Milcovul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 222-297)
1970-05-26 / nr. 267
Din întreaga țară, canonaie de mașini cu destinație precisă, localitățile sinistrate Spre localitățile puternic lovite de mufia apelor revărsate se îndreaptă continuu, din toate colțurile țării, coloane de mașini care transportă pentru sinistrați mii și mii de colete cu obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte, articole de uz casnic, alimente, sute de tone de cereale, mărturii ale profundei solidarități frățești, a întregului popor cu cei ce au avut de suferit: în zonele calamitate, operațiunile de distribuire a ajutoarelor se fac cu mare operativitate. Populația sinistrată primește cu sentimente de recunoștință sprijinul material din partea partidului, statului, a cetățenilor patriei noastre. Din Capitală a plecat luni dimineață cel de-al patrulea convoi ce transporta peste 200.000 de obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte spre județele Satu Mare, Mureș, Bistrița Năsăud și Alba. „Gîndurile, voința și puterile noastre sînt alături de voi" — se putea citi înscris pe cîteva din cele 12 autovagoane ce alcătuiau noul convoi cu donații ale bucureștenilor. Din nenumăratele fapte emoționante ce oglindesc sentimentele de care sînt animați toti cetățenii, tineri sau vîrstnici, desprindem cîteva. La Liceul Mihail Eminescu din Capitală elevii si-au dăruit uniformele colegilor lor de la liceul cu același nume din Satu Mare. Duminică a plecat din Constanța un convoi de autocamioane încărcate cu pachete cu îmbrăcăminte și încălțăminte, donate de constănțeni populației sinistrate din județele Alba, Bistrița și Cluj. Coletele conțin peste 9.900 costumașe, cămășute, bluzite și alte obiecte pentru copii, fuste, bluze, cămăși, pantaloni, costume, paltoane, lenjerie de corp pentru bărbați și femei, numeroase alte articole de îmbrăcăminte și încălțăminte. Pînă duminică, la centrele de colectare din județul Constanța s-au strîns pentru populația din zonele calamitate peste 100.000 de obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte, numeroase articole de uz casnic, veselă, tacimuri, precum și peste 300 tone de grîu, porumb, făină, fasole, 60.100 de ouă, 822 kg de carne, însemnate cantități de brînză, orez, zahăr și alte alimente. Luni dimineața și din Buzău a plecat o coloană cu ajutoare pentru sinistrații din zona Mureșului. Pînă acum, populația județului Buzău a donat pentru ajutorarea sinistraților diferite articole de îmbrăcăminte în valoare de peste 3.000.000 lei. In același timp, prin centre au fost colectate și expediate mai bine de 200 tone produse agroalimentare. In aceeași zi de la Tr. Severin a pornit spre Arad prima caravană formată din patru autocamioane încărcate cu circa 35.000 articole de îmbrăcăminte, încălțăminte, obiecte de uz gospodăresc, precum și cu 2.000 kg săpun, pe care populația clip așezările Mehedințului le-a donat cetățenilor ce au suferit de pe urma inundațiilor. Este un simbol al solidarității ce leagă în aceste zile prin mii și mii de fire populația din întreaga țară, întregul nostru popor. Pînă duminică seara au sosit la Satu Mare din diferite județe ale țării ajutoare constând din 9.713 confecții bărbați, 23.176 confecții pentru femei, 30.186 confecții pentru copii, 4.534 tricotaje pentru bărbați și femei, 8.992 articole de tricotaje pentru copii, 36.347 articole de lenjerie pentru bărbați, femei și copii, 13.175 perechi încălțăminte, 4.060 garnituri lenjerie de pat. în cursul nopții de duminică și in dimineața zilei de luni au sosit la Satu Mare noi convoaie cu ajutoare, într-o telegramă adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu, de Comitetul de partid și Consiliul de conducere al Cooperativei agricole din Beclean, județul Bistrița-Năsăud, localitate greu încercată de furia apelor dezlănțuite, se spune: „In numele tuturor țăranilor cooperatori, români și maghiari, exprimăm fată de dumneavoastră dragostea și recunoștința noastră profundă pentru grija cu care vegheați la marea bătălie pentru înfrîngerea stihiilor naturii dezlănțuite, pentru ajutorul acordat. Cooperativa noastră și familiile țăranilor cooperatori care au suferit pierderi grele în bunuri materiale și chiar vieți omenești au primit cu profundă recunoștință ajutorul acordat cu cea mai mare operativitate — alimente, îmbrăcăminte, semințe, furaje și îngrășăminte chimice. Simțim prin aceasta căldura și grija cu care ne înconjoară întregul nostru popor și conducerea încercată a partidului nostru, dumneavoastră personal, scumpe tovarășe Nicolae Ceaușescu". Situația hidrometeorologică în județ Precipitațiile căzute în ultimele două zile în zona montană ca și în cea de șes a Vrancei, a determinat brusc o creștere a nivelului rîurilor interioare și a celor în care acestea se varsă. Ieri dimineață, cantitățile de precipitații pe metru pătrat erau următoarele : Tulnici 36,6 litri, Adjud 50 litri și Homocea 51 litri. De asemenea, tot în această perioadă, vîntul s-a întețit, viteza acestuia pe teritoriul județului nostru trecind de 75 km pe oră. Noile elemente survenite în conjunctura meteo și hidrologică s-au răsfiint și asupra activității, a dus la alertarea localităților, a cetățenilor. Tișița, Șușița, Putna, Siretul, înregistrează din nou creșteri, amenință cu inundarea unor localități, a unor mari suprafețe de teren. Pe de altă parte, în zona montană au loc numeroase alunecări de teren. Dar să recapitulăm pe scurt, principale evenimente ale zilei și nopții de duminică spre luni. Șușița a inundat satul Varnița (50 case) aparținînd de comuna Răcoasa. 30 de familii a fost evacuate, iar din centru de comună, trei familii. De asemenea, pe parcursul său, apa a rupt numeroase stăvilare de apărare, printre care și un dig, amenințînd la Tișița podul de cale ferată. Milcovul a atins duminică noaptea, la Reghiu, cota maximă din 18 mai a.c„ cînd a deversat în zona pe care o străbate. Putna a trecut de cota de inundație (250 cm). La Botîrlău nivelul atins este de 380 cm. Siretul se apropia ieri dimineață de șoseaua națională în porțiunea Nănești. Valurile apei sunt de un metru. Legăturile telefonice sunt întrerupte cu numeroase localități din județ: Cîmpuri, Poiana Cristei, Lacu lui Baban, Păunești, Homocea, Silbea unde s-au deplasat echipe de jiniori pentru a remedia deranjamentele. O parte dintre acestea se datorează alunecărilor de teren. O altă urmare, cu consecințe grave pentru activitatea economică și socială, este întreruperea furnizării și alimentării cu energie electrică a unor localități, din aceleași motive pe care le enunțam mai înainte. Sunt întrerupte circuitele energetice la Movilița, Diocheti, Vidra, Valea Sării, Pitulușa, Răchitașu, Poenița, Cîmpuri, Soveja, Tifești, Bătinești, Putna Seacă, Viile Noi, Negrilești și altele unde, de asemenea, se depun eforturi de remediere. Situația nou creată impune consiliilor populare, comandamentelor de apărare împotriva inundațiilor luarea unor noi măsuri de prevenire a pierderilor de vieți omenești și valori materiale. In acest sens, trebuie duse energic la îndeplinire măsurile stabilite din vreme pentru asemenea situații, pentru ca munca, activitatea să nu fie afectate In totalitate. Cetățenii sînt chemați a veghea