Milcovul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 298-375)
1970-07-01 / nr. 298
r ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. Și AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Recomandări care trebuie Paralel cu campania de recoltare a celor aproape 30 000 de hectare cu păioase. în perioada care urmează vor mai trebui întreținute culturile pe circa 80 000 hectare, continuată însămînțarea porumbului și a legumelor pe 3000 de hectare, recoltarea furajelor pe 12 600 hectare cultivate și a fînețelor naturale pe 5 500 hectare, însămînțarea unei suprafețe de 18 000 hectare cu culturi duble ca și executarea unui volum de arături ce depășește 36 000 de hectare. Față de această situație, Direcția agricolă județeană a făcut o serie de recomandări menite să contribuie la îndeplinirea cu succes, a sarcinilor care stau în fața lucrătorilor din agricultură. Astfel la porumb, floarea-soarelui, cartofi, vor trebui să se execute 3—4 prașile mecanice și manuale iar la sfecla de zahăr, cel puțin 4 prașile. Referitor la această lucrare, este necesar să se impulsioneze ritmul în cooperativele agricole de producție Golești, Ciușlea, Suraia, Răstoaca, Răcoasa, Vizantea și altele unde sunt neprășite mari suprafețe de porumb. De asemenea trebuie urgentată terminarea însămînțării cu porumb a tuturor suprafețelor aflate în perimetrul unităților calamitate. În acest sens, consiliile de conducere, specialiștii, cooperatorii din Vulturu, Nănești, Suraia, sînt chemați să depună eforturi susținute pentru ca nici o palmă de pămînt să nu rămînă neinsămințată. O altă recomandare prețioasă a Direcției agricole este legată de eliminarea excesului de umiditate de pe toate suprafețele pe care apa mai băltește și inventarierea lor pînă la data de 10 iulie, pentru ca aceste terenuri o dată cu scurgerea apei, să fie pregătite pentru însămînțările de toamnă. Nici în acest an, culturile nu au fost scutite de atacul dăunătorilor. De aceea este imperios necesară executarea de tratamente chimice contra ploșniței cerealelor și la cartof a gîndacului de Colorado, prăfuiri și stropiri contra manei cartofului și a gărgăriței ce atacă mazărea, distrugerea vetrelor de cuscută punîndu-se în funcțiune toate mașinile cît și aparatura de protecția muncii. In legumicultura, va trebui terminată de urgență plantarea legumelor pe cele 300 de hectare afectate de inundații și a celor 1000 de hectare de cultură succesivă, operație al cărei termen de încheiere este cel mai tîrziu 1 august. De asemenea, se vor pregăti salariile pentru plantarea celei de a doua culturi cît și recoltarea la timp a legumelor și cartofilor, respectîndu-se strict graficul de livrare. Emil GONCIU (Continuare în pag. a 111-a) urmate cu strictețe ANUL III — Nr. 298 MIERCURI 1 IULIE 1970 4 pagini — 30 bani GARANȚIA BUNEI DESFĂȘURĂRI A RECOLTĂRII în curind va începe recoltarea cerealelor păioase și pe meleagurile vrîncene. Această lucrare deosebit de importantă pentru strîngerea fără pierdere a acestor produse, este privită cu toată seriozitatea de către toți lucrătorii din cadrul întreprinderilor agricole de stat. Suprafețele cu orz și grîu se întind în cele 6 l.A.S. din județul nostru pe 4 711 hectare. Forța mecanică care va acționa la recoltare este gata pregătită. Cele 111 combine au fost reparate existînd posibilitatea ca în 10 zile de lucru, întreaga cantitate de produse, din care griul deține o pondere însemnată, să fie depozitată cu grijă. Din aceste motive, recent Inspectoratul I.A.S. a organizat o consfătuire de lucru cu factori de răspundere care vor activa în campania de vară. Astfel, au participat șefii de fermă, tehnologii șefi, mecanicii de întreținere și șefii sectoarelor mecanice. Cu acest prilej tovarășul inginer Nicolae Balosin, directorul Inspectoratului I.A.S., a prezentat măsurile care trebuie luate în vederea bunei desfășurări a campaniei. S-a insistat atît asupra aspectelor organizatorice cît mai ales a tehnologiilor de recoltare, factor hotărîtor pentru condițiile deosebite care există în acest an: talia mică a plantelor precum și îmburuienirea unor sole.’ .Terminarea într-un timp scurt a campaniei de recoltare dă posibilitatea ca imediat să se execute arăturile și pregătirea terenului în vederea realizării suprafețelor prevăzute a se însămînța cu culturi duble. Astfel, s-a stabilit ca tehnologia de recoltare să fie: tractor în agregat cu combină, tractor în agregat cu presa de balotat la carease atașează o sanie pentru eliberarea terenului, urmînd*« imediat după aceasta să se execute aratul. Ini afară de aceste precizări, participanților li s-a prezentat mașinile care vor lucra în cîmp. Un interes deosebit a stîrnit descrierea combinei Nicolae POPOVICI (Continuare în pag a ll-a) In satul Irești, Lisaveta Pătrașcu pierind oale făcute de soțul ei. Alexandru BUCURIA LAURILOR Duminică artiștii amatori ai Nărujei au realizat o sărbătoare in sărbătoare. Pentru că in sărbătoarea Festivalului organizat de către Comitetul județean pentru cultură și artă rovăsită in pitoreasca stațiune Bálványos, la care și-au dat întîlnire reprezentația artei populare, ai jocului și cântecului românesc din opt județe, nărujenii au avut o apariție sărbătorească, plină de har. Acum, mai mult ca oricind, ne-am dat seama că există in această străveche cultură folclorică vrânceană un stil bine conturat, pe care trebuie să-l numim stilul Năruja. Oamenii de pe valea satului cu nume de floare au un dans nemaivăzut: jocul fetelor din Năruja. Există ca făptura lui 1 ceva dacic, un ropot al pașilor, care amintește de unele zone folclorice ale Maramureșului, insă cu mai puțină legănare. Acest dans este mai mult „scandal“ și mai puțin „visat". Poate de aceea, datorită prospețimii sale care vine din străbuni, a plăcut atît de mult miilor de spectatori veniți pe meleagurile Covasnei. Apoi excelenta idee a organizatorilor artistici (pentru că cei administrativi au fost total inexistenți!!!) de a realiza o „scenăcastel" a Festivalului, pe care să se producă formațiile artistice, a favorizat ideea dansului vrîncenesc. Există la Năruja, păstrată în memo- Florin MUSCALU (Continuare în pag. a II-a) Gata pentru a străbate holdele Foto, N. MOLDOVEANU Acțiuni gospodărești La Dumbrăveni, gospodarii comunei, pe lingă faptul că participă cu însuflețire la munca cîmpului își găsesc timp și pentru acțiuni edilitar-gospodărești. Astfel, zilele trecute, peste 300 de cetățeni mobilizați de Consiliul popular prin deputații săi, au ieșit la întreținerea și înfrumusețarea comunei efectuînd curățirea șanțurilor, îngrijirea pieței comunale, a peluzelor și plantarea de trandafiri și flori. Pe mai bine de 10 km de șosea și drumuri, a fost un adevărat șantier unde hărnicia s-a dăruit frumuseții. INTERVIU # INTERVIU # INTERVIU » INTERVIU FRUMUSEȚEA DE UNÂINE A PIEȚII UNIRII Procesul complex de urbanizare pe principii moderne a municipiului Focșani este, încă de pe acum, o realitate vizibilă la tot pasul. Integrată în contexul unui program național de ansamblu, sistematizarea „Orașului Unirii" își va etala valențele, în special prin aspectul viitorului centru politico-social-cultural, materializat în jurul Pieții Unirii. Discuția avută cu tovarășul arhitect Liviu-Cezar Durbacă, proiectant principal la D.S.A.P.C. Galați, ne-a furnizat unele amănunte legate de silueta viitorului centru urbanistic al capitalei județului nostru. — Ce ne puteți spune despre ansamblul arhitectonic ce se va construi în Piața Unirii ? — Planul de sistematizare al orașului dv. prevede închegarea unui centru politic-social-cultural amplasat în zona Pieții Unirii, piață ce va reuni în jurul ei, cîteva dintre cele mai valoroase edificii vechi și în special noi ale municipiului. Se prevede a se realiza alături de noul sediu politic-administrativ județean (aflat deja în stadiu avansat de construcție) un hotel O.N.T., o casă de cultură a sindicatelor, un alt bloc cu 6 etaje, avînd la parter diferite magazine. Prin dezafectarea fondului de locuințe existent, ce are o uzură fizică înaintată, se vor putea construi și cîteva blocuri cu partere plus A nivele. Proiectul hotelului turistic este creația dv. Am dori amănunte... — Am proiectat, cu sprijinul unui colectiv de ingineri, tehnicieni și economiști acest hotel, ce va fi dominanta pe verticală a întregului ansamblu arhitectural. Amplasat în partea de sud a pieții, el va participa cu fațada Nicolae DRULEA (Continuare în pag. a II-a) Ieri, Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Jrvameii, împreună cu președintele Consiliului de Stat, Mae Ceaușescu, au vizitat Craiova După cum este cunoscut, timp de două zile, Șahinșahul Iranului și soția sa au fost oaspeți ai litoralului Mării Negre. Marți, împreună cu președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu. Șahinșahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr a vizitat Craiova. Au sosit, de asemenea, la Craiova vicepreședintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraș, și oficialitățile române atașate pe lângă șeful statului iranian — Constantin Stătescu, secretar al Consiliului de Stat, Pavel Silard, ambasadorul României la Teheran, generallocotenent Constantin Popa, locțiitor al șefului Marelui Stat Major, precum și Ardeshiz Zabedi, ministrul afacerilor externe al Iranului, Soltan Sanandaji, ambasadorul Iranului la București, și alte persoane iraniene care-l însoțesc pe Șahinșah. Drapele ale celor două țări împodobeau străzile străvechii cetăți a banilor, iar portretele Șahinșahului al soției sale erau expuse în vitrineșile magazinelor. Și, bineînțeles, subiectul la ordinea zilei al volubililor craioveni era sosirea în urbea lor a celor doi șefi de stat. Discuțiile se centrau invariabil asupra semnificației întîlnirii dintre șeful statului român și șeful statului iranian, asupra bunelor relații statornicite între Iran și România. România și Iranul au un limbaj comun în foarte importante probleme ale contemporaneității : respectarea suveranității independenței, respectul reciproc, cașilaborare reciproc avantajoasă. Animate de dorința de a sluji cauza înțelegerii în viața internațională, România și Iranul acționează pentru cooperarea și prietenia între popoarele lumii, și oferă, prin ceea ce întreprind în planul relațiilor bilaterale, un model de colaborare între state cu orinduiri sociale diferite. Exprimînd sentimentele de adevărată prietenie și stimă ale întregii populații a acestui mare oraș al țării, care este Craiova, zeci de mii de cetățeni i-au întîmpinat în vizita lor pe suveranul Iranului și pe președintele Consiliului de Stat cu explozive manifestări de bucurie, cu flori, cu urale. Constantin Băbălău, președintele Consiliului popular al județului Dolj, primarul municipiului Craiova, Ion Zăvăleanu, precum și alte notabilități locale prezente la aeroport au adresat Șahinșahului și președintelui Consiliului de Stat urări de bun venit pe meleagurile oltenești. O gardă militară prezintă onorul. Un grup de copii oferă Maiestății Sale, Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, și președintelui Nicolae Ceaușescu buchete de flori. în uralele și aplauzele craiovenilor veniți în întîmpînare la aeroport, cortegiul oficial se îndreaptă spre oraș. pre planuri colaborarea economică între România și Iran. De altfel, uzina craioveană și-a trimis primele „cărți de vizită" in țara prietenă : transformatoare de forță de 150 și 200 kWa, precum și diverse tipuri de aparataj electrotehnic. In prezent se află în fază avansată de fabricație primele tipuri de separatoare electrice de 20 Kv, care vor lua calea Iranului. Au fost și vor fi aceste produse, pe care hărnicia și priceperea muncitorilor craioveni le-au