Milcovul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 222-297)

1970-06-03 / nr. 274

i­ MILCOVUL pag. 2 £ OCHIUL llilllllllllllllll /W/VBIC Dușmanii șoselelor Agenții de circulație din ca­­­drul Inspectoratului județean de miliție Vrancea sunt permanent pe șosea. Depistează pe cei care se abat de la legile circulației rutiere, iată și cîtiva proaspeți infractori. Tom­a Dragoncea din satul Cîndești conducea zilele trecu­te în stare de ebrietate autotu­rismul I-VN-708 pe șoseaua Dumbrăvenilor. Un alt obișnuit al șoselelor, Dumitru Mălureanu, din comuna Milcovul, băuse zdravăn­­,la oraș, și acum se întorcea a­­casă cu motocicleta personală 46-VN-870. Mergea în zig-zag, punînd în pericol viata altor cetățeni. Zilele trecute a mai fost o­­prit de miliție Dumitru Grigore, tractorist în cadrul Consiliului­­lui popular județean. Și acesta circula în stare de ebrietate cu tractorul pe șoseaua Bolo­­tești—Vidra. Celor trei li s-a­menzi în valoare 500 lei. aplicat a­. de cile Gustul leilor La căminul cultural din co­muna Chiojdeni se organizau foarte des baluri, hore, nunți. Aceste activități îi aduceau lui Dobre Horhocea, fostul direc­tor, multă veselie, multă bună­voie și pe deasupra mulți bani. Asta pentru că Dobre prinsese gustul... leilor și comitea falsuri în acte, întocmea stata fictive, semna în fals pe instrumen­tiști, consemnînd pe chitanțe achitarea unor sume mai mari decît cele reale. Indiscutabil, fapta lui se în­cadrează în Codul penal și va fi pedepsită ca atare. O curio­zitate reține însă atenția. Cum de-a putut acest om să du­reze în funcție de director de cămin cultural, să fure nestin­gherit și să nu fie luat... la bani mărunți ? !... „Cei trei mușchetari Comuna Bordești. O după amiază de sărbătoare frumoasă, cu soare plin, cu animație. La căminul cultural s-a strîns lume. E un spectacol artistic. La un moment dat spectacolul se în­trerupe și începe... altul : trei săteni, Alexandru T. Iancu, Ni­­colae Moldoveanu și Ion P. Ră­­ducanu, toți oameni maturi cu mînecile cămășilor sumese se bat pentru nu se știe ce motiv. Știut e însă faptul că din zorii zilei, scandalagiii au luat la rînd balercile cu vin și le-au de­șertat, și că licoarea le-a dat chef să caute pricină altor oa­meni pașnici. Pînă la urmă au intervenit locuitorii și organele de miliție, imobilizîndu-i pe bătăuși. Pentru fapta lor „cei trei muș­chetari“ au fost amendați. Pri­mii doi cu cîte 900 lei, iar ul­timul cu 700 lei. Rubrică redactată de Emil STANCIU, cu sprijinul corespondenților :< „Hai să ne-ntîlnim­ sîmbătă seara“ -poete fi și un timp cultural pentru tineret? Gestul de cultivă ce-țl presimțim ca un reflex de ticuire, devine mereu o obligație kitd de ritmul timpului ce-l parcurgem și la nevoia de înălțime a arderilor. Efervescența unei vieți spirituale a orașului este o necesitate pentru că ea creează acea ambianță care dă o culoare elevată aptitudinilor in primul rînd, ca un ton major într-o orches­trație sublimă. Ne-am obișnuit să cre­dem, cu puțină poezie mai ales, că acel vers de cintec ,,Hai să ne-nu­lnim sîmbătă seara“, poate specifica deli­mitarea unei direcții prin care ne sus­ținem cu personalitate acel timp de trăire amintit. In acest caz, el este de fapt timpul nostru liber, cel care ar trebui să fie ■subliniat cu frumusețe și floare de salcîm presimțit pe deasupra cimpiilor. „Sîmbătă seara“, la care vi­săm încă de pe băncile școlii sau de lingă strunguri și mașini, este, așa cum delicat spune poetul, „cea mai frumoasă parte a duminicii". De aici pleacă întrebarea, ca