Milcovul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 298-375)
1970-09-18 / nr. 365
I MILCOVUL pag. 29 OCHIUL. MAGIC Dar achizitorul Ștefan Gălățeanu, din comuna Năruja, își făcuse un obicei de a încheia contracte, prin care se obliga să furnizeze statului animale crescute în gospodăria proprie. O dată cu semnarea contractelor a încasat și însemnate sume de bani, cu titlu de avans. Poate că nu s-ar fi vorbit în sat cu atîta insistență despre faptele sale, dacă obligațiile asumate ar fi avut o bază cît de cît reală. Dar n-avea nici una. Șt. Gălățeanu se ocupa de orice, numai de creșterea animalelor, nu. Așa că lua banii și nu onora nici un contract. Pentru asemenea fapte, desigur că va răspunde așa cum se cuvine. Insă, acum altceva ne reține atenția : indolența achizitorului Dumitru Palade, care, deși avea îndatorirea de serviciu de a verifica baza reală a contractelor pentru care acorda avansuri, nu a făcut-o. El în fata cui răspunde ? Accidentul avertizează Cazul pe care vi-l relatăm vine să ilustreze încă o dată riscul de accident la care se supun unii conducători de autovehicule care circulă pe drumurile publice, fără a avea efectuată revizia tehnică (la care îi obligă legea) a mașinilor. In ziua de 12 septembrie a.c., tractoristul Ion Gavrilă de la I.A.S. Focșani, ferma Petrești, care circula cu tractorul 41-VN-656, a săvîrșit un accident soldat cu moartea unei persoane. Mecanicul care efectuase revizia tractorului procedase cu totul superficial ; defecțiunea, uzura aproape completă a barei de tracțiune, putea fi foarte lesne depistată. Acum, mecanicul urmează să fie și el sancționat. Accidentul, datorită gravității sale, îndeamnă la reflecții și la... revizii atente. Pentru faptă și. Cu cîteva seri în urmă, Nicolae Boeru din comuna Garoafa s-a urcat din stația Focșani într-un tren care mergea spre Mărășești. în timp ce trenul se apropia în viteză de Putna Seacă, individul în cauză s-a introdus într-un compartiment și după ce a stins lumina, a demontat o canapea pe care a aruncat-o pe fereastră. A fost descoperit imediat și predat organelor de urmărire penală. Acum urmează... răsplata. "Rubrică redactată de Mircea LAZĂR Franz Schubert DIAPAZON Franz Schubert este primul compozitor romantic, primul dintre cei care primeau in creația lor aventurile revoluțiilor ce agitaseră Europa veacului XIX, primul care insă, in cadrul aceleiași opere prevestea tristețile și nostalgiile devastatoare ale veacului XX. Aceasta, pentru că veacul XX nu va face decit să reediteze in arta sa, pe un alt plan, acel „mal du siecle", care nu este altceva decit un „punctum saliens" pentru tensiunile expresioniste ale artei moderne. Dar care era oare motivația psihologică a acestui pesimism, dezvoltat intr-o Întreagă filozofie de un Arthur Schopenhauer și reluat in secolul nostru pe un fond mistic (provenit din filozofia lui S. Kierkegaard), de filozofia existențială ? Revoluțiile burgheze iși dovediseră foarte repede limitele in sensul că idealurile de egalitate și libertate proclamate în fazele lor incipiente se dovediseră doar niște modalități, prin care burghezia iși cucerise drepturi politice. In această fază, artiștii erau printre primii care detectau o serie întreagă de fenomene, ce vor cauza un divorț intre artist și lumea înconjurătoare ce se dovedea inaptă să satisfacă aspirațiile de dreptate și umanism. Romantismul este deci un curent care demonstrează criza spirituală a intelectualului european al secolului XIX. Franz Schubert, prin creația sa, era primul compozitor in muzica căruia apărea devastatoarea tristețe a romanticilor. Ciclurile sale de lieduri Călătorie de iarnă, Frumoasa morăriță