Milcovul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 222-297)
1970-05-31 / nr. 272
4 V t i 4/ Y VRANCEA LITERARĂ In pagina a lll-a ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL III NR. 272 DUMINICĂ 31 MAI 1970 4 pagini — 30 bani UMĂR LINGĂ UMĂR REFACEM TOIUL CUM A FOST Recuperarea pagubelor aduse zootehniei - un imperativ al activității lucrătorilor din acest sector Interviu cu inginerul GH. CIOBOTARU, director adjunct al Direcției agricole județene Rep.: Calamitatea abătută și asupra județului nostru a afectat sectorul zootehnic al multor cooperative agricole de producție, provocînd pagube importante șeptelului de animale. Ce măsuri au fost luate imediat pentru protejarea acestui important sector? Ing. Gheorghe Ciobotaru : In unele unități a trebuit să se facă evacuarea de urgență a întregului șeptel. Astfel, la C.A.P. Nănești, Mircești, Vînători, Pufești, Homocea, Măicănești, Rîmniceni au fost evacuate peste 2 300 bovine, 1 800 porcine, 7 500 ovine și 3 500 de păsări. Rep. Unde au fost transportate? Ing. Gheorghe Ciobotaru . Temporar, le-au fost asigurate adăpostirea cit și condițiile de furajare in afara zonelor inundabile. Astfel, animalele de la C.A.P. Nănești au fost îndreptate spre pădurea Dumbrăvița din comuna Răstoaca, apoi în satul Haret, comuna Pădureni, unde au pășune și cazare pentru întreaga perioadă de pășunat. Asemenea locuri au mai fost create la pădurea Reci din Vîrteșcoiu, pe izlazul comunei Măicănești, precum și în pădurile pășunabile din zona Adjudului. Rep. Cum au fost organizate aceste locuri ? Ing. Gheorghe Ciobotaru : S-a stabilit cu precizie încărcătura de animale pe suprafața pășunată, organizîndu-se o tabără de vară cu padoc pentru animale, iesle pentru furajarea suplimentară a acestora, adăposturi .-Interviu consemnat de Emil GONCIU (Continuare în pag. a Il-a) Viticultori! Intre 1 și 5 iunie se execută stropitul al II-lea la vița de vie. Concentrația zemei bordeleze va fi de 0,8 la sută, folosindu-se 800 grame sulfat de cupru și 400 grame var nestins sau 1 600 grame pastă de var stins, la 100 litri de apă. Pentru combaterea păianjenilor roșii și a moliilor la viță, se va adăuga: In zeama bordeleză, ERATOX 50, în doză de 80 de grame la 100 litri de soluție. [ȚIFEȘTI Grija gospodarilor acestei comune cuprinde o arie diversă, satele componente fiind dispersate la mari distanțe de centrul comunei. Cu toate acestea, comitetul executiv al consiliului popular comunal, pe baza propunerilor făcute în adunările populare, se ocupă cu grijă de dezvoltarea armonioasă a fiecărui sat. In acest an, de exemplu, în circumscripțiile electorale din satele Igești și Pătrășcani se extinde rețeaua de apă potabilă cu încă 2 km. Sursa de apă este asigurată de fîntîna forată la sectorul zootehnic al C.A.P., iar fondurile necesare sînt puse la dispoziție de către cetățeni prin contribuție bănească. BORDEȘTI în acest an, tot din contribuția bănească, pe baza hotărîrii adunării generale a locuitorilor se înalță un dispensar uman a cărui construcție se ridică la 180 000 lei. Aici va fi instalată și casa de nașteri. Pina în prezent au fost asigurate cărămizile necesare, 10 tone ciment, 3 mc cherestea și 27 tone balast. în curînd vor începe primele lucrări, pentru ca în acest an cea mai mare parte a construcției să fie terminată. GAROAFA Prin centrul satului de reședință trece drumul național nr. 2, important traseu turistic. Consiliul popular comunal a luat măsuri ca toate fîntînile de pe această arteră de comunicație să fie reamenajate în stil vrîncenesc, făcîndu-se cunoscută în acest fel frumusețea motivelor naționale sculptate în lemn. CURIER SĂTESC Pentru belșugul ogoarelor eforturi înzecite După zile și nopți de luptă cu furia apelor, razele soarelui strălucesc și mai puternic pe fețele oamenilor. Apele care au venit nepoftite „sărind“ peste barajele și digurile de apărare sunt împinse cu forță spre matca lor. Oamenii n-au lăsat-o să se retragă treptat. Au săpat canale, au pus în funcțiune motopompele și aspersoarele, totul numai pentru ca pe suprafețele compromise să se treacă cit mai repede la însămînțarea culturilor. Pe ogoarele județului, munca avîntată a reînceput. C.A.P. Suraia. Unitate Puternic lovită de inundații. Aici peste 1200 hectare cultivate cu porumb, grîu, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, au fost acoperite de ape. Terenurile însă trebuie să producă. Planul