Milcovul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 222-297)

1970-05-26 / nr. 267

Din întreaga țară, canonaie de mașini cu destinație precisă, localitățile sinistrate Spre localitățile puternic lovite de mufia apelor revărsate se îndreaptă continuu, din toate colțurile țării, co­loane de mașini care transportă pen­tru sinistrați mii și mii de colete cu obiecte de îmbrăcăminte și încălță­minte, articole de uz casnic, alimen­te, sute de tone de cereale, mărturii ale profundei solidarități frățești, a întregului popor cu cei ce au avut de suferit: în zonele calamitate, operațiunile de distribuire a ajutoarelor se fac cu mare operativitate. Populația sinis­trată primește cu sentimente de recu­noștință sprijinul material din partea partidului, statului, a cetățenilor pa­triei noastre. Din Capitală a plecat luni diminea­ță cel de-al patrulea convoi ce trans­porta peste 200.000 de obiecte de îm­brăcăminte și încălțăminte spre ju­dețele Satu Mare, Mureș, Bistrița Nă­­săud și Alba. „Gîndurile, voința și puterile noastre sînt alături de voi" — se putea citi înscris pe cîteva din cele 12 autovagoane ce alcătuiau noul convoi cu donații ale bucurește­­nilor. Din nenumăratele fapte emoționan­te ce oglindesc sentimentele de care sînt animați toti cetățenii, tineri sau vîrstnici, desprindem cîteva. La Liceul Mihail Eminescu din Ca­pitală elevii si-au dăruit uniformele colegilor lor de la liceul cu același nume din Satu Mare. Duminică a plecat din Constanța un convoi de autocamioane încărcate cu pachete cu îmbrăcăminte și încălță­minte, donate de constănțeni popu­lației sinistrate din județele Alba, Bistrița și Cluj. Coletele conțin peste 9.900 costumașe, cămășute, bluzite și alte obiecte pentru copii, fuste, blu­ze, cămăși, pantaloni, costume, pal­toane, lenjerie de corp pentru băr­bați și femei, numeroase alte articole de îmbrăcăminte și încălțăminte. Pînă duminică, la centrele de co­lectare din județul Constanța s-au s­trîns pentru populația din zonele ca­lamitate peste 100.000 de obiecte­­ de îmbrăcăminte și încălțăminte, nume­roase articole de uz casnic, veselă, tacimuri, precum și peste 300 tone de grîu, porumb, făină, fasole, 60.100 de ouă, 822 kg de carne, însemnate can­tități de brînză, orez, zahăr și alte alimente. Luni dimineața și din Buzău a ple­cat o coloană cu ajutoare pentru si­nistrații din zona Mureșului. Pînă a­­cum, populația județului Buzău a do­nat pentru ajutorarea sinistraților di­ferite articole de îmbrăcăminte în va­loare de peste 3.000.000 lei. In ace­lași timp, prin centre au fost colectate și expediate mai bine de 200 tone produse agroalimentare. In aceeași zi de la Tr. Severin a pornit spre Arad prima caravană for­mată din patru autocamioane încăr­cate cu circa 35.000 articole de îm­brăcăminte, încălțăminte, obiecte de uz gospodăresc, precum și cu 2.000 kg săpun, pe care populația clip așe­zările Mehedințului le-a donat cetă­țenilor ce au suferit de pe urma inun­dațiilor. Este un s­imbol al solidarită­ții ce leagă în aceste zile prin mii și mii de fire populația din întreaga ța­ră, întregul nostru popor. Pînă duminică seara au sosit la Satu Mare din diferite județe ale ță­rii ajutoare constând din 9.713 confec­ții bărbați, 23.176 confecții pentru fe­mei, 30.186 confecții pentru copii, 4.534 tricotaje pentru bărbați și femei, 8.992 articole de tricotaje pentru co­pii, 36.347 articole de lenjerie pentru bărbați, femei și copii, 13.175 perechi încălțăminte, 4.060 garnituri lenjerie de pat. în cursul nopții de duminică și in dimineața zilei de luni au sosit la Satu Mare noi convoaie cu ajutoare, într-o telegramă adresată Comitetu­lui Central al Partidului Comunist