etc., constituie operele cele mai semnificative din acest punct de vedere. Simpozionul schubertian nu depășește cu mult simfonismul clasic. Modalitățile armonice, deși uzează de numeroase elemente noi, nu sunt decit prevestiri ale armoniei romantice din punct de vedere al formei insă, ele încadrindu-se perfect in estetica simfoniile unui Mozart și Bethoveen, in cadrul Concursului și Festivalului internațional „George Enescu posturile noastre de televiziune vor transmite, in direct, din Sala mare a Palatului, simfonia a-IX-a de Franz Schubert, in interpretarea prestigioasă a formației „London Symphony Orchestra“, dirijată de André Previn. Transmisiunea va avea loc azi, vineri, 18 septembrie, ora 22. Ne facem datoria de a sublinia faptul că Andre Previn este unul din cei mai prestigioși șefi de orchestre din Europa. Spiritualitatea expresiei muzicale pe care o preconizează arta sa, gândirea clară și construcția aerată a frazărilor, obiectul comentariilor au fost adesea unor prestigioși cronicari muzicali din diferite capitale ale Europei. Prezența sa la pupitrul unei formații de elită garantează succesul acestei manifestări, pe care avem fericita ocazie de a o cunoaște și savura. Dan GELESCU Duminică, la Paltin REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: Focșani, strada Mihail Kogălniceanu nr. 7, telefoane 15 79; 30 35; 2174; 2098 Poetul Ion Larian Postolache, baladist de adincă vocație, intelectual de suprafață, este oaspetele linioarelor noastre de dialog. Așadar: — Ce Focșani literar cunoașteți ? —* Cred că am trăit in Focșani epoca, în care orașul nostru a însemnat pentru literatură o vîrstă de aur. Deceniul al treilea a fost o fericită culme pentru manifestările literare și artistice. S-a întâmplat ca în vremea aceea să viețuiască în Focșani o pleiadă de oameni generoși și talentați, care de dragul unei himere au sacrificat totul Și truda lor a rodit trudele unei nobleți pe care o doresc din tot sufletul și generațiilor viitoare. În afară de revistele literare, de care vom vorbi mai departe, a apărut o serie de volume datorate condeierilor focșăneni, cum ar fi: Alex. Călinescu (Declin și Mări moarte), Pavel Nedelcu (Pentru sufletul copiilor), Constantin Apostol Fulga (romanul „Altceva"), Ion Ciocîrlan (romanul ,,Du-te dor"), Constantin Alex. Mironescu (Poezii), I.M. Dumitrescu (însemnări cu privire la orașul Focșani), Dr. M. Cîmpeanu (3 romane), Elena Iosif Confidente, poezii) și alltea altele de care nu-mi mai amintesc. Revistele din țară, cit și cele bucureștene, pe vremea aceea, publicau la loc de cinste versurile lui Al Călinescu, Pavel Nedelcu sau proza lui Const. Apostol Fulga. Intr-o cronică semnată prin 1911, Darie Chendi vorbește cu multă prețuire despre un poet focșănean, mort acum cîțiva ani, autor al unui volum de poezii apărut la Cartea Românească. Este vorba despre izolatul solitarul Const. Al. Mironescu. Cred că recitirea volumului său, precum și a manuscriselor rămase ar face cinste unui cercetător literar. De asemenea, găsirea manuscriselor lui Pavel Nedelcu și ale lui Alex. Călinescu, morți în condiții atât de dramatice, atât de vitrege, manuscrise rătăcite cine știe unde, prin Focșani. Investigații atente poate le-ar scoate la iveală. Dintre revistele apărute Înainte de primul război mondial mi-a căzut in mină „Propășirea“ ce o scotea liceul „Unirea“ prin 1915. Intre cele două războaie, voi aminti „Milcovia“ revistă de etnografie și folclor, scoasă de profesorii Ion Diaconu și N. Rădulescu, precum și „Ethnos" apărută sub direcția profesorului Diaconu. Pentru literatură, Alex. Călinescu și Pavel Nedelcu au scos in 1933—1934 în Focșani o foarte prețuită revistă