un sondaj de opinie, despre preocupările tinerilor intre orele zilei specificate. Ce fac ei, cu ce-și „umplu“ spațiul de existență, căror pasiuni se găsesc corespondențe­le de realizare și ce activități pot fi descoperite intre spectaculos și intere­sant, și care să se susțină determi­­nind însăși visele? Căci, este știut că în orașele care nu au pretenția și nici posibilitatea de forțe și mijloace ar­tistice la un nivel profesional cert, climatul spiritual al orașului, de ti­nerețe al lui, poate cunoaște momen­te de monotonie, care, nefericit, dau o tentă de provincialism. In Focșani, nu suntem totuși de­parte de a cons­tata că unele opinii ale noastre, exprimate și în alte oca­zii, „se susțin“ în revers negativ și în continuare. Ne mulțumim să ofe­rim adeseori tinerilor „reuniuni to­vărășești“, care să acopere o nece­sitate de „distracție“ a lor, dar nu am preluat, din mers, decit ideea că ori­cum, dansul este relaxant în orice ocazie, iar percepția lui, generală. Pentru că, în cea mai mare parte, „reuniunile tovărășești“ la care par­ticipă tânărul, poartă amprenta gra­bei, a lucrului făcut la întimplare, cu un magnetofon sau o orchestră „în­jghebată“ nu știu cum­ și cu un pro­gram provizoriu și aproximativ. Dar, dincolo de organizarea dansurilor am mai făcut ceva? Poate fi acest refren de „Hai să ne-nu­lnim sîmbătă seara“ și un timp cultural pentru tineret? Iată Întrebarea pe care am adresat-o unor tineri, de diverse profesii, și iată răspunsurile ce le-am primit. Sofica Stoica: „C­­eodată mă tem de această sîmbătă seara. Ce bine ar fi ca acest timp amintit, să însemne și un timp de cultură, pe care să-l în­țeleagă cu­ mai mulți. Așa, ne indi­vidualizăm cu bună știință, citim cărți sau reviste și numai arar se întimplă să găsești câțiva prieteni și să creezi o altfel de atmosferă decit cea oferi­tă de statul acasă, dacă pot spune așa, fie și într-o intimitate a camerei pe care ți-o dorești de multe ori. Mi-ar place să vin la o întîlnire unde un scriitor să poarte discuții despre via­ță și despre probleme specifice virstei noastre, sau să merg la o altă activi­tate tinde gestul de cultură să fie e­­vident. Dar, deși Încercări de acest gen au mai fost pe ici, pe colo, ele nu au fost interesante. Deocamdată încă mai aștept". Vasile Tudor: „La 29 de ani, deși ești tânăr, vezi viața cu mult mai multă maturitate, dar asta nu înseam­nă că fugi de participare entuziastă la problemele ei esențiale. Mie mi se pare curios faptul că ieșim din acel ritm al săptăm­inii de muncă mai puțin dispuși de a găsi niște modalități pen­tru a Înfrumuseța orele noastre de liniște sau de, ceea ce curent numim, odihnă activă. Da, sîmbătă seara poa­te fi și un timp de cultură, dar pentru asta ar trebui să avem măcar un club, două pentru tineret. Altfel, concuren­ța „Cate­ barului“ existent, ne aplea­că încă in „inerție". Ion Martiș: „Am fost pînă mai ieri elev al Liceului seral și, din acest mo­tiv măcar, așteptam sîmbătă seara ca nimeni altul. întlr, pentru că era sin­gurul meu timp liber. Nu mă pot plin­­ge că nu știu cum să-mi petrec aceste ore, pentru că am destui prieteni cu care dezbat împreună diferite pro­bleme de viață, idei și gînduri des­­­­pre viitor, citim. Dar mă întreb: asta e totul? Pentru că în orașul nostru nu prea ai unde merge. La un film, dar de multe ori nu prezintă o garanție cali­tativă. Mă gândesc că interesante a­ fi schimburile de opinii Intre tineri, nu neapărat cu „reuniuni tovărășești", dar niște colocvii spontane de idei și sentimente, unde sa­tul vorbim chiar ca la o ședință, cu aerul grav al celor aleși la masa prezidiului, asta cred că se poate. Ca să nu mai vorbesc de pe­riodizarea unor șezători literare de simbătă seara, cu emoția aceea de cintec mai ales. Este oare atât de greu?"