Milcovul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 222-297)

1970-05-31 / nr. 272

talLGOVAL. pag. 2 S-a întors fiul risipitor La începutul­ lunii decembrie a anului trecut, Ion Munteanu, electrician-încasator la secto­rul de rețele electrice al orașu­lui Odobești, a dispărut cu suma de 10 000 lei. Ceva mai tîrziu, ziarul nostru consemna dispari­ția, adresînd, în același timp, un apel către cei care-l cunosc sau l-au văzut. Și, iată-l pe fugar reîntors la Odobești, ca un fiu risipitor, dar purtînd după el alte tinichele. Așa, spre exemplu, Ion Mun­teanu se face vinovat de escro­cherii comise prin comunele Paltin, Vîrteșcoiu și Nereju, de lucrări clandestine efectuate prin cîteva comune vecine ora­șului Rîmnicu-Sărat, de aban­don familial și, în ultimă instan­ță, de nejustificarea sumei de mai sus. Acum, pentru că tot s-a în­tors fiul risipitor, să i se facă și ospăț! Trenul nu mai vine Printre călătorii obișnuiți, a­­flați seara în gara C.F.R. Focșani și care așteaptă un tren sau al­tul, cîțiva cetățeni nu-și pot jus­tifica prezența pe peron. Iată-l, spre exemplu, într-o recentă seară, pe Neagu Stoica, munci­tor la șantierul de construcții, lotul ,,cramă". La ora 14.00 a ieșit din serviciu și, tot aștep­­tînd trenul spre Zoița (așa spu­nea el), s-a apucat ora 22,00, dormitînd pe o bancă a sălii de așteptare clasa a doua. In aceeași situație se află și Sa­vin Feraru, da la I.A.S. Odo­bești. Musafirul cel mai frecvent al gării focșănene e însă Con­stantin Belea, diriginte la G.E.I.L. Focșani. Locuiește la blo­cul I și doarme deseori în ga­ră. „Vreau să mă... „refac", zice el, și apoi să dau ochii cu nevastă-mea..." După cite se știe călătorului îl șade bine cu drumul. Atunci drum bun către casă, pseudo­­călătorilor că" trenul nu mai vi­ne sau a plecat... Dialog între afaceriști într-o bodegă din Focșani, cîțiva consumatori au asistat deunăzi la o discuție aprinsă. Se certau Dumitru Moldoveanu, gestionar la un magazin de ar­ticole de menaj de pe strada Brăilei și Eugen Măciucă, șeful echipei de pavatori de la I.G.O. — Ticule, ne-am înțeles, su­­ma­ suma. Ți-am dat 100 de saci cu ciment. Am riscat, mie îmi pui în palmă 2 500 lei. — Nu, Jenică, drăgălașule! Eu am riscat mai mult, că ți-am vîndut marfa ta de furat prin magazin. Merit trei bătrine. — Atunci ești un escroc. — Mulțumesc, puișorule ! Nici cu tine nu mi-e rușine. — Ai să înfunzi pușcăria! — Iar tu o să-mi ții de urît. Și cei doi afaceriști au fost arestați și trimiși în instanță. Acolo n-au decis să continui­; dialogul Nu-i aude nimeni!... Rubrică redactată de Emil STANCIU, cu sprijinul corespondenților Vrancea— orizont turistic Continuăm să publicăm alte răspun­suri primite în cadrul anchetei noastre din partea unor organizații și insti­tuții județene, care pot să-și aducă contribuția la dezvoltarea turismului în zona Vrancei. în numărul de față vă prezentăm pe cele oferite de Con­siliul județean Vrancea al organiza­ției pionierilor și Direcției județene de drumuri și poduri ; • Consiliul județean al organiza­ției pionierilor: Turismul reprezintă o cale sigură de cunoaștere a județului și patriei noas­tre. Prin formele multiple de practi­care a sa — drumeția, excursia, mar­șurile, expedițiile „Cutezătorii", ex­pedițiile cicloturistice, se îmbină în mod armonios educația fizică și spor­tul cu educația estetică, precum și alte ramuri ale culturii. Alcătuirea unui sistem complex de excursii școlare și dezvoltarea aces­tora constituie pentru fiecare școală una din sarcinile ei de bază. Astăzi, în activitatea multor școli, excursia a devenit deja o tradiție și e­­xemple pot fi socotite cele din