permanent la nivelul apelor, la zonele predispuse alunecărilor de teren, la funcționarea circuitelor electrice și telefonice pentru a se putea interveni rapid și eficient atunci cînd situația o cere. Al. C. Contul 2000 Sîmbătă 23 mai, la ora de închidere a agențiilor C.E.C., totalul sumei donate de cetățeni se cifra la 189 063 lei, adică cu 70 118 lei, mai mult decât în ziua precedentă. Tovarășul Dumitru Epîngeac, directorul Direcției județene C.E.C. Vrancea, ne spunea că suma depusă de cetățeni în contul 2000 înregistrează creșteri de la o zi la alta. Depunînd 300 lei, în contul special de intrajutorare a sinistraților, pensionara Zinca Milcovici s-a angajat să contribuie pînă la sfirșitul anului, lunar cu aceeași sumă. Cetățeanca Florica Popescu scria pe fișa de depuneri: „Doresc ca infima mea contribuție să aline măcar o zi, marile necazuri ale concetățenilor mei din regiunile sinistrate". Familiile Gh.Stănescu și Mihai Șander și-au exprimat, de asemenea, cu prilejul depunerii de bani în contul 2000, deplina solidaritate cu concetățenii din județele greu lovite de calamitate. ANUL III Nr. 267 MARȚI 26 MAI 1970 4 pagini — 30 bani REPORTAJ O REPORTAJ O REPORTAJ O REPORTAJ PRIETENUL LA NEVOIE SE CUNOAȘTE Este duminică dimineața. In încăpere se aude un plins de femeie. O femeie din Nord plînge la televizor, și eu aud o femeie plingînd in toată țara... Îmi cumpăr apoi revista „Lucefărul" venită cu cîteva ceasuri de întirziere. Pe pagina înii citesc în ochii lui Alecu Russo: „...Cinge-ți coapsa, țară română... și-ți întărește inima...“ Pe ultima pagină, poetul Adrian Păunescu nu mai ia interviuri. Publică Jurnalul unui interviu ratat“... Ploaia revine obsedantă așa cum afta Bacovia: „Aud materia, plingind"... "Mă intîlnesc cu un cunoscut întîmplător. Dăm din cap ca și cum am striga unul la altul: „Bună-dimineața!“ Pe peretele clubului C.E.I.S. o firmă nouă: Centrul numărul doi pentru ajutorarea sinistraților. înăuntru aglomerație. Cîteva femei în vîrstă își șterg ceafa de pe ochi cu colțul basmalei, imperceptibil. Mimiiele mingile pantalonașii și rochițele tăcute pachete pentru copiii „aceia“. Cineva a adus o plapumă și o pernă... Cineva un palton, un sacou și o pereche de pantaloni... Altcineva două kilograme de săpun și o craliță, trei furculițe și cîteva iatiurii, niște prosoape, o pereche de pantofi și o vorbă bună... De peste tot un murmur al liniștii. Am sentimentul deplin al acestui oraș în care s-a produs Unirea: „Eu ți-s frate / Tu-mi ești frate / în noi doi un suflet bate“. Nu vorbesc cu nimeni. Aici nimeni nu vorbește decât prin gesturi. Dăruiesc cu modestie și căldură lucrurile și se uită parcă vinovați la picăturile obsedante ale ploii ce lunecă pe geamuri. Îmi pare rău că nu am un aparat de filmat, pentru că Miron Costin nu va mai putea trece în cronica sa catastrofa lunii Mai a anului '70. Actele acestea de înregistrare a donațiilor sunt printre puținele „fișe“ ale cronicii care se va scrie, rememorativ, cînd, vîrstnici fînd, vom vorbi așa: „Era după '46 cînd cu foametea... Era după VO cînd apele au plecat după vapoare prin țară“ — asta ca să fim eufemisticilor noi, oamenii! Mă gîndesc că Labiș a scris „Moartea căprioarei“, poemă ce a marcat un moment istoric, un moment psihologic de generație. De pe undeva aud prin codrii poeziei românești, răsărind cu ochii la lumină poema echivalentă acelei zestre de virtuți. Timpul o cere acum... Pensionarul Ioan Isac, responsabilul centrului îmi dă situația ajutorărilor pe ultimele 24 de ore, 1 429 de obiecte depuse. Apoi Îmi spune că lucrătorii cooperativei meșteșugărești „Sporul" au adus 34 de perechi de pantofi. Ușa se deschide. O femeie îmbrăcată in gri se adresează responsabilului: „După-amiază, vă rog, mai aveți deschis? Mai am de adus cite ceva...