Milcovul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 298-375)

1970-07-01 / nr. 298

r ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. Și AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Recomandări care trebuie Paralel cu campania de recoltare a celor aproape 30 000 de hectare cu păioase. în perioada care urmează vor mai trebui întreținute cultu­rile pe circa 80 000 hectare, conti­nuată însămînțarea porumbului și a legumelor pe 3000 de hectare, recoltarea furajelor pe 12 600 hec­tare cultivate și a fînețelor natu­rale pe 5 500 hectare, însămînțarea unei suprafețe de 18 000 hectare cu culturi duble ca și executarea unui volum de arături ce depășește 36 000 de hectare. Față de această situație, Direcția agricolă județeană a făcut o serie de recomandări menite să contri­buie la îndeplinirea cu succes, a sarcinilor care stau în fața lucră­torilor din agricultură. Astfel la porumb, floarea-soarelui, cartofi, vor trebui să se execute 3—4 pra­­șile mecanice și manuale iar la sfe­cla de zahăr, cel puțin 4 prașile. Referitor la această lucrare, este necesar să se impulsioneze ritmul în cooperativele agricole de pro­ducție Golești, Ciușlea, Suraia, Răs­toaca, Răcoasa, Vizantea și altele unde sunt neprășite mari suprafețe de porumb. De asemenea trebuie urgentată terminarea însămînțării cu porumb a tuturor suprafețelor aflate în pe­rimetrul unităților calamitate. În acest sens, consiliile de condu­cere, specialiștii, cooperatorii din Vulturu, Nănești, Suraia, sînt che­mați să depună eforturi susținute pentru ca nici o palmă de pămînt să nu rămînă neinsămințată. O altă­ recomandare prețioasă a Direcției agricole este legată de eliminarea excesului de umiditate de pe toate suprafețele pe care apa mai băltește și inventarierea lor pînă la data de 10 iulie, pentru ca aceste terenuri o dată cu scurgerea apei­, să fie pregătite pentru însă­­mînțările de toamnă. Nici în acest an, culturile nu au fost scutite de atacul dăunătorilor. De aceea este imperios necesară executarea de tratamente chimice contra ploșniței cerealelor și la car­tof a gîndacului de Colorado, pră­­fuiri și stropiri contra manei car­tofului și a gărgăriței ce atacă ma­zărea, distrugerea vetrelor de cus­­cută punîndu-se în funcțiune toate mașinile cît și aparatura de protec­ția muncii. In legumicultura, va trebui ter­minată de urgență plantarea legu­melor pe cele 300 de hectare afec­tate de inundații și a celor 1000 de hectare de cultură succesivă, ope­rație al cărei termen de încheiere este cel mai tîrziu 1 august. De asemenea, se vor pregăti salariile pentru plantarea celei de a doua culturi cît și recoltarea la timp a legumelor și cartofilor, respectîn­­du-se strict graficul de livrare. Emil GONCIU (Continuare în pag. a 111-a) urmate cu strictețe ANUL III — Nr. 298 MIERCURI 1 IULIE 1970 4 pagini — 30 bani GARANȚIA BUNEI DESFĂȘURĂRI A RECOLTĂRII în curind va începe recoltarea ce­realelor păioase și pe meleagurile vrîncene. Această lucrare deosebit de importantă pentru strîngerea fără pierdere a acestor produse, este pri­vită cu toată seriozitatea de către toți lucrătorii din cadrul întreprinderilor agricole de stat. Suprafețele cu orz și grîu se în­tind în cele 6 l.A.S. din județul nos­tru pe 4 711 hectare. Forța mecanică care va acționa la recoltare este gata pregătită. Cele 111 combine au fost reparate existînd posibilitatea ca în 10 zile de lucru, întreaga cantitate de produse, din care griul deține o pon­dere însemnată, să fie depozitată cu grijă. Din aceste motive, recent Inspecto­ratul I.A.S. a organizat o consfătuire de lucru cu factori de răspundere care vor activa în campania de vară. Ast­fel, au participat șefii de fermă, teh­nologii șefi, mecanicii de întreținere și șefii sectoarelor mecanice. Cu acest prilej tovarășul inginer Nicolae Balosin, directorul Inspecto­ratului I.A.S., a prezentat măsurile care trebuie luate în vederea bunei desfășurări a campaniei. S-a insistat atît asupra aspectelor organizatorice cît mai ales a tehnologiilor de recol­tare, factor hotărîtor pentru condițiile deosebite care există în acest an: talia mică a plantelor precum și îm­­buruienirea unor sole.’ .­­Terminarea într-un timp scurt a campaniei­­ de recoltare dă posibilita­tea ca imediat să se execute arăturile și pregătirea terenului în vederea rea­lizării suprafețelor prevăzute a se în­­sămînța cu culturi duble. Astfel, s-a stabilit ca tehnologia de recoltare să fie: tractor în agregat cu combină, tractor în agregat cu presa de balotat la carease atașează­ o sanie pentru eliberarea terenului, urmînd*« imediat după aceasta să se execute aratul. Ini afară de aceste precizări, parti­cipanților li s-a prezentat mașinile care vor lucra în­­ cîm­p. Un­­ interes deosebit a stîrnit descrierea combinei Nicolae POPOVICI (Continuare în pag a ll­-a) In satul Irești, Lisaveta Pătrașcu pie­rind oale făcute de soțul ei. Alexandru BUCURIA LAURILOR Duminică artiștii amatori ai Năru­­jei au realizat o sărbătoare in sărbă­toare. Pentru că in sărbătoarea Festi­valului organizat de­­ către Comitetul județean pentru cultură și artă rovăs­ită in pitoreasca stațiune Bálványos, la care și-au dat întîlnire repre­zentația artei populare, ai jocului și c­ântecului românesc din opt județe, nărujenii au avut o apari­ție sărbătorească, plină de har. Acum, mai mult ca oricind, ne-am dat seama că există in această străveche cul­tură folclorică vrânceană un stil bine conturat, pe care trebuie să-l numim stilul Năruja. Oamenii de pe valea satului cu num­e de floare au un dans nemaivăzut: jocul fetelor din Năruja. Există ca făptura lui­­ 1 ceva dacic, un ropot al pașilor,­ care amintește de unele zone folclorice ale Maramure­șului, insă cu mai puțină legănare. Acest dans este mai mult „scandal“ și­ mai puțin „visat". Poate de aceea, datorită prospețimii sale care vin­e din străbuni, a plăcut atît de mult miilor de spectatori veniți pe melea­gurile­ Covasnei. Apoi excelenta idee a organizatorilor artistici (pentru că cei administrativi au fost total ine­xistenți!!!) de a realiza o „scenă­­castel" a Festivalului, pe care să se producă formațiile artistice, a favo­rizat ideea dansului vrîncenesc.­­ Există la Năruja, păstrată în memo- Florin MUSCALU (Continuare în pag. a II-a) Gata pentru a străbate holdele Foto, N. MOLDOVEANU Acțiuni gospodărești La Dumbrăveni, gospodarii comu­nei, pe lingă­ faptul că participă cu în­suflețire la munca cîm­pului își găsesc timp și pentru acțiuni edilitar-gospo­­dărești. Astfel, zilele trecute, peste 300 de cetățeni mobilizați de Consiliul popular prin deputații săi, au ieșit la întreținerea și înfrumusețarea comu­nei efectuînd curățirea șanțurilor, în­grijirea pieței comunale, a peluzelor și plantarea de trandafiri și flori. Pe mai bine de 10 km de șosea și drumuri, a fost un adevărat șantier unde hărnicia s-a dăruit frumuseții. INTERVIU # INTERVIU # INTERVIU » INTERVIU FRUMUSEȚEA DE UNÂINE A PIEȚII UNIRII Procesul complex de urbanizare pe principii moderne a municipiului Foc­șani este, încă de pe acum, o reali­tate vizibilă la tot pasul. Integrată în contexul unui program național de ansamblu, sistematizarea „Orașului Unirii" își va etala valențele, în spe­cial prin aspectul viitorului centru politico-social-cultural, materializat în jurul Pieții Unirii. Discuția avută cu tovarășul arhitect Liviu-Cezar Durbacă, proiectant prin­cipal la D.S.A.P.C. Galați, ne-a furni­zat unele amănunte legate de silu­eta viitorului centru urbanistic al ca­pitalei județului nostru. — Ce ne puteți spune despre ansamblul arhitectonic ce se va construi în Piața Unirii ? — Planul de sistematizare al ora­șului dv. prevede închegarea unui centru politic-social-cultural ampla­sat în zona Pieții Unirii, piață ce va reuni în jurul ei, cîteva dintre cele mai valoroase edificii vechi și în special noi ale municipiului. Se prevede a se realiza alături de noul sediu politic-administrativ județean (aflat deja în stadiu avansat de con­strucție) un hotel O.N.T., o casă de cultură a sindicatelor, un alt bloc cu 6 etaje, avînd la parter diferite ma­gazine. Prin dezafectarea fondului de locu­ințe existent, ce are o uzură fizică înaintată, se vor putea construi și cî­teva blocuri cu partere plus A nivele.