Milcovul, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 222-297)

1970-06-03 / nr. 274

•n› O NOUA SECȚIE DE PRODUCȚIE Munca entuziastă a construc­torilor și monturilor de pe șan­tierul Fabricii chimice di­n Mă­­rășești, preocuparea beneficia­rului pentru asigurarea din vre­me a utilajelor necesare s-au concretizat în respectarea ter­menului prevăzut de intrare în funcțiune a secției de precipitat vase la 1 iunie a.c.­­ Noul obiectiv, cu o capacitate anuală de 3 000 tone precipitat, dă posibilitatea unei și mai bu­ne valorificați a materiilor pri­me, a diversificării producției într-o gamă variată de produse. MATERIAL LEMNOS SUPLIMENTAR Asu­furînd stocuri suficiente de material lemnos în fazele de fasonat, scos­ apropiat cit și da­torită aplicării unor măsuri ope­rative de refacere a drumurilor calamitate, colectivul Unității de exploatare a lemnului Vidra a realizat planul producției glo­bale aferent primelor cinci luni ale anului în proporție de 108,7 la sută din­ peste prevederi masă lemnoasă de 1 508 000 lei. în același timp, la producția marfă sporul valoric este de 851 000 lei iar sortimentele rea­lizate depășesc cu mult sarci­nile. Concomitent cu realizarea sarcinilor de producție, o aten­ție deosebită s-a acordat creării stocurilor în rampele de încăr­care pentru o folosire cit mai corespunzătoare a mijloacelor auto. rețelei Modernizări ale stradale focșănene An de an, arterele de circulație din munici­piul Focșani se trans­formă, îmbrăcînd haina nouă a asfaltului. Pen­tru primăvara aceasta, Consiliul popular, muni­cipal și-a propus să as­falteze străzile Carpați, Piața Independentei, Mare­a­­ Unirii, 23 Au­­gust etc. în total, pînă la sfîr­­șitul­­ anului vor fi as­faltați peste 100.000 mp din partea carosabilă a arterelor de circulație, 41.000 mp trotuare și refăcute, prim­ pavări, numeroase alte supra­fețe, lucrări a căror va­loare se cifrează la 700.000 lei. Toate străzile pe care s-au executat reparații în această primăvară, printre care Munci­tori, Democrației, Fi­nirea Principatelor, Di­viziei etc., au fost lărgite, ajungînd la 7—8 metri lățime. Ast­fel de lucrări vor con­tinua cu aceeași in­tensitate, realizîndu-se o continuă îmbunătățire a traficului urban. Secvență din activitatea sectorului de creație confecții, al Fabricii de EXPLOATĂRILE DE PE MILCOVULUI REINTRĂ Peste 9 milioane lei, iată pagubele pricinuite de stihia apelor numai în zona sectorului Focșani al Unității de exploatare și industrializare a lemnu­lui. Au fost distruse porțiuni întregi de drumuri forestiere (Arva-Oții și Arva-Blidărie, la Vulcăneasa și Stoi­­chița etc.), au fost deteriorate aproape toate drumurile de scos­ apropiat din parchete, și linia C.F.F. Milcovelu pe o porțiune de 9 km, au fost scoase din funcțiune instalații și utilaje. Produc­ția a stagnat: Cut?, Destul ca să fie periclitat planul. Dar oamenii nu nu­mărau zilele ci orele de stagnare, în­cepuse bătălia pentru reintrarea în normal, pentru înlăturarea distrugeri­lor provocate de ape. Spre gurile de exploatare au pornit cantități impor­tante de­­ alimente, carburanți, furaje. Comisia de evaluare a pagubelor s-­a deplasat de urgență în munți. Soluțiile se propuneau pe loc. Au­ fost chemați constructorii de drumuri forestiere, proiectanții. Nici o clipă nu trebuia pierdută, începuse bătălia pentru nor­malizarea situației. Iar oamenii au răs­puns cu toții. Inginerul Constantin Be­­nea, șeful unei comisii pentru evalua­rea pagubelor, care zile