Cotești, Odobești, Găgești, Gugești, Școala generală nr. 7 Focșani etc. etc. în vederea cunoașterii de către copii a județului Vrancea s-a pornit de la forme simple de practicare a turismu­lui, cum ar fi drumeția pentru cunoaș­terea localității și a împrejurimilor ei, apoi s-a trecut la efectuarea excursii­lor de 1-2 zile în județ. Printre acțiunile mai importante ce se vor întreprinde pe perioada vacan­ței de vară a anului 1970 în scopul cu­noașterii obiectivelor și meleagurilor vrîncene, amintim : 2 expediții în munții Vrancei cu două echipaje formate din câte 10 pio­nieri pe o durată de 10-12 zile. Echipa­jele sunt alcătuite din pionierii școli­lor din Năruja și din elevii de la Casa pionierilor Focșani. O expediție pe Siret de la Ciușlea la Galați. Echipajul este format din 10 pionieri de la Școala generală Ciușlea. Deplasarea se va face cu bărci și ca­iace. Aceste echipaje vor culege date despre flora și fauna județului, fol­clor etc. O altă formă de practicare a turis­mului care a prins rădăcini actinei in rîndul elevilor din județul nostru este cicloturismul și cele mai bune echipe de acest fel se întrec în fiecare an în cadrul competiției cicloturistice „Floa­rea prieteniei". Mai menționăm că în localitățile cu obiective industriale și turistice, cum sunt­ Mera-Vulcăneasa, Mărăști, Mă­­rășești, Bîrsești, Soveja, Năruja, Jitia, s-au luat măsuri de pregătire a unor pionieri care să suplinească în condi­ții bune activitatea unui ghid. • Direcția județeană drumuri și po­duri : In anul 1969 s-a terminat de execu­tat asfaltarea drumului județean Ti­­șița-Panciu-Soveja care leagă comuna Soveja de drumul național nr. 2. Total 60 de km. Tot în acest timp (1969) s-a execu­tat asfaltarea drumului județean Foc­­șani-Vidra-Valea Sării în lungime de 35 km în scopul legării zonei Tulnici- Lepșa-Greșu cu municipiul Focșani. Mai menționăm că a fost asfaltat tra­seul Focșani-Odobești-Bolotești în lun­gime de 19 km și 12 km din traseul Odobești-Reghiu. T. OLTEANU Zodie de cîntec și de vis (Urmare din pag. 1) mai greu, to­i privesc la „tovarășa“, de acolo vine ajutorul. Și totuși, di­alogul se înfiripă. — Cum te cheamă pe tine? — Pescaru Liviu, sînt în grupa mare și am 7 ani. .— Am auzit că participi la un spectacol dat de copiii de la grădini­țele din oraș... — Da, un spectacol pentru sinis­trați. Eu am mai văzut la televizor o cipă și o casă în care intra apa. Și o plută cu 2 oameni, cu un copil. Cred că acel copil nu mai are jucării. Noi, de aici de la grădiniță, am donat mai multe jucării pentru copiii de sinis­trați... Pentru o clipă, ochii au clipit a gravitate. Copilăria severă a momen­tului mi-a dat certitudinea că acești oameni mici cresc drepți mai cu sea­mă, intre limitele firești ale adevă­rurilor. — Tu, Gabi Pescaru, ce jocuri ai învățat? — Și jocuri și cântece. Am învățat „Hai să mergem frumușel că vin că­lușeii“, jocul păpușii, poezia cu piticii și... — Și mai ce? — ...Și de toate, dar sunt foarte mul­te. Apoi, a plecat ochii către reflexul de culoare al șortulețului ca o ultimă salvare. Alături, puțin mirate parcă, priveau colegele ei, Vancea Liliana, Dumitriu Lidia și Coteț Gabi. Era, de-acum, ora gustării pentru cei mici. După joc, cîntec și alte ac­tivități, pofta de mîncare se simțea și după gesturile de nerăbdare cu ca­­re-și despachetau pachetele, suprave­gheați de tovarășa educatoare Erna A­­măriucăi. Apoi, am trecut iarăși lingă materialele metodice, am admirat caie­tele cu desene, și încă o dată ordinea și curățenia exemplară, ce m-au im­presionat în mod deosebit. La sfîrșit, o mică surpriză, într-o mai tîrzie pre­mieră, am asistat la cîteva „experien­țe“ cu un aparat audio vizual pentru fixarea și sistematizarea cunoștințelor la copii, operă și idee a aceleiași en­tuziaste directoare, Elena Deac. Insta­lația prezentată este de un folos prac­tic imediat și bunele ei rezultate vin în sprijinul educației. Cind ne-am luat rămas bun, ace­leași glasuri de tril și clopoței ne-au reîntors salutul. Să dăruim tuturor copiilor din lume, copilăria! Astăzi, începe în Mexic a IX-a e­­diție a Campionatului mondial de fot­bal. Fotbalul, spun unii, este arta, este pasiunea secolului. Și n-ar fi de loc exclus ca, peste vremi, urmașii noștri, referindu-se la veacul nostru să-i spună „secolul fotbalului“. Pen­tru că fotbalul a intrat realmente în viața socială pricinuind bucurii și ne­plăceri în familii, pe stradă, în trenuri și autobuze. Este greu de găsit un om care să nu-ți dea o replică „autorizată“ despre desfășurarea unui meci sau despre un jucător cum nu este om să nu fi lovit cu piciorul o minge, o cutie de conservă sau alt obiect ce aduce cu balonul. Fotbalul a intrat în istorie. El a fost pretextul războiului dintre Hon­duras și Salvador, atingînd astfel punctul cel mai înalt al verticalei pa­siunilor dezlănțuite. Fotbalul își scrie istoria. De la în­ființarea Federației Internaționale de Fotbal Amator, în 1904, la Paris, el s-a impus treptat între sporturi ca cel mai atrăgător. De atunci s-au în­mulțit mereu statisticienii, istoricii fotbalului. Ca orice istorie, fotbalul are împărații și șefii lui, urcușuri și decăderi. De azi, începe istoria finalei celei de a IX-a ediție a Campionatului mondial la care România își semnea­ză din nou prezența, după o absență de 32 de ani. Vremea calculelor, a pronosticurilor a trecut. Numărăm mi­nutele pina după-amiază cind primul meci al turneului va începe. Din „groapa cu lei“ a Guadalajarei, echi­pa noastră națională, alături de a An­gliei, Braziliei și Cehoslovaciei, pri­vește cu șanse egale zeița de aur. Mingea este prea rotundă, pentru ca să nu iei in serios atîtea calcule care dau șanse mari și echipei noastre. Mingea este mai rotundă ca nicio­dată și de aceea cel mai drept pronos­tic dat azi este că toate participantele la turneul final au șanse egale la tit­lu. Pentru că fiecare jucător, cind și-a făcut bagajul pentru Mexic, și-a lăsat loc pentru întoarcere într-o vali­ză pentru minunata statuetă a sculp­torului francez Lefargue din aur masiv. De aceea zîmbim cind aflăm ca antre­norul echipei marocane s-a declarat hotărît să nu-i scape titlul suprem. Zîmbim, dar nu rîdem cu toată gura. Mai curînd începem să desprindem pînă unde este adevăr în aceste­­­u­­vinte. Sir Alf Ramsey nu concepe nici el să nu cîștige campionatul. Amatorii de pronosticuri consideră drept ca cele mai echilibrate meciuri din tu­rneul final pe cele dintre Anglia și Brazilia, România și Brazilia, Ro­mânia și Anglia, România și Cehoslo­vacia, Belgia și U.R.S.S., Bulgaria și Maroc, Israel și Italia... Adică­ fiecare meci în parte. Nu ne rămîne, deci, decit sa ascultăm, sa privim, să ci­tim, să ascultăm și să așteptăm. Cele mai sigure pronosticuri le vom da... după turneu. Pînă atunci să „ne acli­matizăm“ cu zilele și nopțile aztece... T. CERUTEAM­ ZILE ȘI NOPȚI MEXICANE Pentru belșugul ogoarelor (Urmare din pag. I)­ vortă destul de bine, iar pe cele 3 hectare de tomate timpurii rodul în­cepe să se întrevadă. Cooperatorii au mai plantat și peste 15 hectare cu roșii de vară și au prășit 20 hectare de ceapă. în continuare, se seamănă fasole, se recoltează legume-verdețuri. Eforturi deosebite depun acum și cooperatorii din Rîm­­niceni. Forțele manuale și mecanice dau bătălia pentru recuperarea res­tanțelor din perioada