Milcovul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 298-375)

1970-09-18 / nr. 365

I MILCOVUL pag. 29 OCHIUL. MAGIC Dar achizitorul­­ Ștefan Gălățeanu, din comuna Năruja, își făcuse un obicei de a încheia contracte, prin care se obliga să furnizeze statului ani­male crescute în gospodăria proprie. O dată cu semnarea contractelor a încasat și însem­nate sume de bani, cu titlu de avans. Poate că nu s-ar fi vor­bit în sat cu atîta insistență despre faptele sale, dacă obliga­țiile asumate ar fi avut o bază cît de cît reală. Dar n-avea nici una. Șt. Gălățeanu se ocu­pa de orice, numai de crește­rea animalelor, nu. Așa că lua banii și nu onora nici un con­tract. Pentru asemenea fapte, desigur că va răspunde așa cum se cuvine. Insă, acum altceva ne reține atenția : indolența a­­chizitorului Dumitru Palade, care, deși avea îndatorirea de serviciu de a verifica baza reală a contractelor pentru care a­­corda avansuri, nu a făcut-o. El în fata cui răspunde ? Accidentul avertizează Cazul pe care vi-l relatăm vine să ilustreze încă o dată riscul de accident la care se su­pun unii conducători de auto­vehicule care circulă pe dru­murile publice, fără a avea e­­fectuată revizia tehnică (la care îi obligă legea) a mașinilor. In ziua de 12 septembrie a.c., trac­toristul Ion Gavrilă de la I.A.S. Focșani, ferma Petrești, care circula cu tractorul 41-VN-656, a săvîrșit un accident soldat cu moartea unei persoane. Meca­nicul care efectuase revizia tractorului procedase cu totul superficial ; defecțiunea, uzura aproape completă a barei de tracțiune, putea fi foarte lesne depistată. Acum, mecanicul ur­mează să fie și el sancționat. Accidentul, datorită gravită­ții sale, îndeamnă la reflecții și la... revizii atente. Pentru faptă și. Cu cîteva seri în urmă, Ni­­colae Boeru din comuna Garoa­fa s-a urcat din stația Focșani într-un tren care mergea spre Mărășești. în timp ce trenul se apropia în viteză de Putna Sea­că, individul în cauză s-a introdus într-un com­partiment și după ce a stins lu­mina, a demontat o canapea pe care a aruncat-o pe fereastră. A fost descoperit imediat și predat organelor de urmărire penală. Acum urmează... răs­plata. "Rubrică redactată de Mircea LAZĂR Franz Schubert DIAPAZON Franz Schubert este primul com­pozitor romantic, primul dintre cei care primeau in creația lor aventurile revoluțiilor ce agitaseră Europa vea­cului XIX, primul care insă, in ca­drul aceleiași opere prevestea tris­tețile și nostalgiile devastatoare ale veacului XX. Aceasta, pentru că vea­cul XX nu va face decit să reediteze in arta sa, pe un alt plan, acel „mal du siecle", care nu este altceva decit un „punctum saliens" pentru tensi­unile expresioniste ale artei moder­ne. Dar care era oare motivația psiho­logică a acestui pesimism, dezvoltat intr-o Întreagă filozofie de un Arthur Schopenhauer și reluat in secolul nostru pe un fond mistic (provenit din filozofia lui S. Kierkegaard), de filozofia existențială ? Revoluțiile burgheze iși dovediseră foarte repede limitele in sensul că idealurile de­­ egalitate și libertate proclamate în fazele lor incipiente se dovediseră doar niște modalități, prin care burghezia iși cucerise drepturi politice. In această fază, artiștii erau printre primii care detectau o serie întreagă de fenomene, ce vor cauza un divorț intre artist și lumea în­conjurătoare ce se dovedea inaptă să satisfacă aspirațiile de dreptate și umanism. Romantismul este deci un curent care demonstrează criza spirituală a intelectualului european al secolului XIX. Franz Schubert, prin creația sa, era primul compozitor in muzica căruia apărea devastatoarea tristețe a romanticilor. Ciclurile sale de lieduri Călătorie de iarnă, Frumoasa moră­riță