în șir a co­lindat versanții, ne-a vorbit despre a­­cești oameni, despre oamenii care, i­­mediat cum a încetat furtuna, au pus mîna pe fierăstraiele mecanice și iar s-a auzit vuietul copacilor care cad, despre cei care au rămas în pădure ore în șir pentru a remedia drumurile din parchete, despre alții care au lu­crat la punerea în funcțiune a unor in­stalații. Doborît și fasonat, iată faze ale unui proces tehnologic de exploatare de­­curgînd aproape normal în zilele cînd Milcovul umflat intra în sate, lua în drumul său poduri, „mînca" drumuri. Dar materialul lemnos trebuia scos. Cum, cînd nu numai drumurile fores­tiere erau deteriorate ci cele din parchete ? Răspunsul i-au­ dat oamenii, ziua de lucru nu mai era de opt ore ci pînă se îngîna cu noaptea. După opt S. ISTRATI (Continuare în pag. a IlI-a) VALEA IN NORMAL in munca consiliilor populare comunale Coordonatele noului­­ amprentă a răspunderii O1' ANUL III­­ Nr. 274 MIERCURI 3 IUNIE 1970 4 pagini — 30 bani Pentru mai multă carne, lapte, ouă, lînă, pentru mai buna aprovizionare a populației­ SECTORUL ZOOTEHNIC - obiectiv de o deosebită importanță De la 1 iunie și pînă la sfîrșitul acestui an cooperativa agricolă de producție din Focșani va trebui să livreze la fondul centralizat al sta­tului ca producție marfă, printre al­te produse, 30 000 litri lapte de oaie și 125 000 litri lapte de vacă. Nu întîm­­­plător ne-am oprit asupra acestui in­terval de timp. După cum se știe de la data menționată intră în vigoare Hotărîrea Comitetului Executiv al­ Comitetului Central al P.C.R. și al Consiliului de Miniștri al R.S.R., pri­vind îmbunătățirea prețurilor de cum­părare a animalelor și produselor a­­nimaliere, precum și alte măsuri de stimulare a dezvoltării zootehniei. Prin majorarea prețurilor de cumpă­rare la producător, la unele produse animaliere pe perioada 1 iunie — 31 decembrie a.c., cooperativa agri­colă din Focșani va realiza numai de la laptele de oaie și de vacă un venit suplimentar de peste 35 000 lei. Această cifră raportată la volumul producției capătă dimensiuni foarte importante, dat fiind faptul că nive­lul producției marfă determină direct proporțional și mărimea acestui venit suplimentar obținut pe baza reașeză­rii prețurilor de cumpărare a anima­lelor și produselor animaliere. Rezul­tă că, cu cît cooperatorii se vor pre­ocupa în creșterea volumului produc­ției ce va fi livrată prin contractul încheiat cu statul, cu atît venitul u­­nității va spori mai mult și mai repede, contribuind astfel la întărirea puterii economice a acesteia. Ținînd cont de faptul că recenta Ho­­tărîre­­ vine în sprijinul producătorilor prin stimularea lor materială în mări­rea efectivelor de animale în obține­rea unor producții sporite de carne și lapte care vor fi livrate la fondul de stat, am ținut să aflăm și­ părerea specialistului zootehnic din această u­­nitate cu privire la perspectiva dez­voltării acestui sector: „Recenta Hotărîre a Comitetului Executiv al Comitetului Central al P.C.R. și a Consiliului de­ Miniștri care a stabilit măsuri de cointeresare a producătorilor agricoli printr-o mai bună așezare a prețurilor, ne spună inginera Urania Ghibu, va consti­tui pentru toți cooperatorii unității noastre un puternic stimulent de dez­voltare a acestui important sector de activitate — zootehnia — aducător de mari venituri. Pentru început, preocupările noas­tre din acest domeniu de activitate sunt îndreptate în asigurarea unor condiții mai bune de hrană a