cind în cîmp nu s-a putut intra, totul numai pentru ob­ținerea și în acest an a unor produc­ții sporite, în ciuda faptului că parte din suprafețe au fost inundate și ca­lamitate. Pe terenurile unde se poate intra cu mașinile agricole, tractoarele în­cep dis-de-dimineață să lucreze la pregătirea terenului, semănat și între­ținerea culturilor. Aici, 37 hectare cultivate cu car­tofi, sunt prășiți a doua oară. Din 380 hectare cu floarea-soarelui, pe 170 hectare oamenii au și intrat cu sapa pentru combaterea buruienilor și afî­­narea solului. Sunt prășite manual și 150 hectare cultivate cu porumb. Peste 700 de cooperatori, ne spunea Vasile Nicu, inginerul șef al unității, împînzesc ogoarele. Sunt multe tre­buri de făcut dar dorința tuturor este de a munci fără preget, de a însămîn­­ța terenurile calamitate. Am­ pregătit 50 de atelaje, sămînța de porumb a fost asigurată, așa nicit pentru re­colta din acest an, nu așteptăm să se usuce pămîntul pentru a semăna me­canic. De pe cele 122 hectare de lu­­cernă, prima coasă s-a și strîns. In plus, consiliul de conducere a stabi­lit să ajutăm cu forță de muncă și alte unități. Astfel, 150 de cooperatori de la noi lucrează acum la întreținerea culturilor pe terenurile cooperativei agricole din Mărășești. La vecinii lor din Măică­nești, doua motopompe și două as­persoare acționează pentru îndepărta­rea apei. Puternic calamitată a fost grădina de legume unde mîlul a a­­coperit toate culturile. O legătură rapidă cu alte unități, permite ca pe locul unde acum nu se mai cunoaște nimic, să se planteze noi răsaduri. Cooperatorii din Ploscu­­țeni i-au ajutat cu 50 000 de fire de tomate. La fel vor proceda și alte unități care au surplus. Zilele acestea au semnificația lor deosebită: întrajutorare, dăruire prin­­tr-o muncă intensă pentru soarta re­coltei din acest an care se dovedește mai prețioasă ca oricînd. Animați de această dorință, joi, toți cei 70 de cooperatori din brigada lui Vasile Cernat, erau prezenți la punc­tul Mocanu pentru a termina pentru a doua oară prășitul celor 20 de hec­tare de floarea-soarelui. După ce au isprăvit, pe la amiază, ei au trecut la semănatul fasolei. Alții peste 100 de oameni plantau tu­tun în tarlalele de la Tătaru și Bel­ciug. Pînă seara, 20 din cele­ 40 hec­tare planificate, erau plantate. Este în plină desfășurare și întreținerea cul­turii porumbului. Totuși, aici, forța de muncă trebuie mai bine organizată, fiecare membru cooperator trebuie să înțeleagă că se cere un efort în plus pentru a obține la toate culturile producții cât mai mari. Situația impune acum acest lu­cru.­­ Și în restul unităților țăranii coo­peratori, mecanizatorii își încordează forțele pentru același scop: recolte cit mai îmbelșugate. In centrul atenției trebuie să stea întreținerea culturilor și grăbirea re­­însămînțării pe terenurile calamitate. Experiența acumulată, priceperea și hărnicia oamenilor trebuie dove­dite din plin. Avem pămîntul care ne dă, avem forța cu care putem acționa. tv DUMINICĂ 31 MAI PROGRAMUL I­ 8.30 Deschiderea emisiunii — micro­­avanpremieră. 8.40 Gimnastică și muzică. 9.00 Viața satului. 10.00 Matineu simfonic. 10.30 Teatru pentru copii — „Barbă cot“ de Ion Iliescu. 12.00 De strajă patriei. 12.35 Emisiune în limba maghiară. 13.35 închiderea emisiunii de dimineață. 15.30 Deschiderea emisiunii de după-a­­miază — microavanpremiera. 15.35 Buletin de știri. 15.40 Ei mondial ’70 — Drumul par­curs pînă la turneul final din Me­xic este redat în reportajul fil­mat „Din nou la mondiale“. 17.10 Muzică populară instrumentală. 17.40 Film serial. „Oliver Twist“ (XI). 18.10 Magazin duminical. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Anunțuri — publicitate. 20.15 Film artistic „Trei camarazi”. 21.55 Reportaj TV. 22.15 Canzonissima. 22.55 Telejurnalul de noapte — Sport. 23.30 închiderea emisiunii programu­lui I. LUNI 1 IUNIE PROGRAMUL I 17.15 Deschiderea emisiunii — micro­­avanpremieră. 18.00 Buletin de știri. 18.05 De ziua noastră — emisiune pen­tru copii. 19.00 Actualitatea în economie. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 1 001 de seri — „Fata babei și fata moșului“. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Roman foileton — „Casa Budden­brook“ (I), după romanul „Casa Buddenbrook“ de Thomas Mann. 20.50 Steaua fără nume. 21.50 Reportaj din județele calamitate, realizat de trimișii noștri speciali. 22.10 Rampa. 22.45 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. MEMENTO MEMENTO REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA­ Focșani, strada Mihail Kogălniceanu nr. 7, telefoane 1579, 3035i 21­74 , 2098. Consumuri reduse, economii sporite­­ ­ Urmare din pag. 1) tatele activității productive în situa­ția economico-financiară ? Iată cîteva întrebări al căror răspuns arată încă o dată că de modul în care este ur­mărită pe fluxul producției aplicarea studiilor elaborate depind rezultatele finale. Promptitudinea cu care s-a acționat în angrenajul producției în scopul re­ducerii consumurilor de materii prime și materiale, cât și urmărirea atentă, pe diferite faze din circuitul produc­ției consumurilor, perfecționarea teh­nologiilor de fabricație prin introdu­cerea de mecanisme și dispozitive, re­ducerea deșeurilor și a rebuturilor, a produselor cu deficiențe calitative sunt doar cîteva dintre mijloacele fo­losite pentru realizarea acestui impe­rativ major al producției — reducerea normelor de consum industrial. După cum a reieșit din discuția pur­tată cu tovarășul Vasile Laza, conta­bilul șef al unității, pe perioada pri­melor patru luni din anul acesta con­sumul de materii prime la diferite ar­ticole de țesătură, modele și sortimen­te a înregistrat importante scăderi concomitent cu ridicarea continuă a parametrilor calitativi ai producției. Bunăoară, la costume băieți export re­lația est, printr-o încadrare cit mai judicioasă a foilor în span, a șablo­­nării și a croirii s-au realizat, numai la un articol, economii de 860 de me­tri, valoric însemnînd peste 79 000 lei, rezultate similare sînt și la costumele pentru export relația vest unde se în­registrează o economie pe articol de 48 300 lei. De remarcat, că numai la un singur sortiment — costume băr­bați — volumul economiilor realizate se ridică la capătul primelor patru luni la 170 000 lei. Extrapolînd rezulta­tele obținute în această direcție pen­tru toate sortimentele la întreaga pro­ducție realizată de la începutul anului și pină la 30 aprilie, rezultă 700 000 lei economii. Așadar, pe lingă determinările fă­cute în cadrul serviciului tehnic în urma normării consumurilor materiilor de bază, în cadrul sălii de croit, da­torită îmbinării cât mai corespunză­toare a lungimilor și lățimilor, a ur­măririi zilnice a consumurilor pe fie­care foaie croită, a încadrărilor în nor­mativ, s-au realizat importante eco­nomii ce se adaugă la cele ale Servi­ciului tehnic. Astfel, studiindu-se po­sibilitatea execuției acelorași produse cu cantități reduse de material printr-o renormare a consumurilor depar­tamentale, s-a reușit ca la mate­ria primă de bază să se reducă circa 1 cm pentru fiecare buca­tă de confecții. Numai din aceste e­­conomii se pot realiza : 270 buc. cos­tume băieți, 260 buc. rochii fete și 135 buc. pantaloni Evident că toate aceste realizări s-au reflectat în situația