creat, mesaje concrete ale dorinței și posibilităților reale ale economiei noastre de a purta un dialog fructuos cu economia Iraniană în folosul ambelor părți. Cu deosebit interes, Șahinșahul Iranului s-a oprit în secțiile fabricii de locomotive. Reține îndelung atenția înalților oaspeți locomotiva electrică, produs de înaltă tehnicitate asimilat nu de multă vreme, în cabina locomotivei are loc o scurtă discuție între președintele Nicolae Ceaușescu și Șahinșahul Iranului. Subiectul: perspectivele pe care le deschide dezvoltării unei economii moderne înzestrarea transporturilor feroviare cu astfel de locomotive. Șeful statului român informează pe interlocutori asupra planurilor noastre de electrificare a magistralelor de cale ferată și subliniază, în această ordine de idei, gradul înalt de eficiență economică și care vor ajunge transporturile, ales în zonele de munte, cînd va mai extinsă utilizarea locomotivelor electrice. Șahinșahul Iranului subliniază că și țara sa este îndeaproape preocupată de problema modernizării transporturilor feroviare. Totodată, are cuvinte de apreciere pentru modul cum a fost realizată locomotiva electrică românească, pentru performanțele ei tehnice înalte. Este vizitată în continuare fabrica de aparataj electric. Impresionează aici, în mod deosebit, dotarea tehnică, de înalt nivel calitativ, organizarea modernă a fluxului de producție. Finalitatea procesului muncii este verificată cu meticulozitate și riguroasă exigență de către aparatele de precizie, precum și de instalațiile speciale ale laboratorului de înaltă tensiune. Pe întreg parcursul vizitei, Maiestatea Sa Imperială își exprimă dorința de a cunoaște cît mai îndeaproape organizarea producției, modalitățile de perfecționare a calificării cadrelor, retribuția acestora. înaltul oaspete își exprimă aprecierea sa deosebită pentru capacitatea colectivului Uzinei Electroputere de apasul cu progresele înregistrate tine pe plan mondial în acest domeniu. „Vă doresc toate succesele pe care le meritați din plin. Dat fiind ritmul schimbărilor pe care le-am remarcat aici, sînt sigur că intr-un timp scurt uzina dv. va deveni unul din centrele cele mai importante de producție a (Continuare In pag. a IV-a) Electroputere își relevă virtuțile Primul punct al itinerarului este Uzina. Electroputere. Simbol al dezvoltării industriale a Olteniei de astăzi, complexul de fabrici de la intrarea în Craiova se înfățișează ca un dinamic și viguros centru al industriei construcțiilor de mașini. De aici își iau drumul pe magistralele de oțel ale patriei, pe arterele feroviare ale altor țări cunoscutele locomotive electrice și Diesel electrice „Electroputere". Aici se produc transformatoare de forță de mare putere, agregate a căror autoritate tehnică s-a impus în peste 20 de țări ale lumii. Emblema uzinei „Electroputere" este, de asemenea, însemnul distinctiv a numeroase tipuri de motoare electrice și aparataj de medie și înaltă tensiune. Făuritorii bijuteriilor tehnice de mare complexitate, care sunt produsele electrotehnice realizate aici, au primit cu dragoste, cu multă prietenie, pe șeful statului nostru, Nicolae Ceaușescu, pe înaltul oaspete, Șahinșahul Iranului, Mohammad Rezaahlavi. Din discuțiile pe care le-am surprins în momentele ce au premers sosirea la uzină, în timpul vizitei, am reținut faptul ca ea este interpretată ca un semn al dorinței înalților oaspeți iranieni de a cunoaște la fata locului realizările poporului nostru, posibilitățile existente de a lărgi pe mulți- Astăzi, 1 iulie, în jurul orei 9,45, posturile noastre de radio și televiziune vor transmite plecarea din Capitală a Maiestăților Lor Imperiale — Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, și împărăteasa Farah. Omagiu slujitorilor catetei Marți, 30 iunie 1970, în sala de festivități a Liceului Unirea a avut loc adunarea festivă consacrată Zilei învățătorului, ca semn de