­­ Proiectul hotelului turis­tic este creația dv. Am dori a­­mănunte... — Am proiectat, cu sprijinul unui colectiv de ingineri, tehnicieni și eco­nomiști acest hotel, ce va fi dominan­ta pe verticală a întregului ansamblu arhitectural. Amplasat în partea de sud a pieții, el va participa cu fațada Nicolae DRULEA (Continuare în pag. a II-a) Ieri, Șahinșahu­l Iranului, Moh­amm­ad Reza Pahlavi Jrvamei­i, împreună cu președintele Consiliului de Stat, Mae Ceaușescu, au vizitat Craiova După cum este cunosc­ut, timp de două zile, Șahinșahul Iranului și so­ția sa au fost oaspeți ai litoralului Mării Negre. Marți, împreună cu președintele Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, Nicolae Ceaușescu. Șahinșahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr a vizitat Craiova. Au so­sit, de asemenea, la Craiova vice­președintele Consiliului de Stat, Emil Bodnaraș, și oficialitățile române ata­șate pe lângă șeful statului iranian — Constantin Stătescu, secretar al Con­­siliului de Stat, Pavel Silard, ambasa­dorul României la Teheran, general­­locotenent Constantin Popa, locțiitor al șefului Marelui Stat Major, precum și Ardeshiz Zabedi, ministrul aface­rilor externe al Iranului, Soltan Sa­­nandaji, ambasadorul Iranului la București, și alte persoane iraniene care-l însoțesc pe Șahinșah. Drapele ale celor două țări împo­dobeau străzile străvechii cetăți a ba­­nilor, iar portretele Șahinșahului al soției sale erau expuse în vitrine­și­le magazinelor. Și, bineînțeles, subiec­­tul la ordinea zilei al volubililor cra­­ioveni era sosirea în urbea lor a ce­lor doi șefi de stat. Discuțiile se cen­trau invariabil asupra semnificației întîlnirii dintre șeful statului român și șeful statului iranian,­ asupra bu­nelor relații statornicite între Iran și România. România și Iranul au un limbaj comun în foarte importante probleme ale contempora­neității : respectarea suveranității independenței, respectul reciproc, ca­și­laborare reciproc avantajoasă. Ani­mate de dorința de a sluji cauza în­țelegerii în viața internațională, Ro­mânia și Iranul acționează pentru cooperarea și prietenia între popoa­rele lumii, și oferă, prin ceea ce în­treprind în planul relațiilor bi­laterale, un model de colaborare în­tre state cu orinduiri sociale diferite. Exprimînd sentimentele de adevă­rată prietenie și stimă ale întregii populații a acestui mare oraș al țării, care este Craiova, zeci de mii de ce­tățeni i-au întîmpinat­ în vizita lor pe suveranul Iranului și pe președinte­le Consiliului de Stat cu explozive manifestări de bucurie, cu flori, cu urale. Constantin Băbălău, președintele Consiliului popular al județului Dolj, primarul municipiului Craiova, Ion Zăvăleanu, precum și alte notabili­tăți locale prezente la aeroport au a­­dresat Șahinșahului și președintelui Consiliului de Stat urări de bun ve­nit pe meleagurile oltenești. O gardă militară prezintă onorul. Un grup de copii oferă Maiestății Sale, Șahinșa­hul Iranului, Mohammad Reza Pahla­vi Aryamehr, și președintelui Nicolae Ceaușescu buchete de flori. în uralele și aplauzele craiovenilor veniți în întîmpînare la aeroport, cor­tegiul oficial se îndreaptă spre oraș. pre planuri colaborarea economică între România și Iran. De altfel, uzina craioveană și-a trimis primele „cărți de vizită" in țara prietenă : transfor­matoare de forță de 150 și 200 kWa, precum și diverse tipuri de aparataj electrotehnic. In prezent se află în fază avansată de fabricație primele ti­puri de separatoare electrice de 20 Kv, care vor lua calea Iranului. Au fost și vor fi aceste produse, pe care hărnicia și priceperea muncitorilor craioveni le-au creat, mesaje