Milcovul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 222-297)

1970-05-31 / nr. 272

4 V t i 4/ Y VRANCEA LITERARĂ In pagina a lll-a ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL III­­ NR. 272 DUMINICĂ 31 MAI 1970 4 pagini — 30 bani UMĂR LINGĂ UMĂR REFACEM TOIUL CUM A FOST Recuperarea pagubelor aduse zootehniei - un imperativ al activității lucrătorilor din acest sector Interviu cu inginerul GH. CIOBOTARU, director adjunct al Direcției agricole județene Rep.: Calamitatea abătută și a­­supra județului nostru a afectat sectorul zootehnic al multor cooperative agricole de produc­ție, provocînd pagube impor­tante șeptelului de animale. Ce măsuri au fost luate imediat pentru protejarea acestui im­portant sector? Ing. Gheorghe Ciobotaru : In unele unități a trebuit să se facă eva­cuarea de urgență a întregului șeptel. Astfel, la C.A.P. Nănești, Mircești, Vî­nători, Pufești, Homocea, Măicănești, Rîmniceni au fost evacuate peste 2 300 bovine, 1 800 porcine, 7 500 ovine și 3 500 de păsări. Rep.­ Unde au fost transportate? Ing. Gheorghe Ciobotaru . Tem­porar, le-au fost asigurate adăpostirea cit și condițiile de furajare in afara zonelor inundabile. Astfel, animalele de la C.A.P. Nănești au fost îndreptate spre pădurea Dumbrăvița din comuna Răstoaca, apoi în satul Haret, comu­na Pădureni, unde au pășune și cazare pentru întreaga perioadă de pășunat. Asemenea locuri au mai fost create la pădurea Reci din Vîrteșcoiu, pe izla­zul comunei Măicănești, precum și în pădurile pășunabile din zona Adjudu­­lui. Rep.­ Cum au fost organizate a­­ceste locuri ? Ing. Gheorghe Ciobotaru : S-a stabilit cu precizie încărcătura de a­­nimale pe suprafața pășunată, organi­­zîndu-se o tabără de vară cu padoc pentru animale, iesle pentru furajarea suplimentară a acestora, adăposturi .-Interviu consemnat de Emil GONCIU (Continuare în pag. a Il-a) Viticultori! Intre 1 și 5 iunie se execută stropitul al II-lea la vița de vie. Concentrația zemei bordeleze va fi de 0,8 la sută, folosindu-se 800 grame sulfat de cupru și 400 grame var nestins sau 1 600 grame pastă de var stins, la 100 litri de apă. Pentru combaterea păianjenilor roșii și a moliilor la viță, se va adăuga: In zeama bordeleză, ERATOX 50, în doză de 80 de grame la 100 litri de soluție. [ȚIFEȘTI Grija gospodarilor acestei comune cuprinde o arie diversă, satele com­ponente fiind dispersate la mari dis­tanțe de centrul comunei. Cu toate acestea, comitetul executiv al­ con­siliului popular comunal, pe baza propunerilor făcute în adunările populare, se ocupă cu grijă de dez­voltarea armonioasă a fiecărui sat. In acest an, de exemplu, în circum­scripțiile electorale din satele Igești și Pătrășcani se extinde rețeaua de apă potabilă cu încă 2 km. Sursa de apă este asigurată de fîntîna fo­rată la sectorul zootehnic al C.A.P., iar fondurile necesare sînt puse la dispoziție de către cetățeni prin con­tribuție bănească. BORDEȘTI în acest an, tot din contribuția bănească, pe baza hotărîrii adunării generale a locuitorilor se înalță un dispensar uman a cărui construcție se ridică la 180 000 lei. Aici va fi instalată și casa de nașteri. Pina în prezent au fost asigurate cărămi­zile necesare, 10 tone ciment, 3 mc cherestea și 27 tone balast. în cu­­rînd vor începe primele lucrări, pen­tru ca în acest an cea mai mare parte a construcției să fie