financiară a cărei puls arată economii la prețul de cost în valoare de 772 000 lei. Totoda­tă la producția marfă sporul realizat este de 5 461 000 lei iar productivita­tea muncii a crescut cu 3,7 la sută. Sînt rezultate ai căror corespondent îi găsim în maturitatea și gîndirea tehnică și economică a specialiștilor de aici, în directa preocupare a comi­tetului de direcție pentru aprovizio­narea ritmică cu materii și materiale. Urmărirea permanentă a realizării sortimentelor conform proceselor teh­nologice întocmite, a normativelor date, ne spunea inginera Ana Fun­­deanu, șefa Serviciului tehnic, cât și îmbunătățirea tehnologiilor de fabri­cație, revizuirea periodică a consumu­rilor la diferite produse ce le execu­tăm au constituit direcțiile principale ale activității serviciului nostru. Au fost acestea singurele laturi ale activității productive ?. S-au forat ni­velele profunde ale fluxului de fa­bricație ? Elaborarea unor norme fun­damentate științific, urmărirea fiecă­rei faze de execuție, eliminarea defi­ciențelor calitative datorită organiză­rii tehnologiilor au fost tot atît de u­­tile în reducerea consumurilor ca și asigurarea unei aprovizionări ritmice a locurilor de muncă. Valorificarea a noi și noi posibilități, punerea lor în circuitul producției dau activității noi și noi valențe, o propulsează pe traiectoria eficienței sporite. Aceasta însă înseamnă cunoașterea temeinică a ciclului de producție, intervenții prompte, competente, atribute cunos­cute colectivului de la această unitate. RECUPERAREA PAGUBELOR (Urmare din pag.i) coperite pentru muls. In același timp, s-a avut o deosebită grijă pentru asi­gurarea zilnică a asistenței zooveteri­­nare de către specialiștii din unitățile calamitate cit și de către cei din coo­perativele apropiate. Pentru lucrătorii din sectoarele zoo­tehnice calamitate, care zi și noapte au însoțit animalele pe tot parcursul, au fost asigurate­ atît cazarea corespun­zătoare cit și condiții bune de lucru și hrană. Rep.: Desigur, față de condițiile pe care animalele le aveau în cadrul unității, situația în care ele se află acum cere un efort in plus pentru asigurarea fura­jelor, pentru urmărirea unei producții sporite de carne și lapte. Ing. Gheorghe Ciobotaru. Zil­nic fermierii din unitățile ce au ani­male dispersate controlează modul de realizare a producției de carne și lapte. Ei au avut grijă să facă o regrupare a animalelor de prăsilă și a celor desti­nate îngrășării, urmărind totodată mo­dul de executare a furajării. In afară de pășune, pentru aceste animale Di­recția agricolă a asigurat de la lotu­rile semincere lucerna masă verde care se administrează seara la iesle, completînd astfel necesarul de unități nutritive și albumină digestibilă. Rep.: Ce măsuri au fost luate pentru sporirea producției ani­maliere în unitățile ce nu au fost afectate de calamitate ? Ing. Gheorghe Ciobotaru : Ana­­lizîndu-se posibilitățile de realizare și depășirea producțiilor planificate, care să acopere nerealizarea din zona cala­mitată, specialiștii din unități, șefii de fermă au luat măsuri corespunzătoare pentru obținerea unor producții ridi­cate. In toate C.A.P.