* Am vrea să ne Intilnim altfel decit Ia cofetării și baruri cu specific de alimentație publică, simțim­­ nevoia schimbului de impresii nu de stradă și la colțul ei, cuvintele capătă Intr-un context de atmosferă altă rezonanță și accesibilitatea noastră de cultură se întâmplă la un ton major adecvat. O carte poate fi Între motivația sim­plă a conversației, un disc — apro­fundarea de sunet a unei alte lumi de frumusețe și clntec ce-l bănuim de fiecare dată revărsat în inimă, dar a cărui revelație poate fi chiar cu to­tul alta, supradimensionată ln limitele de sublim ale accepției, de atmosfe­­ră. Am vrea să ne intilnim cu idei mai cu seamă, printre pasiuni și vise, să ne observăm frământările și arderi­le, ce ar presupune cu siguranță, chiar și febra și emoția creației. Trebuie insă o mai largă participare a tuturor forțelor la acest adevărat act colec­tiv de creație al manifestărilor de cul­tură pentru tineret, cu care vrem să ne îmbogățim viața. Ion PANAIT EXCURSII ȘCOLĂREȘTI Printre recentele ac­țiuni Întreprinse de A­­genția O.N.T. Vrancea, se află și cea care se referă la excursiile școlărești. Astfel, 2000 de pionieri și elevi din cadrul școlilor din ju­deț și municipiu. In do­rința de a se infilni cu colegi de-ai lor, vor vi­zita pe timpul vacanței orașele Sighișoara, Si­biu, Făgăraș, Tulcea, localități pe unde a tre­cut stihia apelor. Mulți dintre excursioniști vor merge pe Valea Oltu­lui.. Printre unitățile care au contractat excursii cu Agenția O.N.T. Vrancea se află Casa pionierilor din Focșani, școlile din comunele Mera, Tîmboiești, Mo­vilița, Lacu lui Baban, Năruja, Străoane, Ho­­mocea, Vidra și altele. Copiii vor să­­ se vadă, să se cunoască, să se ajute... Spectacole cinematografice speciale La cinematograful „Unirea“ din Focșani, Arhiva națională de filme or­ganizează în perioada 4 iunie — 6 august o serie de spectacole speciale cu scopul de a contribui cu sumele obținute din încasări la refacerea re­țelei­­ cinematografice în zonele sinis­trate. Ele au fost programate după cum urmează: 4 iunie — „Dama cu ca­melii“ (cu Greta Garbo); 7 iunie — „Goana după aur" (cu Charlie Cha­plin); 9 iunie — „Bing­ Bang" (cu Stroe și Vasilache); 12 iunie — „Henric al V-lea" (cu Laurence Olivier); 28 iunie — „Mizerabilii" (cu Jean Gabin) seria I și a II-a; 29 iunie — „Stan și Bran, eroi fără voie" și „Campionul"; 8 iulie — „Contele de Monte Cristo" (cu Jean Marais) seria I și a II-a; 9 iulie — „O noapte furtunoasă" (­cu Radu Beligan și Alexandru Giugaru); 14 iulie — „Ali-Baba și cei 40 de hoți" (cu Fer­­nandel); 15 iulie — „Stan și Bran, studenți la Oxford"; 27 iulie — „The­rese Raquin (cu Simone Signore”) și „Politică cu delicatese"; 4 august — „La răscruce de vînturi" (cu Laurence Olivier) și „lanțul"; 5 august­­— „Tă­cerea­­ de aur" și „Chariot mașinist" ; 6 august — „Stan și Bran contraban­diști" și „Stan și Bran în ghearele ge­loziei". CONSULTAȚIE . Anica Văleanu, Adjud. în confor­mitate cu instrucțiunile pentru apli­carea legii concediilor de odihnă, cei care sînt î­ncadrați în posturi cu­ o ju­mătate de normă au dreptul la con­cediul de odihnă cu durată integrală corespunzător vechimii în muncă. Dacă dv., așa cum spuneți, aveți o vechime în muncă de 12 ani, veți pri­mi un concediu de odihnă c­u o durată de 18 zile lucrătoare. Ceea