terminată. GAROAFA Prin centrul satului de reședință trece drumul național nr. 2, impor­tant traseu turistic. Consiliul popu­lar comunal a luat măsuri ca toate fîntînile de pe această arteră de co­municație să fie reamenajate în stil vrîncenesc, făcîndu-se cunoscută în acest fel frumusețea motivelor na­ționale sculptate în lemn. CURIER SĂTESC Pentru belșugul ogoarelor eforturi înzecite După zile și nopți de luptă cu furia apelor, razele soarelui strălucesc și mai puternic pe fețele oamenilor. Apele care au venit nepoftite „să­rind“ peste barajele și digurile de apărare sunt împinse cu forță spre matca lor. Oamenii n-au lăsat-o să se retragă treptat. Au săpat canale, au pus în funcțiune motopompele și as­persoarele, totul numai pentru ca pe suprafețele compromise să se treacă cit mai repede la însămînțarea cultu­rilor. Pe ogoarele județului, munca avîn­­tată a reînceput. C.A.P. Suraia. Unitate Puter­­nic lovită de inundații. Aici peste 1200 hectare cultivate cu porumb, grîu, floarea-soarelui, sfeclă­­ de zahăr, au fost­ acoperite de ape. Terenurile însă trebuie să producă. Planul de măsuri stabilit și pus în aplicare de țăranii cooperatori de aici pe zi ce trece își arată roadele. . . în funcție de ordinea urgențelor, ne spunea inginerul Ion Bădilă, preșe­dintele cooperativei agricole, sorele au fost eliberate de ape. Se caută noi căi de evacuare. Deși încă multă, apa în cîteva zile va fi îndepărtată de pe întreaga suprafață. Motopompele și aspersoarele funcționează continuu. Pentru urgentare, s-au adus și din alte unități forțe mecanice. Aici, treptat ce terenul se zvîntă, o nouă cantitate de sămînță se încorpo­rează. Pe solele unde culturile nu au suferit de pe urma inundațiilor, ță­ranii cooperatori zoresc lucrările de întreținere. Zilnic, sute de oameni par­ticipă cu forțe sporite la prășit. Pe cele­ 230 de hectare de floarea­­soarelui s-a și executat această lucra­re. Sunt aproape gata prășite și cele 380 hectare cultivate cu porumb. O rodnică activitate există și la grădina de legume. Șeful fermei, in­ginerul Mihai Potlog, este mereu pre­zent în mijlocul cooperatorilor. Atenție deosebită se acordă acum întreținerii culturilor. Varza se dez­ Nicolae POPOVICI (Continuare: în pag. a II-a) Bilanț fructuos în industria județului Eforturile colectivelor de muncă din unitățile industriale ale județului au fost răsplătite din plin de rezultatele obținute pe perioada primelor cinci luni din acest an: 26 000 000 lei re­­prezentînd producția marfă ce s-a realizat în plus, pe perioada cumulată, depășirea cu 16 000 000 lei a producției globale. Realizarea cu cinci și respec­tiv patru zile a planului la cei doi indicatori, dovedește parti­ciparea largă la realizarea e­­xemplară a sarcinilor de plan pe ultimul an al actualului cincinal. La baza acestor rezultate a stat preocuparea permanentă a comitetelor de direcție și a con­siliilor de administrație pentru asigurarea unei aprovizionări tehnico-materiale corespunză­toare, perfecționarea fluxurilor tehnologice și optimizarea or­ganizării producției. Sport ZILE ȘI NOPȚI MEXICANE OCHIUL MAGIC MEMENTO In pagina a ll-a Silvicultorii vrînceni raportează Silvicultorii vrînceni au în­cheiat încă o etapă din activi­tatea lor, primele cinci luni din acest an, perioadă în care com­petența, strădaniile colectivului au avut ca efect obținerea