literară, la care au colaborat condeierii tineri și talentați din țară. Se numea „13“, colaborau in fiecare număr 13 nume, apărea la 13 ale lunii și au apărut 13 numere. Pavel Nedelcu, o prezență vie în poezia dinaintea celui de al doilea război mondial, a mai scos in apariții efemere două reviste: (Sufletul tînăr și Arc). N-aș putea încheia acest capitol fără să amintesc două nume care au fost sufletul tuturor manifestărilor literare și artistice, care au realizat multe din memorabilele șezători literare, care au fost alcătuite de corideieri, ajutîndu-i, sacrificindu-se. Este vorba de Victor Focșăneanu și Constantin Dumitrescu. — ...Amintiri literare... — Capitolul acesta face obiectul unei cărți incerte ca apariție, la care s-au adunat pină acum, cu aproximație, în jur de 2 000 de pagini. Manuscrisul se numește „Dragii mei Contemporani“. Unele capitole le-am citit la radio in emisiunile „SAECULUM“ și „Prietenii mei, scriitori.* Am cunoscut foarte mulți scriitori, de mulți m-a legat o trainică prietenie, pe foarte mulți l-am pierdut prin ani cu o dezolantă amărăciune. Am frecventat cenacluri, am făcut parte din cenaclul „Sburătorul“ al lui E. Lovinescu, am lucrat îa redacții, am colaborat la reviste, am condus la Sibiu o gazetă, pe Ungă care am întemeiat un cenaclu, la care participau duminical: Lucian Blaga, Radu Stanca, Cornel Regman, St. Aug. Doinaș, Ioana Postelnicu, Ecaterina Săndulescu, caricaturistul Silvan, Pimen Constantinescu etc. L-am cunoscut pe Arghezi, pe Blaga, pe Bacovia, pe Minulescu, pe Ion Barbu, pe ALT. Stamatiad, pe Ionel și Păstorel Teodoreanu, pe Tudor Vianul o. Doamne, ce imensă e „cetatea“ literaturii noastre. Intru cîteodată la Capsa, cer o calea și Întorc filmul amintirilor cu trei decenii In urmă. Uite, la masa cea din colț, sta intr-o seară Al T. Stamatiad, dincolo George Gregorian, alături N. D. Cocea... De la masa la care Stan, l-am primit odată două ore pe Ion Barbu, unul din idolii tinereții mele. Era în primăvara timpurie a lui 1940... O dimineață Însorită, cumpărasem de la o florăreasă un buchet de violete — se simt și acum parfumul suav — și prin vitrina mare a Capșei, i-am zărit chipul, așa cum li știam din caricaturi și fotografii: părul lung, mustățica de focă și sprincenele-i groase. Am intrat și in dimineața aceea nu m-am mai dus la facultate. Am băut trei caiete și eram bucuros de parcă primisem de undeva o veste bună. ...Și iată cum din amintiri încep să învie toți. Mesele se populează cu fantomele celor care, ani de zile, au stat sprijiniți de marmora acestora. Ce voce se aude? Nu e vocea lui Ion Minulescu ?Dar cine e domnul acesta tânăr care fumează alături de domnișoara CONVORBIRI CULTURALE Oaspetele linioarelor de dialog: Ion Larian Postolache de lingă geam? Cînd au venit? Nu, nu se poate, adineaori sta acolo Mircea Damian, il cunoșteam bine. Cum? Au plecat? Și Păstorel? Și Horia Furtună? Șimoș Ion Vissarion care spunea adineaori snoave la masa aceea? Și maestrul Ionel? Și Gregorian și G. Brăescu? Am să trec peste drum la Café de la Paix ?... Cum, Café de la Paix nu mai există? Nu se poate N-am fost eu aseară cu Mihu Dragomir și cu Cristian Sirbu? — Cum s-au dus? S-au dus și ei? Atunci, intr-adevăr, e târziu. O clipă, să-pii string gazetele astea vechi... — Țara Vrancei este o „matrice" ? — Dacă acest stup de grai și de poezie care se numește „Vrancea“ a putut să dea Miorița și atltea balade scoase din uitare de strădania profesorului Diaconu, sunt Îndreptățit să cred că se vor naște noi vraci de cuvinte care dacă vor grădinări cum se cuvine graiul și sulletul vrâncean, vor aduce multe roade la tezaurul literaturii noastre. Am fost poftit de către