concre­te ale dorinței și posibilităților reale ale economiei noastre de a purta un dialog fructuos cu economia Iraniană în folosul ambelor părți. Cu deosebit interes, Șahinșahul Ira­nului s-a oprit în secțiile fabricii de locomotive. Reține îndelung atenția înalților oaspeți locomotiva electrică, pro­dus de înaltă tehnicitate asimilat nu de multă vreme, în cabina lo­comotivei are loc o scurtă discuție între președintele Nicolae Ceaușescu și Șahinșahul Iranului. Subiectul: perspectivele pe care le deschide dez­voltării unei economii moderne în­zestrarea transporturilor feroviare cu astfel de locomotive. Șeful statului român informează­ pe interlocutor­i a­­supra planurilor noastre de electrifi­care a magistralelor de cale ferată și subliniază, în această ordine de idei, gradul înalt de eficiență economică și care vor ajunge transporturile, ales în zonele de munte, cînd va mai extinsă utilizarea locomotivelor elec­trice. Șahinșahul Iranului subliniază că și țara sa este îndeaproape preocupată de problema modernizării transpor­turilor feroviare. Totodată, are cuvin­te de apreciere pentru modul cum a fost realizată locomotiva electrică ro­mânească, pentru performanțele ei tehnice înalte. Este vizitată în continuare fabrica de aparataj electric. Impresionează aici, în mod deosebit, dotarea tehni­că, de înalt nivel calitativ, organiza­rea modernă a fluxului de producție. Finalitatea procesului muncii este ve­rificată cu meticulozitate și riguroa­să exigență de către aparatele de precizie, precum și de instalațiile speciale ale laboratorului de înaltă tensiune. Pe întreg parcursul vizitei, Maiestatea Sa Imperială își exprimă dorința de a cunoaște cît mai îndea­proape organizarea producției, moda­litățile de perfecționare a calificării cadrelor, retribuția acestora. înaltul oaspete își exprimă aprecierea sa de­osebită pentru capacitatea colectivu­lui Uzinei Electroputere de a­pasul cu progresele înregistrate tine pe plan mondial în acest domeniu. „Vă doresc toate succesele pe­ care le meritați din plin. Dat fiind ritmul schimbărilor pe care le-am remarcat aici, sînt sigur că intr-un timp scurt uzina dv. va deveni unul din centre­le cele mai importante de producție a (Continuare In pag. a IV-a) Electroputere își relevă virtuțile Primul punct al itinerarului­ este Uzina. Electroputere.­ Simbol al dez­voltării industriale a Olteniei de as­tăzi, complexul de fabrici de la in­trarea în Craiova se înfățișează ca un dinamic și viguros centru al in­dustriei construcțiilor de mașini. De aici își iau drumul pe magistralele de oțel ale patriei, pe arterele fero­viare ale altor țări cunoscutele loco­motive electrice și Diesel electrice „E­­lectroputere". Aici se produc trans­formatoare de forță de mare putere, agregate a căror autoritate tehnică s-a impus în peste 20 de țări ale lu­mii. Emblema uzinei „Electroputere" este, de asemenea,­­ însemnul distinc­tiv a numeroase tipuri de motoare e­­lectrice și aparataj de medie și înaltă tensiune. Făuritorii bijuteriilor tehnice de mare complexitate, care sunt produ­sele electrotehnice realizate aici, au primit cu dragoste, cu multă priete­nie, pe șeful statului nostru, Nicolae Ceaușescu, pe înaltul oaspete, Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza­­ahlavi. Din discuțiile pe ca­re le-am surprins în momente­le ce au premers sosirea la u­­zină, în timpul vizitei, am reținut fap­tul ca ea este interpretată ca un semn al dorinței înalților oaspeți ira­nieni de a cunoaște la fata locului realizările poporului nostru, posibili­tățile existente de a­­ lărgi pe mulți- Astăzi, 1 iulie, în jurul orei 9,45,­ posturile noastre de radio și televiziune vor transmite plecarea din Capitală a Maiestăților Lor Imperiale — Șahinșahul Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, și împărăteasa Fa­­rah. Omagiu slujitorilor catetei Marți, 30 iunie 1970, în sala de festivități a Liceului Unirea a avut loc adunarea festivă consacrată Zilei învățătorului, ca