etc., constituie operele cele mai semnificative din acest punct de vede­re. Simpozionul schubertian nu depă­șește cu mult simfonismul clasic. Moda­litățile armonice, deși uzează de nu­meroase elemente noi, nu sunt decit prevestiri ale armoniei romantice din punct de vedere al formei insă, ele încadrindu-se perfect in estetica simfoniile unui Mozart și Bethoveen, in cadrul Concursului și Festiva­­lului internațional „George Enescu posturile noastre de televiziune vor transmite, in direct, din Sala mare a Palatului, simfonia a-IX-a de Franz Schubert, in interpretarea prestigi­oasă a formației „London Symphony Orchestra“, dirijată de André Previn. Transmisiunea va avea loc azi, vine­ri, 18 septembrie, ora 22. Ne facem datoria de a sublinia faptul că Andre Previn este unul din cei mai prestigioși șefi de orchestre din Europa. Spiritualitatea expresiei muzicale pe care o preconizează arta sa, gândirea clară și construcția aerată a frazărilor, obiectul comentariilor au fost adesea unor presti­gioși cronicari muzicali din diferite capitale ale Europei. Prezența sa la pupitrul unei formații de elită garan­tează succesul acestei manifestări, pe care avem fericita ocazie de a o cunoaște și savura. Dan GELESCU Duminică, la Paltin REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: Focșani, strada Mihail Kogălniceanu nr. 7, telefoane 15 79; 30 35; 2174; 20­98 Poetul Ion Larian Pos­­tolache, baladist de adin­­că vocație, intelectual de suprafață, este oaspetele linioarelor noastre de di­alog. Așadar: — Ce Focșani literar cunoașteți ? —* Cred că am trăit in Focșani epoca, în care o­­rașul nostru a însemnat pentru literatură o vîrstă de aur. Deceniul al trei­lea a fost o fericită culme pentru manifestările lite­rare și artistice. S-a întâmplat ca în vre­mea aceea să viețuiască în Focșani o pleiadă de oameni generoși și talen­tați, care de dragul unei himere au sacrificat to­tul Și truda lor a rodit trudele unei nobleți pe care o doresc din tot su­fletul și generațiilor vii­toare. În afară de reviste­le literare, de care vom vorbi mai departe, a apă­rut o serie de volume da­torate condeierilor focșă­­neni, cum ar fi: Alex. Că­­linescu (Declin și Mări moarte), Pavel Nedelcu (Pentru sufletul copiilor), Constantin Apostol Ful­­ga (romanul „Altceva"), Ion Ciocîrlan (romanul ,,Du-te dor"), Constantin Alex. Mironescu (Poezii), I.M. Dumitrescu (însem­nări cu privire la orașul Focșani), Dr. M. Cîmpea­­nu (3 romane), Elena Iosif Confidente, poezii) și a­­lltea altele de care nu-mi mai amintesc. Revistele din țară, cit și cele bucureștene, pe vremea aceea, publicau la loc de cinste versurile lui Al Călinescu, Pavel Nedelcu sau proza lui Const. Apostol Fulga. Intr-o cronică semnată prin 1911, Darie Chendi vorbește cu multă prețu­ire despre un poet foc­­șănean, mort acum cîțiva ani, autor al unui volum de poezii apărut la Car­tea Românească. Este vorba despre izolatul so­litarul Const. Al. Miro­nescu. Cred că recitirea volumului său, precum și a manuscriselor rămase ar face cinste unui cerce­tător literar. De aseme­nea, găsirea manuscrise­lor lui Pavel Nedelcu și ale lui Alex. Călinescu, morți în condiții atât de dramatice, atât de vitrege, manuscrise rătăcite cine știe unde, prin Focșani. Investigații atente poate le-ar scoate la iveală. Dintre revistele apăru­te Înainte de primul răz­boi mondial mi-a căzut in mină „Propășirea“ ce o scotea liceul „Unirea“ prin 1915. Intre cele două răz­boaie, voi aminti „Milco­­via“ revistă de etnogra­­fie și folclor, scoasă de profesorii Ion Diaconu și N. Rădulescu, precum și „Ethnos" apărută sub di­recția profesorului Dia­conu. Pentru literatură, Alex. Călinescu și Pavel Nedel­cu au scos in 1933—1934 în Focșani o foarte pre­țuită