Comitetul pentru cultură și artă in zilele de 29 și 30 august la „Salonul literar Dragosloveni". Aș vrea să felicit pe cei care s-au glndit la acest nobil lucru, făcînd din aceasta o datină. Intr-adevăr, face cinste. Ce frumos îmi spunea unul din poeți că pînă la vîrsta de 17 ani a fost cioban, azi pregătindu-și licența. Și așa cum i-am spus-o cu dreptul unui focșănean mai bătrîn, doar dacă nu va lăsa să-i bată în prine vlnturile nestatornice ale modernismului, corabia lui va ajunge pe țărmuri îndepărtate Taina comorii sale se sflă in graiul și in sufletul său vrîncean, nu in problemele psiho-freudismelor care au invadat poezia cu amilozități, timorări și atltea nesănătoase pseudo-medalii ale pseudo-geniilor impostoare. Dialog susținut de Florin MUSCALU Tot pe drum, pe drum, pe drum, însă treabă... nicidecum Starea impracticabilă a unor porțiuni de drum din Livezile a constituit recent obiectul unor discuții aprinse în cadrul ultimei ședințe a comitetului executiv al consiliului popular comunal — ne scrie corespondentul nostru S. A. Galnic. Cei doi cantonieri, adică Ion Popa și Gheorghe Pascu, care primesc lunar salarii pentru întreținerea drumurilor, lucrează mai mult pe acasă, punîndu-și la punct treburile gospodărești și dacă le rămîne ceva timp, mai trec și pe la serviciul lor. Așa, spre exemplu, în luna iulie, cantonierul Ion Popa a prestat doar... cinci zile. Dar salariul l-a primit integral. Uneori, oamenii din sat, care vin cu atelajele sa se achite de contribuția în muncă, în loc să lucreze la drumuri, transportă lemnele DE SUTE DE Senil! și fînul... cantonierilor. Cetățenii din sat își pun justificata întrebare: „De ce, dacă drumurile-s proaste, iar cantonierii nu fac treabă, se mai aruncă banii (salariile lor) pe apa sîmbetei ?* Iar noi întrebăm pe cei de la consiliul popular comunal sau Direcția de drumuri și poduri: de ce nu li se urează cantonierilor de drumuri „Drum bun?" Cine-i făcea curte lui... CURTE ? Mai mulți legumicultori din satul Bătinești, comuna Țifești printre care semnează Petru Turturică, Andrei Tănase și Marghioala Z. Vișan ne-au scris, pe rînd, că „numitul Constantin Curte — cel care a fost criticat la „Migdale amare“ în ziarul din 18 iulie a.c. — deși a înșelat aproape jumătate de sat cu arpagicul lui sec n-a fost deranjat nici măcar cu o vorbă. Noi, cei care am dat bani, am făcut brazde și-am tot așteptat răsărirea cepei, rămînem înșelați?" Luînd legătura cu organele de anchetă, acestea ne-au confirmat vinovăția lui Curte (înșelăciune în dauna avutului particular), dar că cercetările mai continuă încă, pentru a se afla și alți cetățeni înșelați. Se pare că cineva îi făcea totuși... curte lui Curte. Dar după cum am fost informați Constantin Curte a fost arestat și deferit organelor justiției. Rubrică redactată de Emil STANCIU MEMENTO • MEMENTO # MEMENTO • MEMENTO # MEMENTO PROGRAMUL TV DE LA 18 LA 24 SEPTEMBRIE VINERI 18 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 16.00 Deschiderea emisiunii. Atletism. 18.30 Căminul. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 „1001 de seri“. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 Mai aveți o întrebare ? 21.20 „El Sombrero“. 22.00 Simfonia a IX-a de Franz Schubert. 23.00 Telejurnalul de noapte. 23.10 închiderea emisiunii. SIMBATA 19 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 16.00 Deschiderea emisiunii. Atletism. 17.00 Emisiune în limba germană. 18.00 Continuarea transmisiunii de atletism. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 „1001 de seri“. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Tele-enciclopedia. 21.00 Film serial : „Incoruptibilii“. 