de măsuri stabilit și pus în aplicare de țăranii cooperatori de aici pe zi ce trece își arată roadele. . . în funcție de ordinea urgențelor, ne spunea inginerul Ion Bădilă, președintele cooperativei agricole, sorele au fost eliberate de ape. Se caută noi căi de evacuare. Deși încă multă, apa în cîteva zile va fi îndepărtată de pe întreaga suprafață. Motopompele și aspersoarele funcționează continuu. Pentru urgentare, s-au adus și din alte unități forțe mecanice. Aici, treptat ce terenul se zvîntă, o nouă cantitate de sămînță se încorporează. Pe solele unde culturile nu au suferit de pe urma inundațiilor, țăranii cooperatori zoresc lucrările de întreținere. Zilnic, sute de oameni participă cu forțe sporite la prășit. Pe cele 230 de hectare de floareasoarelui s-a și executat această lucrare. Sunt aproape gata prășite și cele 380 hectare cultivate cu porumb. O rodnică activitate există și la grădina de legume. Șeful fermei, inginerul Mihai Potlog, este mereu prezent în mijlocul cooperatorilor. Atenție deosebită se acordă acum întreținerii culturilor. Varza se dez Nicolae POPOVICI (Continuare: în pag. a II-a) Bilanț fructuos în industria județului Eforturile colectivelor de muncă din unitățile industriale ale județului au fost răsplătite din plin de rezultatele obținute pe perioada primelor cinci luni din acest an: 26 000 000 lei reprezentînd producția marfă ce s-a realizat în plus, pe perioada cumulată, depășirea cu 16 000 000 lei a producției globale. Realizarea cu cinci și respectiv patru zile a planului la cei doi indicatori, dovedește participarea largă la realizarea exemplară a sarcinilor de plan pe ultimul an al actualului cincinal. La baza acestor rezultate a stat preocuparea permanentă a comitetelor de direcție și a consiliilor de administrație pentru asigurarea unei aprovizionări tehnico-materiale corespunzătoare, perfecționarea fluxurilor tehnologice și optimizarea organizării producției. Sport ZILE ȘI NOPȚI MEXICANE OCHIUL MAGIC MEMENTO In pagina a ll-a Silvicultorii vrînceni raportează Silvicultorii vrînceni au încheiat încă o etapă din activitatea lor, primele cinci luni din acest an, perioadă în care competența, strădaniile colectivului au avut ca efect obținerea unor noi rezultate. Semnificativ, în acest sens, este faptul că indicatorul de bază al activității — producția unităților silvice — a fost depășit cu 700 000 lei. Cu despre eficiența muncii depuse de silvicultori, aceasta este relevată de un indicator de seamă — beneficiile — care la nivel de patru luni a fost depășit cu peste 1 500 000 lei, în timp ce cheltuielile materiale de producție s-au redus cu aproape 50 000 lei. Silozurile fabricii de P.F.L. Consumuri reduse, economii sporite! Ritmurile accelerate de creștere a producției în etapa actuală de dezvoltare a economiei determină consumul unor cantități sporite de materii prime, materiale, forță de muncă și fonduri bănești. Or, în aceste condiții gospodărirea judicioasă a acestora constituie o condiție esențială a economicității producției. Rezultă cu claritate că economia materiilor prime și a materialelor prezintă o importanță deosebită atît in ceea ce privește participarea la reducerea prețului de cost, cit și la crearea posibilităților obținerii unui volum sporit de produse din aceeași cantitate de materii prime. In urma investigațiilor făcute asupra utilizării materiilor prime în fluxul tehnologic la Fabrica de confecții din Focșani am desprins hotărîrea cu care colectivul de aici participă la înfăptuirea acestui deziderat major. Prin ce s-a concretizat acțiunea de reducere a normelor de consum industrial ? Cum s-au materializat rezul- Nicolae LADARU (Continuare în pag. a 11-al CARNET SPORTIV • La ora 17.00, pe stadionul „23 August", în cadrul Campionatului diviziei C, va începe intîlnirea de fotbal dintre Unirea Focșani și Metalurgistul Brăila; în deschidere, la ora 13.00, juniorii echipei Unirea Focșani vor da replica juniorilor de la Metalul București. • Pe stadionul din Adjud, echipa locală, Locomotiva, va intîlni formația Petrolul Berea, la ora 17.00, juniorii își vor disputa șansele în compania „textiliștilor" din Buhuși. • Campionatul județean programează următoarele partide de fotbal : Automobilul Focșani—Foresta Gugești, teren Bariera București, ora 11.00; Luceafărul Focșani—Automobilul Adjud, teren Bariera București, ora 12.45; Foresta Cosmești—Victoria Focșani, teren Cosmești, ora 11.30; Flacăra Odobești—Victoria Odobești, teren comuna Unirea, ora 11.30; Trotușul Ruginești—Chimica Mărășești, teren Ruginești, ora 11.30. 