părăseau dezamăgiți tribunele, nu numai din cauza slabei comportări a echipei favorite, ci mai mult datorită arbitrajului prestat de brigada băcăuană formată din Cornel Buburez, Alexandru Gliga Jean Popa, care a condus partida cu foarte multe greșeli, influențind rezultatul final. Primele 10 minute ale întîlnirii se joacă mai mult la mijlocul terenului cu faze confuze și pase imprecise, jucătorii ambelor echipe, ocupîndu-se în special de... faultarea adversarului. Deci, am asistat la o perioadă „de studiere", presărată cu foarte multe obstrucții nesancționate de arbitru. După aceasta, acțiunile ambelor formații devin din ce în ce mai clare, cu toate că jucătorii din teren sunt mai mult împiedicați in practicarea unui fobal spectaculos, de ploaia și vîntul care se fac tot mai mult simțite, întregul teren mustește de apă, făcând imposibil controlul balonului. Minutul 14. Echipa bucureșteană, avantajată de vînt, lansează o acțiune in careul nostru de 16 metri, spre Păunescu, care, profitînd de fuftul fundașului Victor Rusu (Unirea Focșani), înaintează cîțiva metri și pasează colegului său Ion Ștefan. Acesta, demarcat, singur cu portarul, înscrie. Presingul echipei noastre, concretizat printr-o suită de cornere și o serie de acțiuni clare de gol, respinse însă cu promptitudine de masiva apărare a oaspeților, nu reușește să modifice rezultatul de pe tabela de marcaj, care indica avantajul echipei Electronica Obor București. In această repriză consemnăm acțiunile lui Ință, Tîlvăr, Oprișan, Barbu și iar Ință, din minutele 17, 32, 37, 40 și 44 ratate din poziții favorabile de gol. Dacă in prima repriză am asistat la un joc echilibrat, la un arbitraj cu de cât competent, cu acțiuni de o parte și de alta, în cea de a doua, se joacă numai la o singură poartă, cea a oaspeților, inițiativa aparținînd tot timpul jucătorilor noștri. Forma excelentă a portarului Bunici, pripeala înaintării noastre, terenul desfundat din fața porții echipei Electronica Obor, arbitrajul sub orice critică ce avantajează pe bucureșteni, sunt tot atîtea cauze care au făcut să nu asistăm la o răsturnare de scor. Partida de fotbal Unirea Focșani— Electronica Obor-București ia astfel sfîrșit, cu rezultatul de 0—1, rezultat care nu reflectă nici pe departe raportul de forțe existent pe teren. Gheorghe POMPILIU FOTBAL ÎN DIVIZIA C: Unirea Focșani-Electronica Obor-București 0-1 DOMINAREA S-A DOVEDIT INSUFICIENTA Clopoțelul vacanței de vară va suna în curînd Am stat de vorbă cu mai mulți elevi acum, cu numai câteva zile înainte de a intra în vacanța de vară. Pentru unii, febra pregătirii examenelor de admitere, a bacalaureatului, îi determină să spună că vacanța de vară e „o relaxare binemeritată după un efort susținut în vederea pregătirii pentru examen“. Pentru ceilalți, care nu aveau în față examenul, vacanța însemna a-și împărți timpul între distracții, excursii, tabere, lectură, acțiuni inițiate de școală. Elevul Cătălin Grăjdieru, din clasa a VIII-a B a Liceului „Unirea“ încerca o definire mai originală a vacanței: „Vacanța... Da, totdeauna a fost așteptată cu nerăbdare! Și totuși, o definiție a vacanței, mi se pare a fi greu de dat, pare imposibilă. E cert, însă, că fiecare o simte ca o parte a vieții lui de școlar, pe care o uită în timpul anului, dar care reînvie o dată cu clichetul clopoțelului de sfirșit de an. Iar clinchetul clopoțelului de sfirșit de an se confundă cu primul clinchet al clopoțelului ce marchează începutul vacanței de vară“. Ii întrebam cum și-ar dori să-și organizeze vacanța, ce soluții dau pentru ca reușita acesteia să fie sigură. Îmi spseseră că pe primul plan stau acțiunile inițiate de școală și că și-ar dori să facă sport, mult sport, să călătorească, că