ani­malelor. S-a și procedat la o mă­rire a rațiilor furajere. Masa verde, principalul furaj din acest sezon, a început să se dea din abundență la vacile în lactație pentru a spo­ri producția medie de lapte și a su­plimenta în acest fel planul de con­tract la stat In ceea ce privește asigurarea e­­fectivului de vaci, planificat a ajun­ge la 328 capete pînă la sfîrșitul acestui an, menționez că a existat o preocupare certă. Din 70 capete cît prevedea planul de cumpărări, pînă acum, 53 au și întregit efectivul matcă. Cele 17 capete ce vor mai trebui achiziționate se caută pe cît posibil să fie în lactație sau gestație pentru ca pînă la sfîrșitul acestui an să ob­ținem o anumită cantitate de lapte de la ele. Sînt convinsă că în acest an, zoo­tehnia cooperativei agricole din Foc­șani va fi la înălțimea condițiilor create de partidul și de statul nos­tru, iar de la 1 ianuarie anul ur­mător va fi capabilă să rezolve cu succes sarcinile ce decurg din vii­torul plan cincinal." Nicolae SOARE **&wm*m&mmt Prășitul porumbului pe terenul C.A.P. Vulturu UKi) LINGI­UMĂR, VOM Măsuri REFACE IOTUL CUM A FOST concrete pentru refacerea gospodăriilor, localităților lovite de calamitate S-a stabilit noua vatră a localității Lacu lui Baban 192 familii din Vadu Roșca, Călieni, Păulești vor primi sprijin material și uman pentru refacerea gos­podăriilor Se preconizează un nou drum județean: Dealu Lung. Ajutorarea familiilor și cetățenilor loviți de calamitatea naturală din luna trecută — inundații și alunecări de teren — continuă să se facă opera­tiv și susținut și în județul Vrancea, pe baza recentei Hotărîri a conducerii partidului și statului nostru. După a­­cordarea de alimente, asigurarea în­­cartiruirii, se trece acum la o nouă etapă de sprijinire a celor ce au a­­vut de suferit de pe urma calamită­ții. Biroul Comitetului județean de partid, analizînd situația creată ca urmare a inundațiilor și alunecărilor AI. CRIHANA (Continuare in pag. aîil­ a) ACUM, HI­I POATE STA CU URATELE ÎNCRUCIȘATE! In agricultura județului nostru, se fac eforturi vădite pentru recupera­rea întregii capacități productive a solului, pentru executarea la timp și de bună calitate a lucrărilor a­­gricole. Din comunicările, făcute de uni­tăți, ce au­­ fost centralizate la Direc­ția agricolă, reiese că din supra­fețele calamitate au fost reînsămîn­­țate 879 ha urmînd a se mai executa această importantă lucrare în unită­țile­­ grav afectate de­ ape, cum su­nt C.A.P. Năntești,­­V­ulturu, Suraia, Măr­­linești, Bălești, Rîm­niceni etc. De asemenea, pînă la data de 1 iu­nie a fost prășită o suprafață de 27 500 ha, din care 21 016 ha cu po­rumb, 6 487 ha cu floarea-soarelui. Prima prașilă manuală a fost execu­tată și ea pe suprafața, de 20 462 ha din care 19 759 ha cu porumb, 6 100 ha cu floarea-soarelui, 2 550 ha sfe­clă de zahăr, 1 078 ha cu cartofi și 915 ha cu legume. O mențiune deosebită merită har­nicii cooperatori din Mihălceni, Slobo­zia Bradului, Budești, care au reali­­ftrim­mei exemplele însă, din păca­te, ele ar fi pu­tut fi continuate. Pentru a suplini pagubele provoca­te de inundații susținem o luptă crîn­­cenă pentru a sili rodnicia pămîntu­­lui să ne dea recolte mari. La această uriașa luptă participă întregul popor. Lucrătorii ogoarelor care au înalta îndatorire de a asigura pîinea țării trebuie să fie prezenți în primele rîn­­duri. Folosind fiecare oră bună de lu­cru, toate agregatele și forța de mun­că existentă în cadrul unității, ei au dat întreținerea culturilor pe întrea­ga suprafață, cei din Tîmboiești și Popești care au efectuat-o pe mai mult de 90 la sută cît și membrii cooperatori din Mărășești, Movilița, Bogza, Păunești, Mircești unde a­­ceastă lucrare a atins un procent de 75 la sută. Dar în același timp nu găsim nici un fel de scuze unor unități care, cu toate posibilitățile de care dispun, n-au executat prășitul la porumb și tiparea-soarel, decit intr-un procent care nu atinge nici măcar 50 la sută. în rîndul acestora se înscriu C.A.P.