“ " Florin MUSCALU 4 (Continuare în pag. a IlI-a) IMAGINI CUTREMURĂTOARE LA TULNICI Lucrătorii ceferiști adjudeni și-au arătat adîncă solidaritate umană față de populația calamitată. colectivului Răspunsul de aici: „ne vom intensifica eforturile, vom face totul pentru ca urmele lăsate de stihia naturii să fie grabnic înlăturate". Angajamentul inițial fost majorat cu încă a 400 000 lei, iar echipele de pe locomotivele Diesel au hotărît să remorce cite un tren, pe distanța Adjud—Valea Uzului și retur,fără să li se plătească. In același timp și echipele de pe trenurile de călători și marfa s-au angajat să lucreze cite 6 ore peste program, iar suma să fie donată sinistraților. La aceasta se adaugă contribuția bănească a salariaților care, pînă la sfîrșitul anului, se va ridica la peste 430 000 lei. • Pentru ajutorarea celor sinistrați, tehnicianul Ion Păduraru de la întreprinderea de industrie locală Adjud a hotărît să execute gratuit un număr de 700 tablouri, iar contravaloarea acestora, de 7000 lei să o doneze. • în cadrul U.J.C.M., prin introducerea lucrului în două schimburi la activitățile de croitorie, încălțăminte, covoare și tîmplărie cât și datorită măririi regimului zilnic de lucru cu 1-2 ore, se va realiza suplimentar pentru compensarea pierderilor pricinuite de calamitățile natu-Duminică, din Focșani au pornit spre localitățile Nănești și Vulturu, sate care au avut de suferit de pe urma navalei apelor, „mesaje“ ale dragostei și înțelegerii focșănenilor, pentru ceasul de grea cumpănă al semenilor lor. S-au trimis printre Nenumărate sfnt ĭn aceste zile exemplele de solidaritate umană. Față de imensele pagube create de către vitregia apelor, care au lăsat fără adăpost un număr impresionant de familii, dragostea frățească însoțită de gestul cald al dăruirii caută să șteargă imaginile negre ale dezastrului. Primim cu multă bucurie la redactie știri sosite din toate colțurile județului care atestă larga participare a oamenilor muncii de pe ogoare care țin să-și aducă din plin contribuția la ștergerea urmelor acestui dezastru nemaiinlilnit in istoria țării. Din Virteșcoiu, inginerul Mihai Danielescu ne anunță: „Iftr-o adunare Însuflețită, cooperatorii de aici au hotărît să doneze contravaloarea a șase norme conventionale, iar președintele, șefii de fermă, brigadierii, șefii de echipă, salariul și valoarea retribuirii ln norme pe o lună de zile. In plus vom renunța, de la fondul de acumulare, la construirea unui grajd a cărui ridicare poate fi aminată. In total, valoarea sumelor ce vor fi donate de unitate și membrii cooperatori depășește suma de 300 000 lei". „Și cooperatorii din Jariștea — ne rate unităților afectați o producție în valoare de *■ 200 000 lei. • Valoarea ionirioarei bănești a membrilor cooperatori și personalului tehnic administrativ din cadrul U.J.C.M. ce va fi donată acelora care au suferit pierderi în urma inundațiilor va fi de 656 400 lei. • Cooperativa Constructorul prin secțiile sale din orașele Focșani, Odobești, Panciu și Adjud va acorda ajutor material și forță de muncă cetățenilor din localitățile calamitate, altele 200 perechi încălțăminte, 240 cămăși, 130 haine bărbătești, 210 prosoape, 170 pături și peste 1000 de articole vestimentare pentru copii. Toate aceste obiecte au fost predate la consiliile populare ale comunelor respective. telefonează inginerul Ion Pulpă, președintele unității — sínt cu toată inima alături de sinistrați. In urma