-urile din zona de munte și deal au fost organizate tabe­rele de vară pe pășune unde animale­le sînt cazate și în timpul nopții. In aceste tabere se urmărește înconti­nuu producția pe cap de animal ținîn­­du-se în acest sens o strictă evidență de către ajutorii de fermă. Creșterile de producție în aceste tabere de vară sînt evidente. Astfel, la tineretul tau­rin se înregistrează un spor de greu­tate zilnic de la 560 gr la 950 gr pe cap de animal, la cooperativele agricole de producție din Mihălceni, Bălești, Pădu­­reni, Ciorăști, Țifești, Bolotești, Gă­gești. Rep.: Iar producția de lapte ? Ing. Gheorghe Ciobotaru : Pro­ducția de lapte pe cap de vacă fura­jată a înregistrat și ea creșteri de la 2,5 la 5 litri. Este remarcabilă crește­rea producției ce se înregistrează la C.A.P. Movilița, Pădureni, Tănăsoaia, Corbița, Soveja, Răcoasa, Mărtinești, Tătăranu, unde producțiile medii pe cap de vacă furajată au crescut la pes­te 6 litri. Aș vrea să revin acum la o altă mă­sură. Ca să păstrăm baza materială și să recuperăm rămînerile în urmă la carne, s-a luat hotărîrea de a se livra la I.J.I.C. animale cu o greutate mai mare: taurinele adulte de la 870 kg, la 400 kg., tineretul taurin de la 260 la 300 kg. și porcii grași de la 100 kg. la 110 kg. O dată cu ieșirea animalelor la pășu­­nat în taberele de vară s-a trecut în multe unități și la efectuarea mulsului de trei ori pe zi, fapt ce face să spo­rească producția de lapte cu circa 20 la sută. în toate fermele de vaci ,se execută alăptarea artificială a vițeilor în scopul reducerii consumului de lap­te integral. Rep.: Desigur că nici măsurile de zoorgienă nu au fost uitate ! Ing. Gheorghe Ciobotaru! Bine­înțeles. In această perioadă specialiș­tii efectuează controale severe privind respectarea strictă a regulilor de zoo­igienă, pentru prevenirea unor boli care ar provoca pierderi mari în rîn­dul animalelor. Ca o măsură de preve­nire se execută vaccinarea împotriva antraxului, cărbunelui enfizemantos și a pasteorelozei, la întregul efectiv de animale proprietate a cooperativelor agricole de producție și a populației. radio DUMINICA 31 MAI PROGRAMUL I 6.05 Concertul dimineții. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 7.15 Ora satului 7.45 Cîntece și jocuri populare. 8.00 Sumarul presei. 8.10 De la o melodie la alta — muzică ușoară. 9.00 Radiomagazinul femeilor. 9.30 Avanpremieră cotidiană. 9.45 Soliști și orchestre de muzică u­­șoară. 11.05 Poșta radio. 11.15 Din cele mai îndrăgite melodii populare. 11.50 Cotele apelor Dunării. MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO 12.00 De toate pentru toți. 12.00 Copiii lumii cîntă.­­ 13.00 Radiojurnal. Sport. 12.15 Muzică ușoară. 13.15 Muzică ușoară. 12.25 Știința, la zi. 13.30 Muzică populară. 12.30 Din cele mai îndrăgite melodii 14.00 Melodii... melodii­ populare. 14.30 Cine știe ciștigă. 13.00 Radiojurnal. 1 15.00 Antena tineretului. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 15.55 Melodii de succes. 13.22 Cîntece de Radu Șerban. 16.30 Drag mi-e cîntecul și jocul. 13.45 Melodii populare. 17.00 Transmisiune sportivă. Optimile 14.05 File de poveste. finalei Cupei României la fotbal. 14.30 Te apăr, te laud, te cint — emi­ 19.15 Gazeta radio. șiune muzicală pentru ostași. 19.30 Muzică de estradă. 15.00 Cronica muzicală.­­ 19.45 Mici piese instrumentale. 15.15 Compozitorul săptămînii — Fran-20.05 Tableta de seară. cois Couperin. 20.10 Muzică populară. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 20.20 Argheziană. 16.20 Cîntece populare interpretate de 20.25 Melodii de pretutindeni. George Florescu. 21.00 Muzică de café-concert. 16.30 Revista economică. 21.15 Teatru scurt. „Vizitatorul necu- 16.50 Drag pămînt românesc — program noscut“ de Guy Abecassis. de cintece. 21.41 Solistul serii — Dean Martin. 17.05 Antena tineretului. 22.00 Radiojurnal. 17.30 Interpreți de muzică populară : 22.10 Panoramic sportiv. Victoria Darvai și Gheorghe Ro-22.30 Romanțe de George Cavadia și șoga. Alexandru Leon. lot„ „ . . ... ..... . 18.10 Prezent și viitor in știința agricola. 22.50 Moment poetic. 18.30 Muzică ușoară. 