21.50 Bună seara, fete! Bună seara, băieți . 22.50 Telejurnalul de noapte. Telesport. 23.05 Petrecere la... „Bucur”. 23.30 închiderea emisiunii programului I. DUMINICA 20 SEPTEMBRIE PROGRAMUL 1 8.00 Deschiderea emisiunii. — Matineu duminical pentru copii și școlari. — Noile aventuri ale echipajului Val Vîrtej — „Fantoma feniciană”. 10.00 Viața satului. 11.15 în reluare la cererea telespectatorilor. Selecțiuni din concertul susținut de Salvatore Adamo la București. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Emisiune în limba maghiară. — însemnări săptămînale. — Cronica Concursului și Festivalului internațional „George Enescu“. Dialog literar : Poetul Sándor Kanyadi. — Anul Bartók. Dansuri românești de Bartók in interpretarea lui Ștefan Ruha. — Reportajul săptăminii. In mijlocul minerilor din Valea Jiului. — Cîntece și dansuri populare. — Emisiune pentru copii : „Cojocelul fermecat“ (V). 14.15 Cuplajul interbucureștean la fotbal . Progresul—Dinamo și Steaua — Rapid. Transmisiune directă de la Stadionul „23 August“. 18.00 Studioul „N”. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Pe strune de vioară... Program interpretat de cîțiva dintre violoniștii virtuoși din diferite regiuni ale țării. 20.25 „Croazieră de iarnă“. Ecranizare a studiourilor britanice, după o nuvelă de Somerset Maugham. 21.00 Concertul Orchestrei simfonice a Filarmonicii „George Enescu“. 22.15 Telejurnalul de noapte. Sport. 22.40 Recital Dorin Anastasiu. 23.00 închiderea emisiunii programului 1. LUNI 21 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I în jurul orei 11.50 — Transmisiune directă la posturile noastre de radio și televiziune de la sosirea la Viena a președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, NICOLAE CEAUȘESCU, împreună cu soția, care la invitația președintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas, vor face o vizită oficială în această țară. 18.00 Deschiderea emisiunii. Microavanpremieră. 18.05 Emisiune pentru tineret. „Diminețile șantierului“. Reportaj filmat de la șantierul național al tineretului de la Rogojelu. 18.25 Desene animate. 18.35 „La stejar, la rădăcină“. Muzică populară. 19.00 Actualitatea in economie. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 „1001 de seri”. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.10 Roman foileton. „Punct și contrapunct“ (I). Ecranizare după Aldous Huxley. 21.00 Concertul laureaților Concursului internațional „George Enescu“. 23.00 Telejurnalul de noapte. MARȚI 22 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 18.00 Deschiderea emisiunii. Microavanpremieră. 18.05 Atenție, filmări 18.25 Reportaj TV. 18.50 Actualitatea în economie. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 „1001 de seri”. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Tinerii cîntă patria. 20.20 Transmisiune directă de la Viena. 20.45 Seară de teatru. „Prometeu“ de Eschil. 21.35 Invitata noastră : Eva Demarczik (Polonia). 22.30 Muzicorama TV. 23.00 Telejurnalul de noapte. MIERCURI 23 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 18.00 Deschiderea emisiunii. Microavanpremieră. 18.05 Universal șotron — enciclopedie pentru copii. 18.30 Cabinetul economic TV. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 „1001 de seri”. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Telecinemateca. „Rocco și frații săi” (I). 21.25 Electrecord... în premieră 21.45 Gala marilor interpreți români, Emilia Petrescu. 23.00 închiderea emisiunii. JOI 24 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 17.30 Deschiderea emisiunii, în limba maghiară. 18.00 Mult, e dulce și frumoasă. 18.25 Tineri interpreți de muzică populară. 18.40 Cadran internațional. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 „1001 de seri”. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Film serial. „Noile aventuri ale lui Huckleberry Finn” 20.30 Reportaj TV. 20.50 Poșta TV. 21.05 Din carnetul cu amintiri al „Cerbului de aur”. Marie Laforet. 21.45 Viața literară. 22.15 Maeștri ai muzicii . Béla Bartók. 22.45 Telejurnalul de noapte. radio VINERI 18 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 5.05— 6.00 Muzica dimineții. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 9.30 Ateneu. 10.10 Curs de limba spaniolă. 10.30 Succese ale muzicii ușoare. 11.05 Arii din operete interpretate de Cornelia Gavrilescu. 11.30 De toate pentru toți... turiștii. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Din folclorul muzical al popoarelor. 12.15 Potpuriuri de muzică ușoară. 12.25 Știința la zi. 12.30 Intilnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Din creația compozitorului Nicolae Kirculescu. 13.45 Rarități discografice. 14.00 Roza vînturilor. 14.25 Selecțiuni din opereta „Frumoasa mea” de Loewe. 14.40 Publicitate radio. 14.50 Orchestra Ansamblului de cintece și dansuri din Tirgu Mureș. 15.00 Concursul și Festivalul internațional „George Enescu“. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Din repertoriul taragotistului Iosif Milu. 16.30 Melodii de curînd lansate. 16.45 Muzică de promenadă. 17.05 Pentru patrie. 17.35 Concert de muzică populară. Cîntă Georgeta Anghel și Dumitru Constantin. 18.00 Recital de operetă Nicolae Țăranu. 18.10 Revista economică. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Din tezaurul folclorului nostru muzical. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Microrecital Julie Driscoll. 20.20 Argheziană. „Fetica“. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Atențiune, părinți. 21.20 Cîntă Slawa Przybylska. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii : Aurelian Andreescu. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Jazz. 23.00 Concert de muzică ușoară. 0.03—3.00 Estrada nocturnă. Emisiune cinema VINERI 18 SEPTEMBRIE Cinema UNIREA Focsani — „întoarcerea doctorului Mabuse“. Cinema FLACARA Focșani nuvala". N.R. Ziarul nu-și asumă răspunderea față de eventualele schimbări in program. Cinema doare POPULAR în iarbă" Cinema POPULAR pin pe situație". Cinema VICTORIA „Salariul groazei". „Bă-Adjud —„Splen Panciu — „Stă-Odobești Cinema LUMINA Mărășești perațiunea Leontine". „O Sortarea celor mai valoroase soiuri .Urmare din pag. IIcepționare, ln statia Gugești, a fost adus un alt reprezentant al cooperativei agricole Dumbrăveni. Exceptînd aceste încercări de fraudă, preluările au început să se desfășoare în condițiuni mai bune. ..Nu mai avem în prezent refuzuri de calitate — ne spune șefa fermei viticole și aceasta pentru că oamenii au înțeles că numai calitatea ireproșabilă a mărfii ne poate aduce veniturile scontate." Ne-am referit numai la cooperativa agricolă Dumbrăveni, dar exemplele, în ceea ce privește defecțiunile de preluare, ar putea continua. La Tîmboiești, bunăoară, I.L.F.-ul mai avea de asigurat 40 000 de lăzi. Și să nu uităm că această unitate are de livrat la export nu mai puțin de 1 000 tone de struguri. îndreptarele în mecanismul preluării nu se mai pot face acum decit din mers. Cu atît mai oportună este, de aceea, efectuarea lor exemplară. .Vineri 18 septembrie 1970 Deci, 9-2! Dacă aș avea patru buchete cu garoafe de Codlea, le-aș trimite urgent pe adresa echipelor noastre de fotbal, pentru că miercuri ele au reușit un rezultat pe care nici cel mai optimist dintre cronicari nu l-ar fi indicat. După Guadalajara, mi se pare unul din cele mai strălucite