Ro­mân, tovarășului Nicolae Ceaușescu, de Comitetul de partid și Consiliul de conducere al Cooperativei agrico­le din Beclean, județul Bistrița-Nă­­săud, localitate greu încercată de fu­ria apelor dezlănțuite, se spune: „In numele tuturor țăranilor cooperatori, români și maghiari, exprimăm fată de dumneavoastră dragostea și recu­noștința noastră profundă pentru gri­ja cu care vegheați la marea bătălie pentru înfrîngerea stihiilor naturii dezlănțuite, pentru ajutorul acordat. Cooperativa noastră și familiile ță­ranilor cooperatori care au suferit pierderi grele în bunuri materiale și chiar vieți omenești au primit cu pro­fundă recunoștință ajutorul acordat cu cea mai mare operativitate — ali­mente, îmbrăcăminte, semințe, furaje și îngrășăminte chimice. Simțim prin aceasta căldura și grija cu care ne în­conjoară întregul nostru popor și con­ducerea încercată a partidului nos­­­­tru, dumneavoastră personal, scumpe tovarășe Nicolae Ceaușescu". Situația hidrometeorologică în județ Precipitațiile căzute în ultimele două zile în zona montană ca și în cea de șes a Vrancei, a determinat brusc o creștere a nivelului rîurilor interioare și a celor în care acestea se varsă. Ieri dimineață, cantitățile de precipitații pe metru pătrat erau următoarele : Tulnici 36,6 litri, Ad­­jud 50 litri și Homocea 51 litri. De asemenea, tot în această perioadă, vîntul s-a întețit, viteza acestuia pe teritoriul județului nostru trecind de 75 km pe oră. Noile elemente sur­venite în conjunctura meteo și hidro­logică s-au răsfiint și asupra activi­tății, a dus la alertarea localităților, a cetățenilor. Tișița, Șușița, Putna, Siretul, în­registrează din nou creșteri, ame­nință cu inundarea unor localități, a unor mari suprafețe de teren. Pe de altă parte, în zona montană au loc numeroase alunecări de teren. Dar să recapitulăm pe scurt, prin­cipale evenimente ale zilei și nop­ții de duminică spre luni. Șușița a inundat satul Varnița (50 case) aparținînd de comuna Răcoa­­sa. 30 de familii a fost evacuate, iar din centru de comună, trei fami­lii. De asemenea, pe parcursul său, apa a rupt numeroase stăvilare de apărare, printre care și un dig, a­­menințînd la Tișița podul de cale ferată. Milcovul a atins duminică noap­tea, la Reghiu, cota maximă din 18 mai a.c„ cînd a deversat în zona pe care o străbate. Putna a trecut de cota de inunda­ție (250 cm). La Botîrlău nivelul a­­tins este de 380 cm. Siretul se apropia ieri dimineață de șoseaua națională în porțiunea Nănești. Valurile apei sunt de un metru. Legăturile telefonice sunt între­rupte cu numeroase localități din județ: Cîmpuri, Poiana Cristei, Lacu lui Baban, Păunești, Homocea, Si­­l­bea unde s-au deplasat echipe de jiniori pentru a remedia deranja­mentele. O parte dintre acestea se datorează alunecărilor de teren. O altă urmare, cu consecințe grave pentru activitatea economică și so­cială, este întreruperea furnizării și alimentării cu energie electrică a unor localități, din aceleași motive pe care le enunțam mai înainte. Sunt întrerupte circuitele energetice la Movilița, Diocheti, Vidra, Valea Sării, Pitulușa, Răchitașu, Poenița, Cîmpuri, Soveja, Tifești, Bătinești, Putna Seacă, V­iile Noi, Negrilești și altele unde, de asemenea, se de­pun eforturi de remediere. Situația nou creată impune con­siliilor populare, comandamentelor de apărare împotriva inundațiilor luarea unor noi măsuri de preveni­re a pierderilor de vieți omenești și valori materiale. In acest sens, tre­buie duse energic la îndeplinire mă­surile stabilite din vreme pentru a­­semenea situații, pentru ca munca, activitatea să nu fie afectate In to­talitate. Cetățenii sînt chemați a ve­ghea permanent