unei entuziaste adunări a fost hotărită ajutorarea celor greu loviți de stihia naturii cu suma de 500 000 lei, cuprinzind valoarea normelor convenționale cedate de către cooperatori in folosul sinistraților“. Și o altă legătură telefonică: — Alei la telefon Gheorghe Postolache, președintele C.A.P. Tifești. Vă rugăm să notați contribuția adusă de către cooperatorii noștri la fondul de ajutorare a sinistraților: 520 000 lei oferiți de către cooperatori, 100 000 lei de la fondul de acumulare, 25 000 kg grlu și 10 000 kg porumb. Intre timp, un coleg a înregistrat comunicarea lui Neculai Ursu, președintele C.A.P. Păunești. — Ajutorul acordat de cooperatori în folosul celor loviți de calamitate însumează suma de 354 000 lei la care se adaugă 100 000 lei de la fondul de acumulare, 16 000 kg de grîu, 1 000 kg de fasole, 5 scrolite de prăsilă, 40 de oi și 200 kg de caș. Emil GONCIU (Continuare în pag.ailla) Acum, pentru toți oamenii muncii CUVÎNTUL DE ORDINE ESTE: » Luptă îndîrjită împotriva calamității • îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan • Fiecare palmă de pămînt să producă • Reconstrucția drumurilor distruse • Refacerea circuitelor energetice și telefonice „Aveți tot sprijinul nostru" LA C.E.I.L. FOCȘANI DUMINICĂ S-A LUCRAT ...Cu toți oamenii am vorbit despre același lucru, nu-i puteam deosebi după chipuri. Și nici după vorbe, parcă. La Combinatul de exploatare și industralizare a lemnului Focșani s-a croit o altfel de dimensiune a zilei de muncă. Și a nopții. Fiecare ridică ochii spre cer, stelele încă nu devin definitive nici pentru un ceas măcar. Și duminică s-a lucrat în contul acelei definiri de omenie și cinste, cu încordare și cu energii care nu mai pot fi conturate nicicum de cuvinte. Lemnul s-a aplecat sub gatere ca niciodată, s-au terminat problemele „strict personale", fiecare avea o strălucire gravă in ochi și printre mașini și mese de montaj, muncitorii îmbrățișau umbra acelei lumini de zîmbet a vieții cu care ieșeau învingători din marile încercări. — Dumneavoastră de ce ați lucrat duminică, tovarășe Corneliu Dumitrescu ? — Cum de ce ? Dar aș putea sta o clipă acum, cînd în alte părți oamenii suferă cumplit? Vedeți, tocmai acest schimb de duminică înseamnă o contribuție în primul rînd de suflet pentru sinistrați. S-a oprit o clipă din lucru , este șlefuitor mecanic și acestui om de 45 de ani îi ghicesc nu numai tristețea în voce, ci mai ales încrederea, speranța. — Acum, noi am hotărît să dăm o zi din salariu și să lucrăm câte 10 ore pe zi. Dar dacă va fi nevoie, vom lucra și mai mult. — Ați văzut, desigur, la televizor, ați ascultat comunicatele la radio... — Da, și m-am cutremurat. De aceea simt părerea de rău că nu pot face mai mult. E prea puțin o zi pentru suferință... Apoi se scuză firesc, merge din nou la lucru. Aici se lucrează și pentru acolo, unde apa îică mai băltește, unde mitul acoperă agregatele, unde oamenii nu au avut în acest mijloc de mai nici un fel de duminică. Mă apropii de Maria Năstase. Nici nu este nevoie de schimbul obișnuit de cuvinte pentru a intra în atmosferă. — Dumneavoastră ați lucrat și duminică... — Nu numai duminică aș lucra , după tot ceea ce am văzut la televizor și am citit prin ziare, dacă aș fi chemată aș veni aici și zi și noapte. Aș lucra oricît, numai să dăm și noi o mină de ajutor. — Spuneți-mi, ce-ați simțit întii, cînd ați aflat de ceea ce este în țară, în alte sate din județul nostru ? — Nu mi-a venit să cred, apoi m-am îngrozit. Acum trei zile am văzut o familie din Călieni, cobora din mașină pe strada noastră. O găzduia cineva. M-am uitat bine și erau 6 copii. Dar