unor noi rezultate. Semnificativ, în a­­cest sens, este faptul că indica­torul de bază al activității — producția unităților silvice — a fost depășit cu 700 000 lei. Cu­ despre eficiența muncii depuse de silvicultori, aceasta este re­levată de un indicator de sea­mă — beneficiile — care la ni­vel de patru luni a fost depășit cu peste 1 500 000 lei, în timp ce cheltuielile materiale de pro­ducție s-au redus cu aproape 50 000 lei. Silozurile fabricii de P.F.L. C­onsumuri reduse, economii sporite! Ritmurile accelerate de creștere a producției în etapa actuală de dezvol­tare a economiei determină consumul unor cantități sporite de materii prime, materiale, forță de muncă și fonduri bănești. Or, în aceste condiții gospo­dărirea judicioasă a acestora consti­tuie o condiție esențială a economi­cității producției. Rezultă cu claritate că economia materiilor prime și a materialelor prezintă o importanță de­osebită atît in ceea ce privește partici­parea la reducerea prețului de cost, cit și la crearea posibilităților obținerii unui volum sporit de produse din a­­ceeași cantitate de materii prime. In urma investigațiilor făcute asu­pra utilizării materiilor prime în flu­xul tehnologic la Fabrica de confecții din Focșani am desprins hotărîrea cu care colectivul de aici participă la în­făptuirea acestui deziderat major. Prin ce s-a concretizat acțiunea de reducere a normelor de consum in­dustrial ? Cum s-au materializat rezul- Nicolae LADARU (Continuare în pag. a 11-al CARNET SPORTIV • La ora 17.00, pe stadionul „23 Au­gust", în cadrul Campionatului divizi­ei C, va începe intîlnirea de fotbal dintre Unirea Focșani și Metalurgis­tul Brăila; în deschidere, la ora 13.00, juniorii echipei Unirea Focșani vor da replica juniorilor de la Metalul București. • Pe stadionul din Adjud, echipa locală, Locomotiva, va intîlni forma­ția Petrolul Berea, la ora 17.00, ju­niorii își vor disputa șansele în com­pania „textiliștilor" din Buhuși. • Campionatul județean programea­ză următoarele partide de fotbal : Au­tomobilul Focșani—Foresta Gugești, teren Bariera București, ora 11.00; Lu­ceafărul Focșani—Automobilul Adjud, teren Bariera București, ora 12.45; Fo­resta Cosmești—Victoria Focșani, te­ren Cosmești, ora 11.30; Flacăra Odo­­bești—Victoria Odobești, teren comu­na Unirea, ora 11.30; Trotușul Ruginești—Chimica Mărășești, teren Ruginești, ora 11.30. 1 IUNIE'ZIUA COPILULUI. ZODIE DE CINTEC ȘI DE VIS Copilăria rămîne pentru o viață do­meniul nostru de vis, un fel de zodie a clopoțelului ce știe să sune numai cu veselie din toate florile pămintului. Și, mîine, este 1 iunie — ziua copilă­riei, ziua cînd toți părinții din lume Își întind brațele pentru apărarea co­pilăriei. La grădinița nr. 2 a orașului, ges­turile de flutur și gingășie ale copii­lor deveneau mișcări de alb și albas­tru, ca ușoare învăluiri de soare peste cimpiile cu grîne trecînd spre înspi­­care. Intrăm in încăperea ,.grupei mari“. Pretutindeni albastru, mesuțe cu fețe de mese albastre, apresate și sublini­ind prospețimea, scaune micuțe­­ îm­brăcate in huse și atmosfera de odih­nitor pe care ochiul o descoperă cu bucurie. Și jucării. Peste tot jucării, păpuși de dimensiuni diverse, jucării metalice, camioane, unelte agricole in miniatură, căluți albi și in altfel de TLitori pe care micii locatari ai aces­tei adevărate instituții le