ce apare ca derogatoriu față de dispozițiunile aplicabile angajaților cu o normă în­treagă, în cazul dv., este cuantumul indemnizației pentru concediu care va fi stabilit in funcție de remunerația primită pentru jumătatea de normă în­deplinită. I. M., Focșani. In principiu, dacă v-ați făcut vinovat de săvîrșirea in­fracțiunii de neglijență în serviciu (prevăzută de art. 249 din Codul pe­nal) nu puteți fi angajat ca gestionar. Cele auzite de dv. se referă la si­tuația derogatorie potrivit căreia, dacă în cursul urmăririi penale, a judecății sau după condamnare a intervenit am­nistia, cel în cauză poate fi gestionat după trecerea unui interval de doi ani de la data intervenirii amnistiei. Dar cum în cazul dv. infracțiunea nu a fost amnistiată, nu puteți beneficia de această dispoziție derogatorie și, prin urmare, refuzul unității de a vă angaja ca gestionar este întemeiat. V. Dumitru, Focșani. Dacă ați în­cetat activitatea ca urmare a desfa­cerii disciplinare a contractului de muncă, durata concediului dv. de o­­dihnă se reduce, după ce v-ați anga­jat, la alt loc de muncă, la cea minimă, adică la 15 zile lucrătoare, pe timp de doi ani. Dacă s-a scurs intervalul de timp de doi ani, aveți dreptul la un concediu cu o durată corespunzătoare vechimii dv. totale în muncă. Ion Bălu, Focșani. In conformitate cu dispozițiile cuprinse în art. 41 din Legea nr. 27 din 196b, salariul tarifar care se ia ca bază de calcul la stabili­rea pensiei este media salariilor tari­fare lunare din cinci ani lucrați con­secutiv, la alegerea angajatului din ultimii 10 ani premergători Încetării activității salariate. In cazul că angajatul cumulează do­uă funcții, la stabilirea mediei sala­riului tarifar lunar, se ia în conside­rare salariul tarifar al funcției de bază. E. D., Adjud. Dacă aveți unele în­doieli privind valoarea succesiunii ta­tălui de„ o puteți accepta, potrivit art. 704 din Codul civil, sub beneficiu de inventar. In acest sens, va trebui să faceți o declarație expresa la Notaria­tul de stat Pavel Alexei, Panciu. Nu ne scrieți de ce natură este boala care v-a făcut impropriu pentru a presta în continu­are munca. Vă dăm totuși un răspuns de principiu. Potrivit regulamentului U.C.E.C.O.M., cuantumul ajutoarelor cuvenite pentru incapacitate tempo­rară de muncă determinată de boală, se stabilește în raport cu vechimea de cotizare neîntreruptă, pe baza ve­nitului lunar corespunzător clasei de cotizare, în felul următor: pînă la doi ani, 50 la sută; de la­ doi la cinci ani, 65; de la cinci la opt ani, 75; peste opt ani, 85 la sută. Ion Zainea, Focșani. Potrivit Legii organizării și disciplinei muncii, sala­riatul cu contract de muncă pe­ o du­­rată nedeterminată care s-a încadrat în termen de 90 de zile de la înce­tarea motivului pentru care și-a în­trerupt activitatea beneficiază de ve­chime neîntreruptă în aceeași uni­tate, în anumite condiții. In situația dv., dacă ați încetat ac­tivitatea datorită desfacerii contractu­lui de muncă, iar ulterior s-a stabilit de organele competente că motivele care au stat la baza acestei măsuri au fost neîntemeiate, evident, veți be­neficia de vechime neîntreruptă în muncă, cu condiția să vă fi reînca­drat în 90 de zile. M* t. MIRCBA Grădinița nr. 2 din Focșani susură de flsete cristaline tv MIERCURI 3 IUNIE PROGRAMUL I 17.55 Deschiderea emisiunii — micro­­avanpremieră. 18.00 Buletin de știri. 18.05 Universal Sotron — enciclopedie pentru copii. 13.25 Pe cărările cîntecului — Recital Rodica Bujor. 18.45 Actualitatea in economie. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20­1 001 de seri­a „Pehacek, prietenul animalelor“. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Tele­cinemateca. „Stația Termi­nus“. 21.15 Marie Laforet (film). 21.45 George Enescu în conștiința po­porului nostru. 22.15 Film documentar. 22.30 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. JOI 4 IUNIE PROGRAMUL I 17.00 Deschiderea emisiunii — micro­­avanpremieră. 17.05 Buletin de știri. 17.10 Emisiune în limba maghiară. 17.40 Film serial „Oliver Twist (XII). 18.05 Mult e dulce și frumoasă... 18.30 Actualitatea în economie. 18.50 Cadran internațional. 19.20­1 001 de seri — „Jupiter trebuie salvat”. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Anunțuri — publicitate. 20.15 Seară de teatru — „Michelangelo“ de Al. Kirițescu. 21.50 Ancheta TV — Cazul George (Din culisele contraspionajului). 22.20 Rapsodia română — Emisiune de folclor muzical. 22.35 Poșta TV. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii programu­lui I, radio MIERCURI 5 IUNIE PROGRAMUL I 5.05—6.00 Muzica dimineții. 5.45 Gimnastică. 6.05—9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 9.30 Viața cărților. 10.10 Cora de limba germană. 10.30 Vreau să știu (emisiune de știin­ță și tehnică pentru școlari). 11.05 Muzică ușoară de Aurel Giro­­veanu. 11.20 Pentru prietenii muzicii corale. 11.43 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Scrisori de dragoste pe portativ. 12.25 Știința la zi. 12.30 Din cele mai îndrăgite melodii populare. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Parada instrumentelor — muzici ușoară 13.45 Cîntă Ion Radu și Nelu Iovănescu 14.00 Caleu­U scop muzical. 14.40 Publicitate radio. 14.50 Zece minute* cu violonistul Ale­xandru Țitruș. 15.60 Radio-școală. Limba și literatura română (pentru clasa a VÎIIra). Consultație la gramatică (reluare). 15.30 Compozitorul săptămânii — Fran­cois Couperin. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Pe plaiuri oltenești, cu cintec și joc. 16.30 Consultație juridică. 16.40 Selecțiuni din operete. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Soliști și orchestre de muzică populară. 18.0­3 Știință, tehnică, fantezie. 18.30 Muzică ușoară. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Muzică de estradă. 19.45 Mici piese instrumentale. 20.05 Tableta de seară de acad . Pora. 20.10 Muzică populară. 20.20 Argheziană. „Adormita“. 20.25 Melodii de pretutindeni. 21.00 Istoria ideilor. 21.20 Muzică ușoară. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solista scrii — Frida Boccara.­­”.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.39 Pentru magnetofonul dr. 23.00 Concert de muzică ușoară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă, cinema Cinema UNIREA Focșani — „Răzbună­torul“. Cinema FLAGARA Focșani — „Să u­­cizi o pasăre cîntătoare“ Cinema POPULAR Adjud — „Singură­­tate în doi“ — 1—3 iunie. „Comisa­rul X și panterele albastre“ — 4—7 Iunie. Cinema LUMINA Mărășești — „O șan­să dintr-o mie“ — 1—3 iunie. „Via Mara“ — 4—7 Iunie. Cinema POPULAR Panciu — „Mamă ciudată“ — 1—3 iunie. „Femeia în­dărătnică" 4—7 iunie. Cinema VICTORIA Odobești — „Ar­mata codobaturilor din nou în luptă“ — 1—3 iunie. „Adio Texas“ 4—7 iunie. N­R. Ziarul nu­$l asurat răspunde­rea față de eventualele schimbări în ning­amarea filmelor. MEMENTO MEMENTO MEMENTO • MEMENTO MEMENTO Miercuri 3 iunnie 1976 SPORT TIR Rezultate valoroase obținute de trăgătorii vrînceni in competiții republicane Interviu cu profesorul Ioan Oprișan Calendarul intern și internațional