semn de cinste adus dascălilor și slujitorilor catedrei. în prezidiu au luat loc tovarășul SIMION DOBROVICI, prim­­secretar al Comitetului județean Vrancea al P.C.R., activiști de partid și de stat, cadre didactice din municipiu și județ. După deschiderea festivității de către tovarășul Vasile Petra­­che, inspector șef al Inspectoratului școlar municipal, a luat cuvântul tovarășul Simion Dobrovici care, în cuvinte calde, a omagiat activitatea cadrelor didactice, bucuria și dăruirea cu care aceștia se îngrijesc de educația multilaterală a vii­toarelor generații, evidențiind munca plină de patriotism a acestora. Mulțumind pentru cuvintele frumoase și de apreciere, in­spectorul șef al municipiului se angajează în numele învăță­torilor și profesorilor din Vrancea pentru o muncă și mai activă de pregătire și educare a tinerei generații, pentru a da viață tuturor sarcinilor ce stau în fața­ intelectualității. În continuare au fost acordate importante distincții unor profe­sori și învățători din municipiu și județ, ca răsplată a efor­turilor depuse în întreaga carieră didactică, omagiu adus nu numai momentului festiv, ci și sărbătoriților. Printre cei care au luat cuvîntul, mulțumind pentru distincțiile primite, pentru aprecierea semnificativă a muncii lor, au fost învățătoarea Ecaterina Popa și profesorul Alexandru Macedon. Masa lemnoasă eficient folosită în condițiile diminuării treptate a masei lemnoase exploatate anual, spo­rul de producție al acestei ramuri ur­mează a fi realizat pe seama crește­rii gradului de valorificare. Or, a­­cest lucru nu se poate înfăptui fără îmbunătățirea tehnologiilor de fabri­cație menite să asigure un consum rațional de masă lemnoasă, să uti­lizeze pe o scară tot mai largă di­feritele resturi de material lemnos rezultate din prelucrări superioare. Dintr-o recentă analiză la Sectorul de industrializare a lemnului Cos­­mești, sector în care anual peste 80 000 mc de bușteni intră în fabri­cație, s-a desprins că cheltuielile ma­teriale pentru 1 000 lei producție marfă fabricată sînt ridicate, consu­­mîndu-se numai cu materialul lemnos 613 lei la o mie. Așadar, încă de la început constatăm că o pondere în­­semnată o ocupă cheltuielile cu masa lemnoasă. Pornind de la aceasta să vedem cum a acționat conducerea sectorului pentru reducerea acestei cheltuieli, respectiv a consumului de bușteni de stejar și alte specii, pen­tru cherestea. Față de cons­umul normat la buș­teni de stejar, depășirea ce rezultă la întreaga producție realizată pe primele cinci luni este de 266 mc, iar la bușteni diverse specii de 44 mc. Urmărind­ pe structură desprin­dem că și la sortimente ca : cheres­tea stejar, cherestea diverse specii, normele de consum prevăzute a se realiza sînt ușor depășite. Care au fost cauzele care au con- Nicolae LADARU La I.M.A. Mărrășești (director, Ion Topană), planul de reparații la combine și celelalte utilaje agricole nu este rea­lizat decît în proporție de 85 la suia. In fond, stau destul de bine f Continuare în pag. a Hl-a) Fîntînile Mă duce gîndul uneori la rit­mul interior al unor versuri populare, la acea deschidere formidabilă a imaginii spre un orizont infinit de percepție. Și mă gîndesc poate și la acel imperativ auzit de atîtea ori și care a născut în fiecare din soi infinitatea de idei căreia si ziceau univers poetic : „Sapă frate ! Sapă, sapă / Pînă cînd vei da de apă !“ Sapă, sapă. IMÎX1 ÖUTT Și fă, apoi, omule fîntină, din piatră dar nu așa cum au în­ceput să apară pe drumurile ju­dețului, de seamănă cu niște cuști sumbre, asemeni gherete­lor de acam­ de acum 20 de ani. Și fă, apoi, omule, fîntînă, și n-o vopsi în culorile curcubeului sau în „nuanțe" naționale așa cum există în stocul de vopsea de la cooperativă. Și nu-i pune piatră neagră, și nu-i face zi­duri cît o fundație, pentru că vrem să ne oprim în dreptul ei și să ne acoperim de frumos așa ca în măsurile acelea: „Sapă frate! Sapă, sapă...“. Ij T. OLTEANU

Next