n-au dat nici un bagaj jos. Nu mai aveau ceva. De aceea, acum nu se mai pune problema de duminică... Lingă locul de muncă al Măriei Năstase, o intilnim pe Maria Cărăușii, din aceeași secție de finisaj a produselor pentru export. Ion PANAIT (Continuare în pag. a III-a) LA SURAIA Grăbesc evacuarea apei și execută prășitul pe terenurile neinundate Furia apelor revărsate ale Sireiulului a încercat să ia cu asalt Suraia. Au fost oprite printr-un al doilea dig construit în mare grabă în partea de est a satului. Satul este acum în afara unui pericol de inundație. Totuși, menținerea sub apele revărsate a unei suprafețe cultivate de aproape 1 200 de hectare a făcut ca cei, care timp de două săptămîni au luptat cu apa, să-și îndrepte acum toate forțele pentru evacuarea ei Recuperarea terenului, în partea de vest a Suraiei, acolo unde apele Putnei au acoperit 400 hectare cultivate cu porumb, grîu, sfeclă de zahăr, lucerna, măsurătorile au stabilit că printr-un canal de desecare, această suprafață poate fi redată imediat circuitului agricol, după care se vor putea executa lucrări de reînsămînțare cu cele mai timpurii culturi. Iată-i din nou după atîtea zile și nopți nedormite, pe dîrzii locuitori ai Suraiei săpînd cu hotarîre canalul, prin care apa revărsată a Putnei va fi obligată sa revină în albia rîului din care a evadat. Două sute de brațe tari, vînjoase cărora li s-au alăturat încă pe atîtea ale militarilor forțelor, noastre armate alcătuiesc o impresionantă forță vie care luptă să scoată de sub ape suprafețele roditoare. Pe o lungime de aproape 2 km, cazmalele se afundă ritmic în pămîntul afinat și umed. Cadrele tehnice ale cooperativei agricole urmăresc îndeaproape executarea acestei lucrări deosebit de importante. Ne apropiem de inginerul Georgică Vultureanu, aflat în preajma constructorilor canalului și încercăm să desprindem eficiența acestei lucrări de amploare. — Cu cit vom da mai repede gata canalul de scurgere, cu atît va crește siguranța sălvării de la fenomenul de putrezire a întinse suprafețe de culturi — ne răspunde interlocutorul, în timp ce măsura adîncimea canalului pe porțiunea în dreptul căreia l-am găsit Adîncimea medie de 1 m la care se va afla canalul la terminarea săpatului va permite evacuarea în totalitate și în timp rapid a apei. — Dar după terminarea canalului In ce anume se va concretiza preocupările imediate ale dumneavoastră celor din Suraia ? — Imediat ce apa se va retrage, vom trece la cercetarea în amănunțime a stării terenului, sală cu sală, pentru a stabili gradul de calamitate al culturilor, în cazul cînd se va înregistra un grad ridicat de putrezire a culturilor de pe anumite suprafețe Nicolae SOARE (Continuare în pag. a IlI-a) Scrisoarea unei generații... îmi cad sub ochi cîteva rînduri ale unei scrisori, care au o semnificație, aș putea spune, mai mult decit simbolică: „Noi, elevii Liceului economic răspundem cu adeziune la apelul conștiinței umane.“ Elevii anului IV, prima promoție a liceului, au hotărît ca fondul strîns pentru tradiționalul banchet să fie depus în contul C.E.C. 2000... crf*ItUtM441d 1JUTT Spun că este un text mai mult decit simbolic, pentru că aceste cuvinte reprezintă de fapt scrisoarea unei generații. Așadar, prima promoție de absolvenți ai tinărului liceu focșănean nu vor închina tradiționala cupă de șampanie a acelui inefabil „Gaudeamus igitur...“ Din fiecare cupă vor ieși cărți și manuale pentru colegii lor din acel năpraznic Nord al țării invadat de ape... Gestul lor este unul din nenumăratele pe care la fac acum, în aceste momente grele, miile de tineri ai țării. FI. M. _ nciTi