­ Ciușlea, Făurei, Răcoasa, Străoane, Hîngulești și altele. O situație incalificabilă există în u­­nele unități care pînă la data de­ 1 iunie nu prășiseră manual din supra­fețele cultivate nici măcar un hec­tar de porumb cum ar fi C.A.P. Tartă­­șoaia, Mărtinești, Cîmpuri, Vizantea, Maluri. Dar iată într-un tabel succint cum se prezintă situația întreținerii culturilor de porumb și floarea-soarelui (la 11 iunie a.c.) în unele unități, la prășitul manual, datoria de a-și îndeplini în mod exem­plar sarcinile sporite ce le revin. Și de la această datorie nu este permisă nici o absență. Emil GONCIU DENUMIREA C.A.P. SUPRAFAȚA PORUMB Plan Realiz. SUPRAFAȚA FL. SOARELUI Plan Realiz,­­7303 fp C/3 . PREȘEDINTE C.A.P. Mihălceni 1108 1108 300 300 — Ion Mihalache Slobozia Bradului 490 490 100 — — Petre Bratu Timboiești 1064 900 — — — Ion Davîdoiu Bud­ești 316 316 — — — Vasile Lungu Boghești 663 28 — — 14 Nicolae Cotelea Corbița 772 30 150 70 25 Gh. Martin Prisecani 618 186 100 100 — Gh. Spaimă Păunești 1265 — 200 200 — Nicolae Ursu Ruginești 11.28 45 — — 70 Matei Ștefan Tănăsoaia 957 — 100 20 10 V. Andreicș Cîmpineanca 287 25 — — — I­lorică Boboc Odobești 248 — — — — C. Priveghi Mărtinești 864 — 330 240 68 Nicolae Staicu Slobozia-Giorăști 831 120 230 100 — Alex. Stoian Ciușlea 500 20 115 115 — S. Stratulat Cîmpuri 330 — — — 47 T. Sachelaru Irești 451 40 — — — Pavel Leu Trei indivizi se întîlneau într-un loc izolat, dinainte stabilit, în așa fel ca să nu-i audă sau să-i vadă nimeni. „Afacerea" ce se punea la cale cerea discreție absolută pentru toți trei. Doi dintre ei, Ion Len­a și Constantin Man­galia (a căror domicilii nu erau toc­mai cunoscute) ofereau celui de-al tre­ilea, Victor Moraru din Focșani, str. Caraiman, în schimbul unei însemnate sume de bani, o tran­zacție la care,­­ incipient, își dăduse satisfăcut acordul. dar Discuțiile preliminare, în care cei l-au tatonat cu grijă, erau promițătoare. Victor M. urma să plătească acestora, pe loc, o sumă de bani în schimbul unei hîrtii pe care Ion Seffa o scosese în timpul discuției din port vizit și o flutura cu aplomb pe dinaintea sa. Prețioasa hîrtie purta trei­ cifre caligrafiate, neglijent, cu creionul. Era unul din­tre biletele cîștigătoare la loterie, la ultima extragere, obiectul premiu­lui constind într-un autoturism pe care fericiții posesori doreau să-l vîndă. S-au făcut declarații reciproce. Victor Moraru era încîntat căj§JS?­­[sat-jSă, găseaslă.^ĂPa.