preferă cu bucurii dezinvolte, ca și neasemuite desene pe pereți, cu scene de basm pe care memoria noastră le mai distinge Ind­o trub­es­ti cu nostalgie. In mijlo­cul tuturor copiilor, un om de o deo­sebită prestanță și delicatețe desăvâr­șită,­pe care gesturile și vorbele ma­terne îl caracterizează cu adevărată noblețe. Este directoarea acestei gră­dinițe, tovarășa Elena Deac. — Munciți de mult cu copiii de vîrs­­ta șorțulețelor albastre, tovarășă di­rectoare? — Aș putea spune de o viață. Anul acesta, in septembrie. Împlinesc 22 de ani de cînd mi s-au întipărit pe su­flet aceste culori de frumusețe și gin­gășie a copilăriei. N-aș putea renunța nici măcar pentru o clipă la această muncă. De aici se concep primele de­prinderi de educație. — Dar jocul, fascinația lui, nu se pierde pe undeva? — Jocul este intr-adevăr ionna spe­cif­ică, personalitatea vîrstei preșco­lare, dar fără a deforma, noi facem și puțină educație. Accentul se pune intr-un fol pe latura formativă a unui specific de copilărie, dacă se poate spune așa... Și apoi iarăși vizităm alte grupe, după categoriile de vîrstă, unde de­prinderile au o grație a lor firească. Și aceleași jucării peste tot, lume de vis cu mirajul primelor noțiuni mai pronunțate, cu un început de disci­plină al deprinderilor. Intr-o cameră, un colț al naturii vii, o vitrină cu ma­terialele metodice ce constituie mai apoi suportul intuitiv al lecțiilor, o gazetă de perete. Afară, serinciobul își urmează zborul sau rotațiile de legănare prin care copilăria fericită se descoperă și subliniază. Prin gea­mul deschis, zîmbetul de floare al ce­lor mai mici. fără griji, fără tristeți. Poate că în altă parte, poate că lingă Mureș sau Tîrnave, in Sighișoara sau Dej, jocurile Încă n-au reînceput. Sau poate zîmbetul grav al perceperii lu­crurilor triste se conturea­ză încă de acum, pe fața și semnul de lumină al altor copii. Va fi însă nu peste mult timp din nou frumos, și același zbor sublim de pasăre în văzduh va des­crie maiestuoase cercuri de albastru, iar zmeul se va înălța din nou spre cer. Pătrund intr-um mic grup alcătuit din cei de la grupa mare. Vorbele vin Dan BUCIUMA­NU (Continuare în pag. a ll-a) PRIMUL „BACALAUREAT" Trei elevi intră pe ușa cance­lariei cu ochii aburiți de emoție. Sunt proaspeți absolvenți ai li­ceului agricol odobeștean, își caută dirigintele pentru a se consulta în legătură cu emoția pe care o poartă în ochi: au hotărît ca uniformele lor liceale să le doneze pentru vîrstele a­­celea împresurate de ape, dea­supra cărora plutesc cărțile vis­colite de durerea înecului... Primul examen de viață, îna­inte de bacalaureat, a fost susți­nut printr-o confesiune și un gest care capătă semnificații a­­parte. Așadar, primul examen de viață — adevăratul examen al adolescenței cu flori de nalbă în pupile — a avut loc cînd ape­le au căzut peste creștetul grîne­­lor lipsindu-se de sunetul vîn­­tului. I-am văzut pe acești superbi adolescenți cum se jucau încă un gînd cu murmurul jocului : „Foc-Foc . Apă-Apă...“ Insă de­veniseră mai maturi și numai în gînd îndrăzneau să se joace... Apoi gestul acela de descheiere a uniformei era parcă un ceab­­­ăn, dar și un zîmbet care voia să exclame : „E o ștafetă drama­tică, dragii noștri colegi necu­noscuți, și acesta înseamnă e­­xamenul nostru comun, primul nostru „bacalaureat"... FI. CAMIL

Next