la nivelul apelor, la zonele predispuse alunecărilor de teren, la funcționarea circuitelor e­­lectrice și telefonice pentru a se pu­tea interveni rapid și eficient atunci cînd situația o cere. Al. C. Contul 2000 Sîmbătă 23 mai, la ora de închidere a a­­gențiilor C.E.C., totalul sumei donate de cetă­țeni se cifra la 189 063 lei, adică cu 70 118 lei, mai mult decât în ziua precedentă. Tovarășul Dumitru Epîngeac, di­rectorul Direcției jude­țene C.E.C. Vrancea, ne spunea că suma de­pusă de cetățeni în contul 2­000 înregis­trează creșteri de la o zi la alta. Depunînd 300 lei, în contul special de in­tr­ajutorare a sinistra­ților, pensionara Zinca Milcovici s-a angajat să contribuie pînă la sfi­r­­șitul anului, lunar cu a­­ceeași sumă. Cetățeanca Florica Popescu scria pe fișa de depuneri: „Doresc ca infima mea contri­buție să aline măcar o zi, marile necazuri ale concetățenilor mei din regiunile sinistrate". Familiile Gh.Stănescu și Mihai Șander și-au exprimat, de asemenea, cu prilejul depunerii de bani în contul 2­000, deplina solidaritate cu concetățenii­­ din județe­le greu lovite de cala­mitate. ANUL III­­ Nr. 267 MARȚI 26 MAI 1970 4 pagini — 30 bani REPORTAJ O REPORTAJ O REPORTAJ O REPORTAJ P­RIETENUL LA NEVOIE SE CUNOAȘTE Este duminică dimineața. In încăpere se aude un plins de femeie. O femeie din Nord plînge la televizor, și eu aud o femeie plingînd in toată țara... Îmi cumpăr apoi revista „Lucefărul" venită cu cîteva ceasuri de întirziere. Pe pagina în­ii citesc în ochii lui Alecu Russo: „...Cinge-ți coapsa, țară română... și-ți în­tărește inima...“ Pe ultima pagină, poetul Adrian Pău­­nescu nu mai ia interviuri. Publică Jurnalul unui in­terviu ratat“... Ploaia revine obsedantă așa cum afta Bacovia: „Aud materia, plingind"... "Mă intîlnesc cu un cunoscut întîmplător. Dăm din cap ca și cum am striga unul la altul: „Bună-dimineața!“ Pe peretele clubului C.E.I.S. o fi­rm­ă nouă: Centrul numărul doi pentru ajutorarea sinistraților. înăuntru a­­glomerație. Cîteva femei în vîrstă își șterg ceafa de pe ochi cu colțul basmalei, imperceptibil. Mimiie­le min­gile pantalonașii și rochițele­ tăcute pachete pentru copiii „aceia“. Cineva a adus o plapumă și o pernă... Cineva un palton, un sacou și o pereche de pantaloni... Altcineva două kilograme de săpun și o craliță, trei furculițe și cîteva iatiurii, niște prosoape, o pereche de pantofi și o vorbă bună... De peste tot un murmur al liniștii. Am sentimentul deplin al acestui oraș în care s-a produs Unirea: „Eu ți-s frate / Tu-mi ești frate / în noi doi un suflet bate“. Nu vorbesc cu nimeni. Aici nimeni nu vorbește decât prin gesturi. Dăruiesc cu modestie și căldură lucrurile și se uită parcă vinovați la picăturile obsedante ale ploii ce lunecă pe geamuri. Îmi pare rău că nu am un aparat de filmat, pentru că Miron Costin nu va mai putea trece în cronica sa catastrofa lunii Mai a anului '70. Actele acestea de înregistrare a donațiilor sunt printre puținele „fișe“ ale cronicii care se va scrie, rememorativ, cînd, vîrstnici fînd, vom vorbi așa: „Era după '46 cînd cu foametea... Era după VO cînd apele au plecat după vapoare prin țară“ — asta ca să fim eufe­mistici­lor noi, oamenii! Mă gîndesc că Labiș a scris „Moartea căprioarei“, poemă ce a marcat un moment istoric, un moment psiho­logic de generație. De pe undeva aud prin codrii poeziei românești, răsărind cu ochii la lumină poema echivalentă acelei zestre de virtuți. Timpul o cere acum... Pensionarul Ioan Isac, responsabilul centrului îmi dă situația ajutorărilor pe ultimele 24 de ore, 1 429 de obi­ecte depuse. Apoi Îmi spune că lucrătorii cooperativei meșteșugărești „Sporul" au adus 34 de perechi de pantofi. Ușa se deschide. O femeie îmbrăcată in gri se adre­sează responsabilului: „După-amiază, vă rog, mai aveți deschis? Mai am de adus cite ceva...