revistă literară, la care au colaborat conde­ierii tineri și talentați din țară. Se numea „13“, co­laborau in fiecare număr 13 nume, apărea la 13 a­­le lunii și au apărut 13 numere. Pavel Nedelcu, o pre­zență vie în poezia dina­intea celui de al doilea război mondial, a mai scos in apariții efemere două reviste: (Sufletul tînăr și Arc). N-aș putea încheia acest capitol fără să a­­mintesc două nume care au fost sufletul tuturor manifestărilor literare și artistice, care au realizat multe din memorabilele șezători literare, care au fost alcătuite de coride­ieri, ajutîndu-i, sacrificin­­du-se. Este vorba de Victor Focșăneanu și Constantin Dumitrescu. — ...Amintiri literare... — Capitolul acesta fa­ce obiectul unei cărți in­certe ca apariție, la care s-au adunat pină acum, cu aproximație, în jur de 2 000 de pagini. Manus­crisul se numește „Dragii mei Contemporani“. Unele capitole le-am citit la radio in emisiuni­le „SAECULUM“ și „Pri­etenii mei, scriitori.* Am cunoscut foarte mulți scriitori, de mulți m-a legat o trainică prie­tenie, pe foarte mulți l-am pierdut prin ani cu o dezolantă amărăciune. Am frecventat cenacluri, am făcut parte din cena­clul „Sburătorul“ al lui E. Lovinescu, am lucrat îa redacții, am colaborat la reviste, am condus la Sibiu o gazetă, pe Ungă care am întemeiat un ce­naclu, la care participau duminical: Lucian Blaga, Radu Stanca, Cornel Reg­­man, St. Aug. Doinaș, I­­oana Postelnicu, Ecateri­­na Săndulescu, caricatu­ristul Silvan, Pimen Con­­stantinescu etc. L-am cunoscut pe Ar­­ghezi, pe Blaga, pe Baco­­via, pe Minulescu, pe Ion Barbu, pe ALT. Sta­­matiad, pe Ionel și Păs­torel Teodoreanu, pe Tu­dor Vianul o. Doamne, ce imensă e „cetatea“ lite­raturii noastre. Intru cîteodată la Cap­sa, cer o calea și Întorc filmul amintirilor cu trei decenii In urmă. Uite, la masa cea din colț, sta intr-o seară Al T. Stamatiad, dincolo Geor­ge Gregorian, alături N. D. Cocea... De la masa la care Stan, l-am primit odată două ore pe Ion Barbu, unul din idolii tinereții mele. Era în primăvara timpurie a lui 1940... O dimineață Însorită, cum­părasem de la o florărea­­să un buchet de violete — se simt și acum parfumul suav — și prin vitrina mare a Capșei, i-am zărit chipul, așa cum li știam din caricaturi și fotogra­fii: părul lung, mustăți­ca de focă și sprincenele-i groase. Am intrat și in dimineața aceea nu m-am mai dus la facultate. Am băut trei caiete și eram bucuros de parcă primi­sem de undeva o veste bună. ...Și iată cum din amin­tiri încep să învie toți. Mesele se populează cu fantomele celor care, ani de zile, au stat sprijiniți de marmora acestora. Ce voce se aude? Nu e vocea lui Ion Minules­cu ?Dar cine e domnul a­­cesta tânăr care fumează alături de domnișoara CONVORBIRI CULTURALE Oaspetele linioarelor de dialog: Ion Larian Postolache de lingă geam? Cînd au venit? Nu, nu se poate, adineaori sta acolo Mir­cea Damian, il cunoșteam bine. Cum? Au plecat? Și Păstorel? Și Horia Fur­tună? Și­moș Ion Vissa­rion care spunea adinea­ori snoave la masa ace­ea? Și maestrul Ionel? Și Gregorian și G. Brăescu? Am să trec peste drum la Café de la Paix ?... Cum, Café de la Paix nu mai există? Nu se poate N-am fost eu aseară cu Mihu Dragomir și cu Cristian Sirbu? — Cum s-au dus? S-au dus și ei? Atunci, intr-adevăr, e târziu. O clipă, să-pii string gazetele astea vechi... — Țara Vrancei este o „matrice" ? — Dacă acest stup de grai și de poezie care se numește „Vrancea“ a pu­tut să dea Miorița și atl­­tea balade scoase din ui­tare de strădania profe­sorului Diaconu, sunt În­dreptățit să cred că se vor naște noi vraci de cu­vinte care dacă vor gră­­dinări cum se cuvine gra­iul și sulletul vrâncean, vor aduce multe roade la tezaurul literaturii