rezultate obținute de fotbaliștii noștri și aceasta, nu atît prin prisma victoriilor în sine, cît prin maniera la care au debutat echipele românești în cîteva competiții europene. Scorurile realizate nu mai reprezintă pentru nimeni noutăți și dacă le reluăm: U.T.A.: 1—1, Dinamo București : 5—0, Steaua : 1—0 și Universitatea Craiova: 2—1, o facem doar pentru a arăta că echipele noastre au înscris de nouă ori, în timp ce adversarii numai de două. Deci: 9—2 ! Frumoasă „răzbunare" fotbalistică! In urmă cu o săptămînă, un cronicar sportiv, mult gustat de către admiratorii jocului cu balonul rotund își începea obișnuita plachetă cu acest scor, care reprezenta în campionat, bilanțul nefavorabil al echipelor noastre angajate in confruntări internationale. Și a trebuit să vină miercuri pentru a vedea cum, la Rotterdam, proaspăta încoronată cu titlul intercontinental Feyenoord gustă cu amărăciune din lecția usturătoare predată nouă cîndva de Legia Varșovia și a trebuit să vină miercuri pentru a-l vedea pe Dumitrache dînd autografe pe mingile aruncate în poarta echipei din Salonic sau pe Sătmăreanu și coechipierii săi ținînd în șah o echipă ce se repezea cu lovituri de berbece spre barele porții lui Suciu. Și a trebuit să vină miercuri pentru a scrie acest scor de 9—2, care mie mi se pare excelent ; spună fiecare ce o vrea, dar încep să cred că pe undeva trebuie să începem a ne muta puțin scaunele mai către orchestră... Principalul este că trebuie să avem curaj. In groapa cu lei de la Guadalajara, băieții noștri au ascultat răgete și nu s-au speriat. Haideți, să-i lăsăm și pe ei să... „ragă" și să credem că acelea sunt singurele sunete care îi prind de minune. Să-i lăsăm și să le aducem flori, pentru că pe cele de pe gazon vor ști in mod sigur să le culeagă. O. T. PAȘI PE MAPAMOND !Urmare din pag. I) altă vietate — să transformăm în imaginația noastră micuța șopîrlă de 20 g într-o reptilă de cîteva sute de kg ca să înțelegem „psihologia“ crocodilului. Crocodilul este o șopîrlă uriașă, dar lașitatea lui nu se mai poate scuza prin slăbiciune. Dacă atacă un înotător la suprafață, o face pentru că i se pare intr-adevăr că el este fără apărare; înarmat cu această teorie, m-am scufundat, de astă dată fără frică, cu aparatul de respirat. Fără frică și fără prea multă speranță de a întîlni sub apă vreunul din aceste animale neplăcute. Dar cînd am ajuns în locurile unde culoarea verzuie devine violetă, lingă stîncile abrupte care coborau în adîncuri, am simțit că mă cuprinde o tristețe profundă pentru această lume și o neliniște la gîndul unei întîlniri bruște cu rivalul cu gură uriașă plină cu dinți amenințători. Dorința de a urca sus, de a fugi era aproape irezistibilă. Mă agățam însă din nou de gîndul că „lor le este și mai frică decit mie" și cred că acesta era adevărul, în cele din urmă, am înțeles că trebuie să renunțăm la orice speranță de a-i întîlni. Ca să mă răzbun pentru aceasta deziluzie, am tras într-un crocodil aflat la 100 m de pirogă, înainte ca el să dispară. Sub privirile îngrozite ale tovarășilor noștri negri, Louis a plonjat, fără aparat de respirat, la o adîncime de peste 6 m pentru a-l scoate la suprafață. Dacă ar fi vrut după aceea, cred că ar fi putut să facă carieră de șef sau mare vrăjitor printre băștinașii acelor locuri. (Sfîrșit) Numerele extrase la concursul PROMO EXPRES nr. 38 din 16 septembrie 1970. EXTRAGEREA I: 32—31—17—2^ 42—30 Fond de premii: 343 072 lei din care report la categoria I 33 575 lei ,• categoria a II-a 33 575 lei EXTRAGERIA a II-a : 34—33—8—36 —29—22—7—44 Fond de premii: 305 376 lei din case report la categoria A 44 731 lei. TIPARUL I întreprinderea poligrafică Bacău