“ " Florin MUSCALU 4 (Continuare în pag. a IlI-a) IMAGINI CUTREMURĂ­TOARE LA TULNICI Lucrătorii ceferiști adjudeni și-au arătat adîncă solidaritate u­­mană față de populația calamitată. colectivului Răspunsul de aici: „ne vom intensifica e­­forturile, vom face totul pentru ca urmele lăsate de stihia naturii să fie grabnic înlăturate". An­gajamentul inițial fost majorat cu încă a 400 000 lei, iar echipe­le de pe locomotivele Diesel au hotărît să re­morce cite un tren, pe distanța Adjud—Valea Uzului și retur,fără să li se plătească. In ace­lași timp și echipele de pe trenurile de călă­tori și marfa s-au anga­jat să lucreze cite 6 ore peste program, iar suma să fie donată sinistrați­lor. La aceasta se adau­gă contribuția bănească a salariaților care, pînă la sfîrșitul anului, se va ridica la peste 430 000 lei. • Pentru ajutorarea celor si­nistrați, tehnicianul Ion Pădura­ru­ de la întreprinderea de in­dustrie locală Adjud a hotărît să execute gratuit un număr de 700 tablouri, iar contravaloarea acestora, de 7000 lei să o do­neze. • în cadrul U.J.C.M., prin in­troducerea lucrului în două schimburi la activitățile de croi­torie, încălțăminte, covoare și tîmplărie cât și datorită măririi regimului zilnic de lucru cu 1-2 ore, se va realiza suplimentar pentru compensarea pierderilor pricinuite de calamitățile natu-Duminică, din Focșani au por­nit spre localitățile Nănești și Vulturu, sate care au avut­ de suferit de pe urma navalei ape­lor, „mesaje“ ale dragostei și înțelegerii focșănenilor, pentru ceasul de grea cumpănă al se­menilor lor. S-au trimis printre Nenumărate sfnt ĭn aceste zile e­­xemplele de solidaritate umană. Fa­ță de imensele pagube create de că­tre vitregia apelor, care au lăsat fă­ră adăpost un număr impresionant de familii, dragostea frățească în­soțită de gestul cald al dăruirii ca­ută să șteargă imaginile negre ale dezastrului. Primim cu multă bucurie la redac­­t­­ie știri sosite din toate colțurile ju­dețului care atestă larga participare a oamenilor muncii de pe ogoare care țin să-și aducă din plin contri­buția la ștergerea urmelor acestui dezastru nemaiinlilnit in istoria țării. Din Virteșcoiu, inginerul Mihai Danielescu ne anunță: „If­tr-o aduna­re Însuflețită, cooperatorii de aici au hotărît să doneze contravaloarea a șase norme conventionale, iar pre­ședintele, șefii de fermă, brigadierii, șefii de echipă, salariul și valoarea retribuirii ln norme pe o lună de zile. In plus vom renunța, de la fon­dul de acumulare, la construirea u­­nui grajd a cărui ridicare poate fi aminată. In total, valoarea sumelor ce vor fi donate de unitate și mem­brii cooperatori depășește suma de 300 000 lei". „Și cooperatorii din Jariștea — ne rate unităților afectați o pro­ducție în valoare de *■ 200 000 lei. • Valoarea ionirioa­­rei bă­nești a membrilor cooperatori și personalului tehnic administra­tiv din cadrul U.J.C.M. ce va fi donată acelora care au suferit pierderi în urma inundațiilor va fi de 656 400 lei. • Cooperativa Constructorul prin secțiile sale din orașele Focșani, Odobești, Panciu și Ad­­jud va acorda ajutor material și forță de muncă cetățenilor din localitățile calamitate, altele 200 perechi încălțăminte, 240 cămăși, 130 haine bărbătești, 210 prosoape, 170 pături și peste 1­000 de articole vestimentare pentru copii. Toate aceste obiec­te au fost predate la consiliile populare ale comunelor respec­tive. telefonează inginerul Ion Pulpă, pre­ședintele unității — sínt cu toată inima alături de sinistrați. In urma unei entuziaste adunări a fost hotă­­rită ajutorarea celor greu loviți de stihia naturii cu suma de 500 000 lei, cuprinzind valoarea normelor con­venționale cedate de către coopera­tori in folosul sinistraților“. Și o altă legătură telefonică: — Alei la telefon Gheorghe Pos­­tolache, președintele C.A.P. Tifești. Vă rugăm să notați contribuția adu­să de către cooperatorii noștri la fondul de ajutorare a sinistraților: 520 000 lei oferiți de către coopera­tori, 100 000 lei de la fondul de acu­mulare, 25 000 kg grlu și 10 000 kg porumb. Intre timp, un coleg a înregistrat comunicarea lui Neculai Ursu, pre­ședintele C.A.P. Păunești. —­ Ajutorul acordat de coopera­tori în folosul celor loviți de cala­mitate însumează suma de 354 000 lei la care se adaugă 100 000 lei de la fondul de acumulare, 16 000 kg de grîu, 1 000 kg de fasole, 5 scrolite de prăsilă, 40 de oi și 200 kg de caș. Emil GONCIU (Continuare în pag.­aill­a) Acum, pentru toți oamenii muncii CUVÎNTUL DE ORDINE ESTE: » Luptă îndîrjită împotriva calamității • îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan • Fiecare palmă de pămînt să producă • Reconstrucția drumurilor distruse • Refacerea circuitelor energetice și telefonice „Aveți tot sprijinul nostru" LA C.E.I.L. FOCȘANI DUMINICĂ S-A LUCRAT ...Cu toți oamenii am vorbit despre același lucru, nu-i puteam deosebi după chipuri. Și nici după vorbe, par­că. La Combinatul de exploatare și in­­dustralizare a lemnului Focșani s-a croit o altfel de dimensiune a zilei de muncă. Și a nopții. Fiecare ridică o­­chii spre cer, stelele încă nu devin definitive nici pentru un ceas măcar. Și duminică s-a lucrat în contul ace­lei definiri de omenie și cinste, cu­ în­cordare și cu energii care nu mai pot fi conturate nicicum de cuvinte. Lem­nul s-a aplecat sub gatere ca nicioda­tă, s-au terminat problemele „strict personale", fiecare avea o strălucire gravă in ochi și printre mașini și mese de montaj, muncitorii îmbrățișau um­bra acelei lumini de zîmbet a vieții cu care ieșeau învingători din marile încercări. — Dumneavoastră de ce ați lucrat duminică, tovarășe Corneliu Dum­i­­trescu ? — Cum de ce ? Dar aș putea sta o clipă acum, cînd în alte părți oamenii suferă cumplit? Vedeți, tocmai acest schimb de duminică înseamnă o con­tribuție în primul rînd de suflet pen­tru sinistrați. S-a oprit o clipă din lucru , este șle­­fuitor­ mecanic și acestui om de 45 de ani îi ghicesc nu numai tristețea în voce, ci mai ales încrederea, spe­ranța. — Acum, noi am hotărît s­ă dăm o zi din salariu și să lucrăm câte 10 ore pe zi. Dar dacă va fi nevoie, vom lu­cra și mai mult. — Ați văzut, desigur, la televizor, ați ascultat comunicatele la radio... — Da, și m-am cutremurat. De a­­ceea simt părerea de rău că nu pot face mai mult. E prea puțin o zi pen­tru suferință... Apoi se scuză firesc, merge din nou la lucru. Aici se lucrează și pentru acolo, unde apa îică mai băltește, unde mitul acoperă agregatele, unde oamenii nu au avut în acest mijloc de mai nici un fel de duminică. Mă apropii de Maria Năstase. Nici nu este nevoie de schimbul obișnuit de cuvinte pentru a intra în atmosferă. — Dumneavoastră ați lucrat și du­minică... — Nu numai duminică aș lucra , după tot ceea ce am văzut la televi­zor și am citit prin ziare, dacă aș fi chemată aș veni aici și zi și noapte. Aș lucra oricît, numai să dăm și noi o mină de ajutor. — Spuneți-mi, ce-ați simțit întii, cînd ați aflat de ceea ce este în țară, în alte sate din județul nostru ? — Nu mi-a venit să cred, apoi m-am îngrozit. Acum trei zile am vă­zut o familie din Călieni, cobora din mașină pe strada noastră. O găzduia cineva. M-am uitat bine și erau 6 co­pii. Dar