noastre. Am fost poftit de către Comitetul pentru cultură și artă in zilele de 29 și 30 august la „Salonul literar Dragosloveni". Aș vrea să felicit pe cei care s-au glndit la acest nobil lu­cru, făcînd din aceasta o datină. Intr-adevăr, face cinste. Ce frumos îmi spunea unul din poeți că pînă la vîrsta de 17 ani a fost cioban, azi pregătindu-și licența. Și așa cum i-am spus-o cu dreptul unui focșănean mai bătrîn, doar dacă nu va lăsa să-i bată în prine vlnturile nesta­tornice ale modernismu­lui, corabia lui va ajunge pe țărmuri îndepărtate Taina comorii sale se s­­flă in graiul și in sufle­tul său vrîncean, nu in problemele psiho-freudis­­melor care au invadat po­ezia cu am­ilozități, timo­rări și atltea nesănătoase pseudo-medalii ale pseu­­do-geniilor impostoare. Dialog susținut de Florin MUSCALU Tot pe drum, pe drum, pe drum, însă treabă... nicidecum Starea impracticabilă a unor porțiuni de drum din Livezile a constituit recent obiectul unor discuții aprinse în cadrul ulti­mei ședințe a comitetului exe­cutiv al consiliului popular co­munal — ne scrie coresponden­tul nostru S. A. Galnic. Cei doi cantonieri, adică Ion Popa și Gheorghe Pascu, care primesc lunar salarii pentru întreține­rea drumurilor, lucrează mai mult pe acasă, punîndu-și la punct treburile gospodărești și dacă le rămîne ceva timp, mai trec și pe la serviciul lor. Așa, spre exemplu, în luna iulie, cantonierul Ion Popa a prestat doar... cinci zile. Dar salariul l-a primit integral. Uneori, oa­menii din sat, care vin cu ate­lajele sa se achite de contribu­ția în muncă, în loc să lucreze la drumuri, transportă lemnele DE SUTE DE Senil! și fînul... cantonierilor. Cetățe­nii din sat își pun justificata întrebare: „De ce, dacă drumu­­rile-s proaste, iar cantonierii nu fac treabă, se mai aruncă banii (salariile lor) pe apa sîm­­betei ?* Iar noi întrebăm pe cei de la consiliul popular comunal sau Direcția de drumuri și poduri: de ce nu li se urează cantoni­erilor de drumuri „Drum bun?" Cine-i făcea curte lui... CURTE ? Mai mulți legumicultori din satul Bătinești, comuna Țifești printre care semnează Petru Turturică, Andrei Tănase și Marghioala Z. Vișan ne-au scris, pe rînd, că „numitul Constan­tin Curte — cel care a fost cri­ticat la „Migdale amare“ în zi­arul din 18 iulie a.c. — deși a înșelat aproape jumătate de sat cu arpagicul lui sec n-a fost de­ranjat nici măcar c­u o vorbă. Noi, cei care am dat bani, am făcut brazde și-am tot așteptat răsărirea cepei, rămînem înșe­­­lați?" Luînd legătura cu organele de anchetă, acestea ne-au con­firmat vinovăția lui Curte (în­șelăciune în dauna avutului par­ticular), dar că cercetările mai continuă încă, pentru a se afla și alți cetățeni înșelați. Se pare că cineva îi făcea totuși... curte lui Curte. Dar după cum am fost informați Constantin Curte a fost arestat și deferit organelor justiției. Rubrică redactată de Emil STANCIU MEMENTO • MEMENTO # MEMENTO • MEMENTO # MEMENTO PROGRAMUL T­V DE LA 18 LA 24 SEPTEMBRIE VINERI 18 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 16.00 Deschiderea emisiunii. Atletism. 18.30 Căminul. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 „1­001 de seri“. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reflector. 20.15 Mai aveți o întrebare ? 21.20 „El Sombrero“. 22.00 Simfonia a IX-a de Franz Schu­bert. 23.00 Telejurnalul de noapte. 23.10 închiderea emisiunii. SIMBATA 19 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 16.00 Deschiderea emisiunii. Atletism. 17.00 Emisiune în limba germană. 18.00 Continuarea transmisiunii de atletism. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 „1­001 de seri“. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Tele-enciclopedia. 