19.00 Gazeta radio. LUNI 1 IUNIE 19.30 Muzică de estradă. 19.45 Mici piese instrumentale. PROGRAMUL I 20.05 Tableta de seară. 20.10 Muzică populară. 5.05— 6.00 Muzica dimineții. 20.20 Argheziană. 5.45 Gimnastică. 20.25 Solista serii — Margareta Nice. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. Iova. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier 20.45 Teatru radiofonic .Ovidiu” de 9.30 Revista literară radio (reluare). Nicolae Iorga (Premieră! 10.10 Curs de limba engleză. 21.52 Muzică ușoară! 10.30 Fragmente din opera „Trei gene- 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic, rații“ de Sergiu Sarchizov. 22.20 Sport. 11.05 Radio-Prichindel. 22.30 Concert de seară. 11.15 Suita „Iberia” de Albeniz. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. 11.45 Sfatul medicului. 23.00 Revista șlagărelor. 11.50 Cotele apelor Dunării. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. cinema DUMINICA 31 MAI Cinema UNIREA Focșani — doare în iarbă" Cinema FLACARA Focșani mine nu, madam­i* Cinema POPULAR Adjud — „Femeia îndărătnică" Cinema LUMINA Mărășești — „Vă place Brahms?" Cinema POPULAR Panciu — „Valea păpușilor“. Cinema VICTORIA Odobești — „Bă­tălia pentru Roma" (seriile I-II). LUNI 1 IUNIE Cinema UNIREA Focșani — „Răzbună­torul“. Cinema FLACĂRA Focșani — „Să u­­cizi o pasăre cîntătoare“ Cinema POPULAR Adjud — „Singură­tate în doi“ — 1—3 iunie. „Comisa­rul X și panterele albastre“ — 4—7 iunie. Cinema LUMINA Mărășești — „O șan­să dintr-o m­ie“ — 1 —3 iunie. „Via Mala“ - 4 7 iunie inema POPULAR Panciu — „Mamă ciudată“­­ 1—3 iunie. „Femeia în­dărătnică“ 4 -7 iunie. Cinema VICTORIA Odobești — „Ar­mata codobaturilor din nou în luptă“ — 1—3 iunie. „Adio Texas“ 4—7 iunie. N.R. Ziarul nu-și asumă răspunde­rea față de eventualele schimbări în programarea filmelor. „Splen­- „Cu Duminica 31 mai 1970 ■ ■ I­i­pun­ggilM I.R.E GALAJI Comunică abonaților afectați de inundații Ca urmare a calamităților, unele locuințe, clădiri ale fer­melor I.A.S., C.A.P., hale ale întreprinderilor industriale etc., au fost inundate. După retragerea apelor, instalațiile electrice interioare se pot utiliza numai efectuînd verificarea acestora de către un personal tehnic calificat. Punerea acestora sub tensiune, fără a se executa o veri­ficare tehnică prealabilă prezintă pericole de accidente prin electrocutare. De asemenea, este deosebit de periculos a se utiliza apa­rate electrocasnice (fiare de călcat, reșouri, frigidere etc.) care sînt umede. Pentru evitarea unor astfel de pericole, se face apel la toți cetățenii care sînt în situația de a reveni la locuințele ce au fost inundate, să nu folosească instalațiile electrice interioare și aparatele electrocasnice de orice tip, pină ce nu sînt verificate. Personalul întreprinderii de rețele electrice Galați, execută la cerere și GRATUIT, verificări la instalațiile electrice din locuințele afectate de inundații. Populația poate solicita re­punerea în funcție a instalațiilor prin înscrierea în registrul de deranjamente existent la fiecare sat sau comună, conform instrucțiunilor în vigoare, cu precizarea: „instalația a fost inundată“ sau la­ telefon nr. 1312; 3067 pentru orașul Focșani „ nr. 1503 pentru zona rurală Focșani „ nr. 67 pentru zona Panciu „ nr. 356 pentru zona Adjud „ nr. 36 pentru zona Mărășești „ nr. 3 pentru zona Odobești Sesizările care se fac telefonic, se vor cere cu taxă inversă la telefonul solicitat. PUmiliei TM întreprinderea industriei alimentare VRANCEA Angajează: Contabil șef CONDIȚII: studii superioare economice cu 10 ani stagiu, informații la serviciul salarizare, telefon 31­00. TIPARUL» Întreprinderea Poligrafiră Bacău

Next