1 IUNIE'ZIUA COPILULUI. ZODIE DE CINTEC ȘI DE VIS Copilăria rămîne pentru o viață domeniul nostru de vis, un fel de zodie a clopoțelului ce știe să sune numai cu veselie din toate florile pămintului. Și, mîine, este 1 iunie — ziua copilăriei, ziua cînd toți părinții din lume Își întind brațele pentru apărarea copilăriei. La grădinița nr. 2 a orașului, gesturile de flutur și gingășie ale copiilor deveneau mișcări de alb și albastru, ca ușoare învăluiri de soare peste cimpiile cu grîne trecînd spre înspicare. Intrăm in încăperea ,.grupei mari“. Pretutindeni albastru, mesuțe cu fețe de mese albastre, apresate și subliniind prospețimea, scaune micuțe îmbrăcate in huse și atmosfera de odihnitor pe care ochiul o descoperă cu bucurie. Și jucării. Peste tot jucării, păpuși de dimensiuni diverse, jucării metalice, camioane, unelte agricole in miniatură, căluți albi și in altfel de TLitori pe care micii locatari ai acestei adevărate instituții le preferă cu bucurii dezinvolte, ca și neasemuite desene pe pereți, cu scene de basm pe care memoria noastră le mai distinge Indo trubesti cu nostalgie. In mijlocul tuturor copiilor, un om de o deosebită prestanță și delicatețe desăvârșită,pe care gesturile și vorbele materne îl caracterizează cu adevărată noblețe. Este directoarea acestei grădinițe, tovarășa Elena Deac. — Munciți de mult cu copiii de vîrsta șorțulețelor albastre, tovarășă directoare? — Aș putea spune de o viață. Anul acesta, in septembrie. Împlinesc 22 de ani de cînd mi s-au întipărit pe suflet aceste culori de frumusețe și gingășie a copilăriei. N-aș putea renunța nici măcar pentru o clipă la această muncă. De aici se concep primele deprinderi de educație. — Dar jocul, fascinația lui, nu se pierde pe undeva? — Jocul este intr-adevăr ionna specifică, personalitatea vîrstei preșcolare, dar fără a deforma, noi facem și puțină educație. Accentul se pune intr-un fol pe latura formativă a unui specific de copilărie, dacă se poate spune așa... Și apoi iarăși vizităm alte grupe, după categoriile de vîrstă, unde deprinderile au o grație a lor firească. Și aceleași jucării peste tot, lume de vis cu mirajul primelor noțiuni mai pronunțate, cu un început de disciplină al deprinderilor. Intr-o cameră, un colț al naturii vii, o vitrină cu materialele metodice ce constituie mai apoi suportul intuitiv al lecțiilor, o gazetă de perete. Afară, serinciobul își urmează zborul sau rotațiile de legănare prin care copilăria fericită se descoperă și subliniază. Prin geamul deschis, zîmbetul de floare al celor mai mici. fără griji, fără tristeți. Poate că în altă parte, poate că lingă Mureș sau Tîrnave, in Sighișoara sau Dej, jocurile Încă n-au reînceput. Sau poate zîmbetul grav al perceperii lucrurilor triste se conturează încă de acum, pe fața și semnul de lumină al altor copii. Va fi însă nu peste mult timp din nou frumos, și același zbor sublim de pasăre în văzduh va descrie maiestuoase cercuri de albastru, iar zmeul se va înălța din nou spre cer. Pătrund intr-um mic grup alcătuit din cei de la grupa mare. Vorbele vin Dan BUCIUMANU (Continuare în pag. a ll-a) PRIMUL „BACALAUREAT" Trei elevi intră pe ușa cancelariei cu ochii aburiți de emoție. Sunt proaspeți absolvenți ai liceului agricol odobeștean, își caută dirigintele pentru a se consulta în legătură cu emoția pe care o poartă în ochi: au hotărît ca uniformele lor liceale să le doneze pentru vîrstele acelea împresurate de ape, deasupra cărora plutesc cărțile viscolite de durerea înecului... Primul examen de viață, înainte de bacalaureat, a fost susținut printr-o confesiune și un gest care capătă semnificații aparte. Așadar, primul examen de viață — adevăratul examen al adolescenței cu flori de nalbă în pupile — a avut loc cînd apele au căzut peste creștetul grînelor lipsindu-se de sunetul vîntului. I-am văzut pe acești superbi adolescenți cum se jucau încă un gînd cu murmurul jocului : „Foc-Foc . Apă-Apă...“ Insă deveniseră mai maturi și numai în gînd îndrăzneau să se joace... Apoi gestul acela de descheiere a uniformei era parcă un ceabăn, dar și un zîmbet care voia să exclame : „E o ștafetă dramatică, dragii noștri colegi necunoscuți, și acesta înseamnă examenul nostru comun, primul nostru „bacalaureat"... FI. CAMIL