21.00 Film serial : „Incoruptibilii“. 21.50 Bună seara, fete! Bună seara, bă­ieți . 22.50 Telejurnalul de noapte. Telesport. 23.05 Petrecere la... „Bucur”. 23.30 închiderea emisiunii programu­lui I. DUMINICA 20 SEPTEMBRIE PROGRAMUL 1­ 8.00 Deschiderea emisiunii. — Matineu duminical pentru co­pii și școlari. — Noile aventuri ale echipajului Val Vîrtej — „Fantoma feniciană”. 10.00 Viața satului. 11.15 în reluare la cererea telespectato­rilor. Selecțiuni din concertul sus­ținut de Salvatore Adamo la Bu­curești. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Emisiune în limba maghiară. — însemnări săptămînale. — Cronica Concursului și Festi­valului internațional „George E­­nescu“. Dialog literar : Poetul Sándor Ka­­nyadi. — Anul Bartók. Dansuri româ­nești de Bartók in interpretarea lui Ștefan Ruha. — Reportajul săptăminii. In mij­locul minerilor din Valea Jiului. — Cîntece și dansuri populare. — Emisiune pentru copii : „Co­­jocelul fermecat“ (V). 14.15 Cuplajul interbucureștean la fot­bal . Progresul—Dinamo și Stea­ua — Rapid. Transmisiune directă de la Sta­dionul „23 August“. 18.00 Studioul „N”. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Pe strune de vioară... Program in­terpretat de cîțiva dintre violoniș­tii virtuoși din diferite regiuni ale țării. 20.25 „Croazieră de iarnă“. Ecranizare a studiourilor britanice, după o nu­velă de Somerset Maugham. 21.00 Concertul Orchestrei simfonice a Filarmonicii „George Enescu“. 22.15 Telejurnalul de noapte. Sport. 22.40 Recital Dorin Anastasiu. 23.00 închiderea emisiunii programu­lui 1. LUNI 21 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I în jurul orei 11.50 — Transmisiune directă la posturile noastre de radio și televiziune de la sosirea la Viena a președintelui Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, NICOLAE CEAUȘESCU, împreună cu soția, care la invitația președintelui federal al Re­publicii Austria, Franz Jonas, vor face o vizită oficială în această țară. 18.00 Deschiderea emisiunii. Microavan­­premieră. 18.05 Emisiune pentru tineret. „Dimine­țile șantierului“. Reportaj filmat de la șantierul național al tinere­tului de la Rogojelu. 18.25 Desene animate. 18.35 „La stejar, la rădăcină“. Muzică populară. 19.00 Actualitatea in economie. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 „1001 de seri”. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.10 Roman foileton. „Punct și con­trapunct“ (I). Ecranizare după Al­dous Huxley. 21.00 Concertul laureaților Concursu­lui internațional „George Enescu“. 23.00 Telejurnalul de noapte. MARȚI 22 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 18.00 Deschiderea emisiunii. Microavan­­premieră. 18.05 Atenție, filmăr­i 18.25 Reportaj TV. 18.50 Actualitatea în economie. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 „1001 de seri”. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Tinerii cîntă patria. 20.20 Transmisiune directă de la Viena. 20.45 Seară de teatru. „Prometeu“ de Eschil. 21.35 Invitata noastră : Eva Demarczik (Polonia). 22.30 Muzicorama TV. 23.00 Telejurnalul de noapte. MIERCURI 23 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 18.00 Deschiderea emisiunii. Microavan­­premieră. 18.05 Universal șotron — enciclopedie pentru copii. 18.30 Cabinetul economic TV. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 „1001 de seri”. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Tele­cinemateca. „Rocco și frații săi” (I). 21.25 Electrecord... în premieră 21.45 Gala marilor interpreți români, Emilia Petrescu. 23.00 închiderea emisiunii. JOI 24 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 17.30 Deschiderea emisiunii, în limba maghiară. 18.00 Mult, e dulce și frumoasă. 