«fîrșiji»»un o ase­­menea bilet de vînzare. Posesorii a­­cestuia manifestau ttșu rezerva de rigoare. Mai aveau și alți cli­enți, tot cu bani mulți, ziceau ei. Dar țineau totuși să-l vîndă fiindcă acesta se prezentase primul... — Plătesc 81 000, a spus hotărît Victor M. A urmat, firește, un­ duel de replici. După care­ Lefia și Man­galia au mai obținut, spre surprin­derea lor, cîteva concesii bănești, deși se tîrguiau doar așa, formal, ca să nu dea loc la bănuieli asupra onestității lor. Ei erau satisfăcuți dacă le-ar fi fost numărați chiar și numai 60 — 70 000. Dar fiindcă se­­ putea mai mult... Prețul a sporit astfel, socotind și ceea ce a primit intermediarul vîn­­zării, pînă pe la 90 000 lei. A curs apoi șampania. Victor M. avea bani și era curant. Dar mai presus de toa­te era mulțumit; acum avea justifi­cări pentru averea sa, despre care gurile rele afirmau că ar fi dobîndit și prin mijloace care nu se află la în­­demîna oamenilor care respectă le­gea. Mai mult, agențiile „Loto", lăsîn­­du-se și ele înșelate, au făcut recla­mă, care, trebuie să o spunem, nici­­cînd nu l-a bucurat așa de mult pe „proaspătul" cîștigător. Ba, se zice, că acesta ar fi sprijinit acțiunea din tot sufletul. Avea și interes! Să știe lumea că averea sa e cîștigată la loterie și nu... Toți aflaseră că Victor Moraru, mecanic la moara din Gug­ești a cîștigat un autoturism. Situația îi surîdea. Nu pentru că ar fi dorit cu atîta ardoare să gonească, plin de sine, ca alții, la volanul u­­nui autoturism proprietate personală. Avea unul, un „Renault­ Gordini", cu care voiaja adesea. Și apoi mai avea și o „Volgă“­­pe care se oferea să o vîndă deoarece consuma benzină prea multă iar el, om sărac, n-avea de unde... Acum urma să aibă o a treia. De aceea, era fericit. Dar... Aici a intervenit neprevăzutul. Cînd s-a făcut în cele din urmă con­fruntarea biletului cîștigător, s-a ob­servat că ■ era fals. Cei doi escroci au fost descoperiți și trimiși să exe­cute o pedeapsă pe măsura faptei. Iar Victor M. a fost și el întrebat în maniera cea mai directă, promptă, care ar putea fi sursa averii sale. Au urmat dezbateri. A invocat ca sursă de cîștig salariul său, la început 775, apoi 1 470 lei. Și încă multe altele mai puțin consistente. Dintre toate, cele mai însemnate venituri prove­neau bineînțeles din... cîștigurile la „Loto“! Dar experții contabili au calcu­lat toate veniturile de proveniență licită, apoi au calculat toate chel­tuielile și valorea bunurilor acumu­late în ultimii ani. Au tras o linie și au scăzut. Diferența era de 127 000 lei. Ferm­ ■ și indubitabil. Instanța a hotărît cu aceeași promptitudine: va rambursa societății sumele de care a frustrat-o, întrebuințînd căi lătural­nice, ilicite. Afacerile veroase, îmbogățirea pe căi ocolite nu trec neobservate. Ele sînt descoperite și sancționate. So­cietatea nu poate tolera în climatul steric instituit în rîndul membrilor ei, indivizi mistuiți de patima înavu­țirii. Mircea LAZAR 99 ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA N ABABUL“ ȘI VINDATORII LOZULUI FALSIFICAT a statornicit, pentru majorita­tea unităților comerciale din municipiul Focșani, un program de funcționare. Pe ce criterii s-a stabilit orarul sau zilele de re­paus, nu vom discuta aici. In genere, se pare că acestea co­respund cu orele și zilele de a­­fluență a cetățenilor, sunt fixate după necesitățile acestora. De O SUGESTIE... aceea, par cu atît mai curioase unele excepții de la regulă. Să ne oprim în miezul zilei, la com­plexul comercial „Modern“. A­­ici, funcționează cu orar perma­nent sectorul alimentar (carne, pline, brînzeturi și mezeluri, a­­utoservire, cafe-barul). Gospodi­nele sînt nevoite însă să se de­plaseze zilnic, în piață, să tîr­­guiască legume, pentru că, între 12.30 și 17, magazinul I.L.F.-ului, aflat aici este închis. De ce? Pînă la primirea răspunsului, am dori ca I.L.F.-ul să rețină sugestia — deplin justificată —­ a prelungirii programului aces­­tei unități. Al. O.

Next