al acestui an bogat în competiții de mare anvergură a stimulat activitatea ce­lor două secții de tir focșănene : „Viitorul” și „Constructorul". In cadrul primelor două concursuri republicane din acest an, „Cupa Pri­măverii* și „Cupa Dinamo", trăgăto­rii noștri s-au evidențiat, obțînînd rezultate peste categoria I și a II-a de clasificare sportivă. Antrenamentele zilnice, de intensi­tate maximă, pedagogic orientate, au avut o contribuție importantă la ridi­carea măiestriei sportive. Voința și pasiunea sportivilor, dorința lor de afirmare, sunt tot aütea cauze care au contribuit la realizarea performanțe­lor obținute. Profesorul Ioan Oprișan, antrenorul celor două secții de tir focșănene, re­a­întors de curînd din București, unde participat alături de trăgătorii noștri la Concursul republican „Cupa Olimpia", a avut amabilitatea să ne relateze cîteva aspecte principale le­gate de concursul la care a par­ticipat : — „Cupa Olimpia" constituie un concurs republican tradițional, anul acesta transformîndu-se într-un con­curs internațional prin participarea unui lot de trăgători din R.P. Ungară și R.P.D. Coreeană. Poligonul bun și organizarea irepro­șabilă au oferit posibilitatea obținerii unor rezultate pe măsura gradului de pregătire a trăgătorilor. In concurs au fost înscriși peste 200 de sportivi, ma­joritatea cu cărți de vizită impresio­nante, fapt ce a ridicat mult nivelul performanțelor, în special la juniori și junioare, unde noi am participat cu echipe complete. — Care a fost comportarea elevilor dumneavoastră și ce trăgători focșă­­neni s-au impus în cadrul acestui im­portant concurs ? — Rezultatele obținute, din punct de vedere al locurilor ocupate cât și al, valorii de clasificare sportivă, sunt foarte bune. Performerul echipei noastre a fost elevul Eu­geni Satala de la Liceul „AL­ Cuza", care ■ a­ ocupat locul II — la­­­ ga­la!.e„de puncte cu primul clasat la­ ar­mă standard jujitori­ ,3X20 focuri,­ cu 5511 puncte, locul III .la armă standard jânii pri Ri­ focum­ culcat și lot­ul 111 la­ armă cu aer comprimat. In urm­a rezultatelor de valoare re­publicană obținute pînă în prezent de acest tînăr talentat, a fost inclus în lotul republican urmînd să participe, component al echipei României, la Campionatele internaționale ale R.S R. și la Campionatele Balcanice. Pe echipe, la aceste probe, am ocu­pat un valoros loc doi, rezultat care în condițiile dezvoltării în continuare a bazei materiale sportive focșănene, poate fi mult îmbunătățit. In afara acestor rezultate s-au mai înregistrat, la armă standard junioare 60 de focuri culcat locul IV, cu 570 puncte (Ionica Iordache), rezultat ce depășește categoria 1 de clasificare sportivă ; Aman­a Mihalache locul VI cu 565 puncte; Vasilica Grama locul IX cu 555 puncte etc. Pe echipe am obținut locul doi în această mult disputată confruntare „a preciziei". Merită remarcată și comportarea sa­tisfăcătoare a juniorului Viorel O­­paiț, care participînd pentru a doua oară la un concurs oficial, a obținut un rezultat mult superior categoriei a II-a de clasificare sportivă. — Ce obiective principale intră în sfera dumneavoastră de activitate pentru viitor 4 — Rezultatele obținute pînă acum ne obligă nu numai la o reeditare, ci și la o consacrare pe plan republican, ca secție de performanță. în prezent ne pregătim pentru „Cupa Brașovului" și „Cupa Iașului". Pe juniorul Eugen Satala îl pregă­tesc în mod special pentru Internați­onalele R.S.R. și Balcaniadă. De asemenea, un obiectiv principal al activității noastre îl constituie „Campionatele naționale — ediția 1970" și „Cupa României", în cadrul căreia, anul trecut, participînd pentru prima oară am ocupat locul VI pe echipe, întrecînd orașe cu tradiție în acest sport . Este cunoscut faptul că tirul este un sport în care rezultatele sunt în mod firesc legate și de baza materială. Cum stați din acest punct de vedere ? — în general, bine! Federația de specialitate ne sprijină în limita posi­bilităților. De asemenea, C.J.E.F.S. Vrancea și Consiliul sindical județean. Armamentul pe care îl posedăm la ora actuală nu satisface însă întru to­tul cerințele tehnice. Este necesar, după părerea mea, înființarea unui club orășenesc care să conducă și să coordoneze toate ramurile de sport pentru performanță din orașul nostru, ca: fotbal, box, tir, handbal, lupte etc. și, în plus, sprijinirea cu fon­duri pentru acoperirea cheltuielilor aferente desfășurării activităților cu­prinse în calendarul sportiv. Sperăm ca organele locale de partid și de stat să ne ajute în­ obținerea de­­ fonduri, și materile­ ț pentru constru­irea unui poligon modern, al orașului, pentru că poligonul existent fiind de 6 locuri, nu acoperă necesitățile actu­ale. Tirul este unul din sporturile apli­cative, iar practicarea lui ne obligă să obținem rezultate menite să ridice tot mai sus stindardul sportului românesc pe scară mondială. Interviu consemnat de Gheorghe POMPII.10 Ulcerul gastro-duodenal este boala celor în vîrsta plinei activități, primele simptome ale bolii prezentîndu-se de o­­bicei între 20 și 40 ani. Apariția bolii după vîrsta de 40 ani este cu mult mai rară, iar peste vîrsta de 50 de ani este excepțională. Evoluția bolii ulceroase se caracte­rizează prin periodicitate, prin alter­narea perioadelor de acalmie, cu cele dureroase. Perioadele dureroase au un caracter sezonier și survin mai ales toamna și primăvara, avînd o­ durată de trei săptămîni pînă la două-trei luni. Durerile apar fie imediat, fie la scurt timp după mîncare (ulcerele micii curburi), fie la o oră și jumă­tate pînă la patru ore după alimenta­ție (ulcerele duodenale). Alteori, du­rerea poate fi simțită ca foamte dure­roasă, adică apare pe stomacul gol și se calmează prin alimentație sau după o doză de bicarbonat de sodiu. Dure­rile de noapte sunt cele mai caracte­ristice. Ele apar de cele mai multe ori către miezul nopții sau în zorii zilei. Complicațiile ulcerului gastro­ duo­­denal sunt stenoza gastrică, pilorică și duodenală, hemoragia gastroduodena­­lă, una din cele mai grave complicații ale acestei boli și perforația gastro­­duodenală care impune intervenția chirurgicală de urgență. Profilaxia bolii ulceroase cuprinde o serie de măsuri avînd ca scop res­pectarea ritmului muncii și a repausu­lui, evitarea suprasolicitărilor psihice, a emoțiilor etc. Iritarea mucoasei gas­­tro-duodenale se previne respectîn­­du-se o alimentație regulată, la ore fixe și lipsită de abuzuri. Tratamentul bolii ulceroase se face igieno-dietetic și medicamentos. Efi­cacitatea tratamentului se semnalează prin dispariția durerilor ulceroase, pa­ralel cu ameliorarea semnelor radio­­logice. Regimul alimentar trebuie in­dividualizat și adaptat la stadiul bolii. In perioadele acute se vor aplica cu strictețe următoarele măsuri dietetice : Se recomandă o alimentație repar­tizată în șase-șapte mese pentru a neutraliza plusul de secreție și de acid pe­ tot timpul zilei. In timpul perioadei dureroase este necesar un regim die­tetic sever. Alimentul care corespun­de cel mai bine principiilor dietetice în această fază, este laptele