18.25 Tineri interpreți de muzică popu­lară. 18.40 Cadran internațional. 19.15 Anunțuri — publicitate. 19.20 „1001 de seri”. Emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Film serial. „Noile aventuri ale lui Huckleberry Finn” 20.30 Reportaj TV. 20.50 Poșta TV. 21.05 Din carnetul cu amintiri al „Cer­bului de aur”. Marie Laforet. 21.45 Viața literară. 22.15 Maeștri ai muzicii . Béla Bartók. 22.45 Telejurnalul de noapte. radio VINERI 18 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 5.05— 6.00 Muzica dimineții. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 9.30 Ateneu. 10.10 Curs de limba spaniolă. 10.30 Succese ale muzicii ușoare. 11.05 Arii din operete interpretate de Cornelia Gavrilescu. 11.30 De toate pentru toți... turiștii. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Din folclorul muzical al popoare­lor. 12.15 Potpuriuri de muzică ușoară. 12.25 Știința la zi. 12.30 Intilnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Din creația compozitorului Nico­­lae Kirculescu. 13.45 Rarități discografice. 14.00 Roza vînturilor. 14.25 Selecțiuni din opereta „Frumoasa mea” de Loewe. 14.40 Publicitate radio. 14.50 Orchestra Ansamblului de cintece și dansuri din Tirgu Mureș. 15.00 Concursul și Festivalul internațio­nal „George Enescu“. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Din repertoriul taragotistului Io­sif Milu. 16.30 Melodii de curînd lansate. 16.45 Muzică de promenadă. 17.05 Pentru patrie. 17.35 Concert de muzică populară. Cîn­tă Georgeta Anghel și Dumitru Constantin. 18.00 Recital de operetă Nicolae Ță­ranu­. 18.10 Revista economică. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Din tezaurul folclorului nostru muzical. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Microrecital Julie Driscoll. 20.20 Argheziană. „Fetica“. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Atențiune, părinți. 21.20 Cîntă Slawa Przybylska. 21.30 Moment poetic. 21.35 Solistul serii : Aurelian Andre­­escu. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Jazz. 23.00 Concert de muzică ușoară. 0.03—3.00 Estrada nocturnă. Emisiune cinema VINERI 18 SEPTEMBRIE Cinema UNIREA Focsani — „întoar­cerea doctorului Mabuse“. Cinema FLACARA Focșani nuvala". N.R. Ziarul nu-și asumă răspunderea față de eventualele schimbări in pro­­gram. Cinema doare POPULAR în iarbă" Cinema POPULAR pin pe situație". Cinema VICTORIA „Salariul groazei". „Bă-Adjud —„Splen­ Panciu — „Stă-Odobești Cinema LUMINA Mărășești perațiunea Leontine". „O­ Sortarea celor mai valoroase soiuri .Urmare din pag. II­cepționare, ln statia Gugești, a fost adus un alt reprezentant al coope­rativei agricole Dumbrăveni. Exceptînd aceste încercări de fra­udă, preluările au început să se des­fășoare în condițiuni mai bune. ..Nu mai avem în prezent refuzuri de cali­tate — ne spune șefa fermei viticole și aceasta pentru că oamenii au înțeles că numai calitatea ireproșa­bilă a mărfii ne poate aduce venitu­rile scontate." Ne-am referit numai la cooperativa agricolă Dumbrăveni, dar exemplele, în ceea ce privește defecțiunile de preluare, ar putea continua. La Tîm­­boiești, bunăoară, I.L.F.-ul mai avea de asigurat 40 000 de lăzi. Și să nu uităm că această unitate are de li­vrat la export nu mai puțin de 1 000 tone de struguri. îndreptarele în mecanismul prelu­ării nu se mai pot face acum decit din mers. Cu atît mai oportună este, de aceea, efectuarea lor exemplară. .Vineri 18 septembrie 1970 Deci, 9-2! Dacă aș avea patru buchete cu garoafe de Codlea, le-aș trimite ur­gent pe adresa echipelor noastre de fotbal, pentru că miercuri ele au reușit un rezultat pe care nici cel mai optimist dintre cronicari nu l-ar fi indicat. După Guadalajara, mi se pare unul din cele mai strălucite rezul­tate