n-au dat nici un bagaj jos. Nu mai aveau ce­va. De aceea, acum nu se mai pune problema de dumi­nică... Lingă locul de muncă al Măriei Năstase, o intilnim pe Maria Cărăușii, din aceeași secție de finisaj a produ­selor pentru export. Ion PANA­IT (Continuare în pag. a III-a) LA SURAIA G­răbesc evacuarea apei și execută prășitul pe terenurile neinundate Furia apelor revărsate ale Sireiu­­lului a încercat să ia cu asalt Suraia. Au fost oprite printr-un al doilea dig construit în mare grabă în partea de est a satului. Satul este acum în afara unui pe­ricol de inundație. Totuși, menținerea sub apele revărsate a unei suprafețe cultivate de aproape 1 200 de hectare a făcut ca cei, care timp de două săptămîni au luptat cu apa, să-și îndrepte acum toate forțele pentru e­­vacuarea ei Recuperarea terenului, în partea de vest a­ Suraiei, acolo unde apele Putnei au acoperit 400 hectare cultivate cu porumb, grîu, sfeclă de zahăr, lucerna, măsurătorile au stabilit că printr-un canal de dese­care, această suprafață poate fi re­dată imediat circuitului agricol, după care se vor putea executa lucrări de reînsămînțare cu cele mai tim­purii culturi. Iată-i din nou după atîtea zile și nopți nedormite, pe dîrzii locuitori ai Suraiei săpînd cu hotarîre canalul, prin care apa revărsată a Putnei va fi obligată sa revină în albia rîului din care a evadat. Două sute de brațe tari, vînjoase cărora li s-au alăturat încă pe atîtea ale militarilor forțe­lor, noastre armate alcătuiesc o im­presionantă forță vie care luptă să scoată de sub ape suprafețele rodi­toare. Pe o lungime de aproape 2 km, cazmalele se afundă ritmic în pămîn­­tul afinat și umed. Cadrele tehnice ale cooperativei agricole urmăresc în­deaproape executarea acestei lucrări deosebit de importante. Ne apropiem de inginerul Georgică Vultureanu, aflat în preajma con­structorilor canalului și încercăm să desprindem eficiența acestei lucrări de amploare. — Cu cit vom da mai repede gata canalul de scurgere, cu atît va crește siguranța sălvării de la fenomenul de putrezire a întinse suprafețe de cul­turi — ne răspunde interlocutorul, în timp ce măsura adîncimea canalu­lui pe porțiunea în dreptul căreia l-am găsit Adîncimea medie de 1 m la care se va afla canalul la termi­narea săpatului va permite evacuarea în totali­tate și în timp rapid a apei. — Dar după terminarea canalului In ce anume se va concretiza preo­cupările imediate ale dumneavoastră celor din Suraia ? — Imediat ce apa se va retrage, vom trece la cercetarea în amănunți­me a stării terenului, sală cu sală, pentru a stabili gradul de calamitate al culturilor, în cazul cînd se va în­registra un grad ridicat de putrezire a culturilor de pe anumite suprafețe Nicolae SOARE (Continuare în pag. a IlI-a) Scrisoarea unei generații... îmi cad sub ochi cîteva rîn­­duri ale unei scrisori, care au o semnificație, aș putea spune, mai mult decit simbolică: „Noi, elevii Liceului economic răspun­dem cu adeziune la apelul con­științei umane.“ Elevii anului IV, prima promoție a liceului, au hotărît ca fondul strîns pentru tradiționalul banchet să fie de­pus în contul C.E.C. 2­000...­ ­crf*ItUtM441d­ 1JUTT Spun că este un text mai mult decit simbolic, pentru că aceste cuvinte reprezintă de fapt scri­soarea unei generații. Așadar, prima promoție de absolvenți ai tinărului liceu focșănean nu vor închina tradiționala cupă de șampanie a acelui inefabil „Gaudeamus igitur...“ Din fie­care cupă vor ieși cărți și manu­ale pentru colegii lor din acel năpraznic Nord al țării invadat de ape... Gestul lor este unul din ne­număratele pe care la fac acum, în aceste momente grele, miile de tineri ai țării. FI. M. _ nciTi

Next