de sugestiile lor s-au folosit organizațiile U.T.C. în alcătuirea planurilor de activitate pe vacanța de vară. In intenția de a afia ce proiecte de organizare a vacanței se oferă elevilor din județul nostru,ne-am adresat tovarășului Pavel Iepde, secretar al Comitetului U.T.C. Vrancea și tovarășului inspector Nicolae Bordeianu de la Inspectoratul școlar județean Vrancea. Am allat de la aceștia că vor merge in tabere de odihnă 1 550 de elevi din școlile generale și liceele teoretice din care : 1 230 vor merge in tabere de munte , la Homorodbăi (județul Harghita)— 200 de elevi, Chirui-băi (județul Harghita) — 200,la Pustnicul (București) —215 Snagov-Parc — 200, Buda-București 215 și 320 la mare (în tabăra de la Năvodari). Tabăra de la Cotești, complet renovată, va găzdui două serii a câte 100 de elevi. Prima serie ce va păși pragul taberei de la Cotești, la 10 iunie, va fi formată din 75 de preșcolari. Dintre elevii ce vor pleca în tabere, 302 vor beneficia de gratuitate, iar ceilalți vor contribui cu un procent de la 20 la sută pînă la 80 la sută — în funcție de salariul părinților — din costul integral (de 390 lei) al taberei. Pentru elevii ce și-au dorit să meargă în excursii în vacanța de vară, s-au prevăzut itinerarii interjudețene — pe care și le vor alege în funcție de preferințe — pe perioade de 5—7 zile. Vor merge în excursii 1680 de elevi (dintre care 211 gratuit), organizați în 42 de loturi a cite 40 de elevi. Excursiile, fie că se vor face prin O.N.T. sau B.T.T., sunt astfel alese pentru ca elevii să poată avea posibilitatea de a cunoaște importantele obiective industriale, culturale, economice ale celorlalte județe. 102 elevi (secretari ai comitetelor U.T.C., membri ai cercurilor foto, radio sau electrotehnică, responsabilii comisiilor profesionale, membri ai colectivelor de conducere a societăților literar-artistice și științifice, președinți ai asociațiilor sportive, și alții) vor merge în tabere de odihnă și instruire pe probleme ale muncii și vieții de organizație U.T.C., sau pe aptitudini și interese (la Bran, Curtea de Argeș, Brașov, Constanța, Nucșoara, Valea Uzului) în scopul pregătirii lor ca principali organizatori și conducători ai activității școlare în viitorul an. Pentru elevii ce vor rămîne în orașele sau comunele județului, activitatea pe vacanța de vară va fi dirijată în cadrul cluburilor de către comitetele U.T.C. și unitățile de pionieri. Tovarășul inspector Nicolae Bordeianu ținea să ne asigure că „s-a instituit un comandament județean format din profesori, activiști, comandanți ai unităților de pionieri, reprezentanți ai instituțiilor cu care colaborăm în scopul de a asigura elevilor noștri un cadru cit mai interesant de desfășurare a activității pe perioada vacanței de Vară. In afara tradiționalelor tabere, ne-am orientat — și pe baza sugestiilor primite din rîndul elevilor — asupra unor acțiuni menite să cultive la elevi sentimentul de dragoste pentru locul natal, de cunoaștere a tradițiilor de luptă și muncă a poporului nostru — prin vizitarea unor obiective industriale și economice, excursii la Mărăști și Mărășești —, de a cultiva la ei dragostea pentru muncă — prin acțiuni de îngrijire a lotului școlar și de participare la munca pe șantiere“. Tovarășul secretar Pavel Istode preciza că „acțiunile proiectate a se realiza în această vacanță se desfășoară pe două planuri paralele : muncă organizată și acțiuni educativ-instructive. Elevii noștri vor participa la munca voluntar-patriotică în serii de cele două săptâmîni pe șantiere ale tineretului, astfel: în Focșani pe șantierul Complexului social-școlar, al Casei de cultură și al Ștrandului tineretului, iar la Panciu, Adjud, Mărășești, Odobești pentru