cinste adus dascălilor și slujitorilor catedrei. în prezidiu au luat loc tovarășul SIMION DOBROVICI, primsecretar al Comitetului județean Vrancea al P.C.R., activiști de partid și de stat, cadre didactice din municipiu și județ. După deschiderea festivității de către tovarășul Vasile Petrache, inspector șef al Inspectoratului școlar municipal, a luat cuvântul tovarășul Simion Dobrovici care, în cuvinte calde, a omagiat activitatea cadrelor didactice, bucuria și dăruirea cu care aceștia se îngrijesc de educația multilaterală a viitoarelor generații, evidențiind munca plină de patriotism a acestora. Mulțumind pentru cuvintele frumoase și de apreciere, inspectorul șef al municipiului se angajează în numele învățătorilor și profesorilor din Vrancea pentru o muncă și mai activă de pregătire și educare a tinerei generații, pentru a da viață tuturor sarcinilor ce stau în fața intelectualității. În continuare au fost acordate importante distincții unor profesori și învățători din municipiu și județ, ca răsplată a eforturilor depuse în întreaga carieră didactică, omagiu adus nu numai momentului festiv, ci și sărbătoriților. Printre cei care au luat cuvîntul, mulțumind pentru distincțiile primite, pentru aprecierea semnificativă a muncii lor, au fost învățătoarea Ecaterina Popa și profesorul Alexandru Macedon. Masa lemnoasă eficient folosită în condițiile diminuării treptate a masei lemnoase exploatate anual, sporul de producție al acestei ramuri urmează a fi realizat pe seama creșterii gradului de valorificare. Or, acest lucru nu se poate înfăptui fără îmbunătățirea tehnologiilor de fabricație menite să asigure un consum rațional de masă lemnoasă, să utilizeze pe o scară tot mai largă diferitele resturi de material lemnos rezultate din prelucrări superioare. Dintr-o recentă analiză la Sectorul de industrializare a lemnului Cosmești, sector în care anual peste 80 000 mc de bușteni intră în fabricație, s-a desprins că cheltuielile materiale pentru 1 000 lei producție marfă fabricată sînt ridicate, consumîndu-se numai cu materialul lemnos 613 lei la o mie. Așadar, încă de la început constatăm că o pondere însemnată o ocupă cheltuielile cu masa lemnoasă. Pornind de la aceasta să vedem cum a acționat conducerea sectorului pentru reducerea acestei cheltuieli, respectiv a consumului de bușteni de stejar și alte specii, pentru cherestea. Față de consumul normat la bușteni de stejar, depășirea ce rezultă la întreaga producție realizată pe primele cinci luni este de 266 mc, iar la bușteni diverse specii de 44 mc. Urmărind pe structură desprindem că și la sortimente ca : cherestea stejar, cherestea diverse specii, normele de consum prevăzute a se realiza sînt ușor depășite. Care au fost cauzele care au con- Nicolae LADARU La I.M.A. Mărrășești (director, Ion Topană), planul de reparații la combine și celelalte utilaje agricole nu este realizat decît în proporție de 85 la suia. In fond, stau destul de bine f Continuare în pag. a Hl-a) Fîntînile Mă duce gîndul uneori la ritmul interior al unor versuri populare, la acea deschidere formidabilă a imaginii spre un orizont infinit de percepție. Și mă gîndesc poate și la acel imperativ auzit de atîtea ori și care a născut în fiecare din soi infinitatea de idei căreia si ziceau univers poetic : „Sapă frate ! Sapă, sapă / Pînă cînd vei da de apă !“ Sapă, sapă. IMÎX1 ÖUTT Și fă, apoi, omule fîntină, din piatră dar nu așa cum au început să apară pe drumurile județului, de seamănă cu niște cuști sumbre, asemeni gheretelor de acam de acum 20 de ani. Și fă, apoi, omule, fîntînă, și n-o vopsi în culorile curcubeului sau în „nuanțe" naționale așa cum există în stocul de vopsea de la cooperativă. Și nu-i pune piatră neagră, și nu-i face ziduri cît o fundație, pentru că vrem să ne oprim în dreptul ei și să ne acoperim de frumos așa ca în măsurile acelea: „Sapă frate! Sapă, sapă...“. Ij T. OLTEANU