nesmîntî­­nit, deoarece, nu stagnează mult în stomac. El constituie un aliment de ba­ză și în fazele de după primele zile du­reroase. Ingerarea la intervale de trei­­patru ore a laptelui are ca urmare ime­diată încetarea durerilor de stomac. Cei care nu suportă laptele fiert pot consuma cafea cu lapte sau ceai cu lapte. Se mai poate adăuga caș dulce, ouă moi, smîntînă dulce și proaspătă, unt proaspăt și compot nu prea dulce. Acest regim nu acoperă necesitățile ca­lorice ale organismului. Trebuie să a­­dăugăm în măsura ameliorării simpto­­melor: supe de lapte cu făină de orez, fulgi de ovăz, pireu de cartofi, lapte de pasăre etc. Apoi vom intro­duce pîine albă și prăjită în felii sub­țiri, pește fiert, carne de pasăre și de vițel, șuncă slabă și fiartă, zarzavaturi și legume fierte, ca spre exemplu, morcovii, spanacul, dovleacul etc. Sunt interzise categoric alimentele cu acțiune excitatoare asupra stoma­cului și celor cu o fază de digestie de durată lungă. Alimentele excluse din regim sunt următoarele: borșul, supa de carne, carnea gătită cu codimente, to­cana, chiftele, conservele de carne sau de pește, pâinea neagră, băuturile spir­toase, brînzeturile fermentate, zarza­vaturile crude, ceapa, usturoiul, sosu­rile picante, oțetul, muștarul, piperul, ardeiul iute, măslinele etc. Se inter­zic, de asemenea, alimentele fierbinți care congestionează mucoasa gastrică, alimentele reci precum și cele care măresc secreția gastrică. Tratamentul medicamentos dispune de preparate fără să putem spune însă că sîntem în posesia unei medicații specifice; în orice caz, el trebuie apli­cat și condus de către medic; în majoritatea cazurilor, boala ulce­roasă este compatibilă cu o activitate obișnuită. Este necesar concediul me­dical numai în perioadele de puseu se­zonier. In schimb, toți bolnavii ulce­­roși trebuie să fie dispensați și supuși unor controale periodice. Victor POTOP medic specialist box. interne Medicul ră sfătuiește Boala ulceroasă I.R.E. GALAȚI Comunică abonaților afectați de inundații Ca urm­are a calamităților, unele locuințe, clădiri ale fermelor I.A.S., C.A.P., hale ale întreprinderilor industriale etc., au fost inundate. După retragerea apelor, instalațiile electrice interioare se pot utiliza numai efectuînd verificarea acestora de către un personal tehnic calificat. Punerea acestora sub tensiune, fară a se executa o verificare teh­nică prealabilă prezintă pericole de accidente prin electrocutare. De asemenea, este deosebit de periculos a se utiliza aparate electro­­casnice (fiare de călcat, reșouri, frigidere etc.) care sunt umede. Pentru evitarea unor astfel de pericole, se face apel la toți cetățenii care sunt în situația de a reveni la locuințele ce au fost inundate, să nu folosească instalațiile electrice interioare și aparatele electrocasnice de orice tip, pînă ce nu sînt verificate. Personalul întreprinderii de rețele electrice Galați, execută la cerere și GRATUIT, verificări la instalațiile electrice din locuințele afectate de inundații. Populația poate solicita repunerea în funcție a instalațiilor prin înscrierea în registrul de deranjamente existent la fiecare sat sau comună, conform instrucțiunilor în vigoare, cu precizarea : „instalația a fost inundată“ sau la­ telefon nr. 1312; 3067 pentru orașul Focșani „ nr. 1503 pentru zona rurală Focșani „ nr. 67 pentru zona Panciu „ nr. 356 pentru zona Adjud „ nr. 36 pentru zona Mărășești „ nr. 3 pentru zona Odobești Sesizările care se fac telefonic, se vor cere cu taxă inversă la te­lefonul solicitat.

Next