amenajarea zonelor verzi ale orașelor, pentru amenajarea și întreținerea unor baze sportive. Totodată, se vor alcătui și programe de desfășurare a unor simpozioane, întîlniri cu personalități ale vieții politice, culturale, sportive din țara noastră. La nivel de oraș, în cadrul cluburilor, se vor organiza cercuri de inițiere foto, radio, iar la Mărășești, dacă plaja va fi uitilizabilă, un cerc de inițiere în înnoi Și mi-aș permite încă o anticipare : s-au pregătit, pentru elevii și brigăzile ce se vor evidenția în întrecerile lansate în cadrul muncii voluntar-patriotice, diferite forme de stimulare (fanioane, premii și altele). Iar în ceea ce privește momentul de încheiere a anului școlar și începere a vacanței, acesta va fi marcat de organizarea unui carnaval, a unor serbări ce le dorim cît mai reușite“. Jean- GHEORGHIU Imagine din stația de transformare — Focșani tv MARȚI 26 MAI PROGRAMUL I 17.55 Deschiderea emisiunii. 18.00 Buletin de știri. 18.05 „Universal șotron” Enciclopedie pentru copii. 18.25 Exterra ’70. 18.45 Studioul artistului amator. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.201 001 de seri. „Petre la Polul Nord“. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Seară de teatru. „Răzvan și Vidra“ de B. P. Hașdeu. 21.40 Prim plan. Artistul poporului Petre Ștefănescu Goangă. 22.05 Imagini sonore : Mihaela Mihai și Sile Dinicu. 22.30 Telejurnalul de noapte. 22.50 închiderea emisiunii. MIERCURI 27 MAI PROGRAMUL I 17.50 Deschiderea emisiunii. 17.55 Buletin de știri. 18.00 Palatul viselor — emisiune pentru pionieri. (Interviziune). 18.30 Tineri interpreți de muzică populară. 18.45 Reportaj TV. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 1 001 de seri. „Pehacek detectiv“. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Telecinemateca . ..Ești totul pentru mine”. 21.35 Studio dans .- „Duo“. 21.50 Ora editorului. Editura „Junimea“ de la Iași. 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. radio MARȚI 26 MAI PROGRAMUL 15.05— 6.00 Muzica dimineții. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 9.30 Atlas cultural. 10.10 Curs de limba franceză. Ciclul III, secția 16-a 10.30 Radio școală. Limba și literatura română (pentru clasa a VIII-a). „Eroi sadovenieni“. 11.20 Orchestra de muzică populară „Miorița“ din Brașov. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Șlagăre în interpretări orchestrale. 12.30 Intilnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremeiră cotidiană. 13.22 Cântece de Vasile V. Vasilache și Ion Cristinoiu. 13.45 Melodii populare. 14.00 Caleidoscop muzical. 14.40 Publicitate radio. 15.00 Radio școală. Literatura română (pentru clasa a XlI-a). Liviu Rebreanu — cititor al romanului românesc modern. 15.25 Compozitorul săptămînii — Franz Schubert. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.30 Ce e nou în județul nostru. 17.05 Radioenciclopedie pentru tineret. 17.30 Noi înregistrări de muzică populară cu Ileana Filipescu, Viorica Flintașu, Ion și Ștefan Petruș, Ionel Banu, Gică Chîrea și Florea Pironescu. 18.10 Radiosimpozion. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămînă unui meloman. 20.05 Tableta de seară. 20.10 „365 de cîntece“. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Memoria pămîntului românesc. 21.30 Solistul serii — Gică Petrescu. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Concert de seară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. cinema MARȚI 26 MAI Cinema UNIREA Focșani — „Splendoare în iarbă". Cinema FLACĂRA Focșani — ,Cu mine nu madam". Cinema POPULAR Adjud — „Casa neliniștită". Cinema LUMINA Mărășești — „5 milioane de martori". Cinema POPULAR Panciu — „Discuție bărbătească". Cinema VICTORIA Odobești — „Căsătorie pripită". N.R. Ziarul nu-și asumă răspunderea față de eventualele schimbări în programarea filmelor. MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO Marți 26 mai 1970 LA JUNIORI Joc frumos — victorie la scor Unirea Focșani — Flacăra Moreni 3-0 După acel excepțional 3—1, realizat cu o săptămînă în urmă în deplasare în compania formației Dinamo București, echipa de juniori a clubului Unirea Focșani care activează în Campionatul național de juniori, duminică, pe stadionul „23 August" și a mai înscris în palmares o nouă victorie la un scor categoric: Unirea Focșani—Flacăra Moreni 3-0 (1-0). Cele trei puncte au fost înscrise în ordine de Tutolea (min. 6 și 72 direct din corner) și Jean (min. 77). S-au remarcat Sandu, Rădoi, Gigan de la Flacăra Moreni și Cretu, Tatolea, Plopeanu, Nistor și Toma de la Unirea Focșani. Foarte bun arbitrajul prestat de Dopca Anton și Petre Balaban. V. SPIRU Primii pași în șahul artistic Șahul artistic capătă tot mai mulți adepți în rîndul elevilor. în pregătirea multilaterală intelectual-sportivă a tineretului, un loc important îl ocupă și șahul artistic, mijloc de destindere și educație în același timp. Șahul artistic își are originea în jocul practic din care-și extrag ideile, prezentîndu-le însă într-un mod stilizat, lupta dîndu-se de astă dată între doi adversari, cu o tehnică înaltă, dar care sînt supuși verdictului implacabil al autorului problemei. După primul concurs desfășurat în cinstea zilei de 1 Mai, pionierii și școlarii din municipiul Focșani s-au întîlnit în ziua de 21 mai în fata tablei de șah pentru a rezolva diferite probleme ale șahului artistic. Tovarășul inginer George Teodoru, președinte al Comisiei centrale de compoziție, deschide concursul prin dezlegarea unor probleme din șahul artistic. Concurenții, familiarizîndu-se cu acest nou gen de probleme, au acceptat deschiderea concursului propiuzis. Se dă prima problemă: Alb : Rb 8; Tb 1; Nc 2; C 5 Negru : Ra 6; Db 5 Se cere albul dă mat în două mutări. Prima mutare este a negrului. ...Atenție gindire, „scheme", transpirație și iar emoții. După citeva minute chinuitoare se prezintă fiecare cu soluția problemei După verificarea buletinelor nici un concurent nu a găsit soluția corectă a problemei. In continuare se mai dau două probleme. Un număr de 7 concurenți rezolvă, acumulînd cele 4 puncte. Astfel, primele locuri au fost cîștigate in ondine de : Baditoiu Constantin de la Sinaia profesională M.I.U Focșani ; Rîpeanu Eugen, Școala generală nr. 6 Focșani ; Lăpușan Mitrea, Școala generală nr. 11 Focșani Concurenților cîștigători li s-au înmuiat premii și diplome. Ținînd cont de solicitările pionierilor și școlarilor din municipiul Focșani, Consiliul județean al Organizației pionierilor Vrancea în colaborare cu C.J.E.F.S. vor organiza In fiecare săptămînă concursuri de dezlegări de probleme din șahul artistic, iar mai tîrziu (de ce să nu fim optimiști) concursuri de compuneri de probleme. Prof.Dumitru MUȘAT Orice poveste începe cu ,,a fost odată..." Orice prietenie, cu o strîngere de mină... Dar, orice zi începe cu o lectură preferată! Ziarul care răspunde în fiecare dimineață la mii de întrebări ale oamenilor din fabrici, de pe ogoare, de pe văile Milcovului și Putnei, din laborator ori de la catedră — tineri sau vîrstnici ! Ilcovul Vreți să fiți permanent informat ? Vreți să aveți in casă un sfătuitor ? Atunci, abonați-vă la ziarul MILCOVUL! Nu uitați ! Abonamentele se fac zilnic la factorii poștali. Ca difuzorii din întreprinderi și Instituții sau direct la oficiile poștale de pe toată raza județului Vrancea, pînă la data de 27 a fiecărei luni, iar pentru municipiul Focșani pină la data de 29 TIPARUL, întreprinderea Poligrafică Bacău