obținute de fotbaliștii noștri și aceasta, nu atît prin prisma victo­riilor în sine, cît prin maniera la care au debutat echipele românești în cîteva competiții europene. Scorurile realizate nu mai repre­zintă pentru nimeni noutăți și dacă le reluăm: U.T.A.: 1—1, Dinamo Bu­curești : 5—0, Steaua : 1—0 și Uni­versitatea Craiova: 2—1, o facem doar pentru a arăta că echipele noastre au înscris de nouă ori, în timp ce adversarii numai de două. Deci: 9—2 ! Frumoasă „răzbunare" fotbalistică! In urmă cu o săptămî­­nă, un cronicar sportiv, mult gus­tat de către admiratorii jocului cu balonul rotund își începea obișnuita plachetă cu acest scor, care repre­zenta în campionat, bilanțul nefa­vorabil al echipelor noastre angaja­te in confruntări internationale. Și a trebuit să vină miercuri pentru a vedea cum, la Rotterdam, proaspăta încoronată cu titlul intercontinen­tal Feyenoord gustă cu amărăciune din lecția usturătoare predată nouă cîndva de Legia Varșovia și a trebuit să vină miercuri pentru a-l vedea pe Dumitrache dînd au­tografe pe mingile aruncate în poar­ta echipei din Salonic sau pe Săt­­măreanu și coechipierii săi ținînd­ în șah o echipă ce se repezea cu lovituri de berbece spre barele por­ții lui Suciu. Și a trebuit să vină miercuri pentru a scrie acest scor de 9—2, care mie mi se pare exce­lent ; spună fiecare ce­ o vrea, dar încep să cred că pe undeva trebuie să începem a ne muta puțin scau­nele mai către orchestră... Principalul este că trebuie să a­­vem curaj. In groapa cu lei de la Guadalajara, băieții noștri au as­cultat răgete și nu s-au speriat. Haideți, să-i lăsăm și pe ei să... „ragă" și să credem că acelea sunt singu­rele sunete care îi prind de minune. Să-i lăsăm și să le aducem flori, pentru că pe cele de pe gazon vor ști in mod sigur să le culeagă. O. T. PAȘI PE MAPAMOND !Urmare din pag. I) altă vietate — să transformăm în ima­ginația noastră micuța șopîrlă de 20 g într-o reptilă de cîteva sute de kg ca să înțelegem „psihologia“ crocodilului. Crocodilul este o șopîrlă uriașă, dar lașitatea lui nu se mai poate scuza prin slăbiciune. Dacă atacă un înotător la suprafață, o face pentru că i se pare intr-adevăr că el este fără apărare; înarmat cu această teorie, m-am scu­fundat, de astă dată fără frică, cu a­­paratul de respirat. Fără frică și fă­ră prea multă speranță de a întîlni sub apă vreunul din aceste animale neplă­cute. Dar cînd am ajuns în locurile unde culoarea verzuie devine violetă, lingă stîncile abrupte care coborau în adîncuri, am simțit că mă cuprinde o tristețe profundă pentru această lume și o neliniște la gîndul unei întîlniri bruște cu rivalul cu gură uriașă plină cu dinți amenințători. Dorința de a ur­ca sus, de a fugi era aproape irezisti­bilă. Mă agățam însă din nou de gîn­dul că „lor le este și mai frică decit mie" și cred că acesta era adevărul, în cele din urmă, am înțeles că trebuie să renunțăm la orice speranță de a-i întîlni. Ca să mă răzbun pentru aceas­ta deziluzie, am tras într-un crocodil aflat la 100 m de pirogă, înainte ca el să dispară. Sub privirile îngrozite ale tovarășilor noștri negri, Louis a plon­jat, fără aparat de respirat, la o adîn­­cime de peste 6 m pentru a-l scoate la suprafață. Dacă ar fi vrut după aceea, cred că ar fi putut să facă carieră de șef sau mare vrăjitor printre băștinașii acelor locuri. (Sfîrșit) Numerele extrase la concursul PROMO EXPRES nr. 38 din 16 septembrie 1970. EXTRAGEREA I: 32—31—17—2­^ 42—30 Fond de premii: 343 072 lei din care report la categoria I 33 575 lei ,• categoria a II-a 33 575 lei EXTRAGERI­A a II-a : 34—33—8—36 —29—22­—7—44 Fond de premii: 305 376 lei din case report la categoria A 44 731 lei. TIPARUL I întreprinderea poligrafică Bacău

Next