Milcovul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 298-375)

1970-09-17 / nr. 364

A > Șantierul de locu­ințe Focșani-Sud. începe o nouă zi de lucru Foto . N. Moldo­­veanu Planul la export a fost depășit Succese remarca­bile continuă să ob­­țină și întreprinde­rea de vinuri pen­tru export — Foc­șani. Organizînd judicios producția și munca, dînd via­ță unor eficiente măsuri tehnico-or­­ganizatorice, colec­tivul unității s-a înscris în perioada de la începutul a­­nului și pînă în prezent cu o depă­șire a producției globale și marfă de 3 923 P00 lei. Concomitent cu aceste realizări, se­­ remarcă preocupa­rea pentru­­ onora­rea la termen a contractelor­,inc­he­­iate cu beneficiarii externi, planul de livrări la export fiind depășit cu 848 300 lei valută. ANUL III — NR. 364 JOI 17 SEPTEMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani W SI POATE FI IMBUNATATITA CALITATEA MOBILEI FABRICATE LA C. E. I. S. ? Zilnic, pe platforma industrială a Focșaniului se află în procesul de fa­bricație aproape 500 corpuri de mo­bilă. Zilnic, sunt recepționate, amba­late, predate rpagaziei de produse fi­nite, în medie, 500 corpuri de mobilă, care de aici iau drumul diverșilor be­neficiari, precumpănind livrările că­tre export. Tot ce se produce aici este de calitate? Satisface mobila de Foc­șani pretențiile și exigențele benefi­ciarilor externi? Iată întrebări ale că­ror răspunsuri le-am căutat, investi­ qînd factori de răspundere din între­­prindere, organe ale Băncii naționale ale controlului general al calității și C.­T.C.-ului. Am solicitat, mai întîi, pă­rerea Băncii naționale. Inspectorul Paul Furmuzache ne-a spus: „In ultima perioadă, calitatea mobilei fabricate la C.E.I.S. Focșani s-a Îmbunătățit radi­cal fată de alte perioade, cind relu­­ările, dar mai ales reclamatiile a­­bundau. Revirimentul­­ a fost posibil printr-o preocupare susținută a spe­cialiștilor unității, care au acționat sistematic, cu măsuri bine gindite pen­tru Îmbunătățirea calității.­ Cu toate acestea, nu se poate spune că s-a fă­cut totul in această direcție. Dovada o con­stituie refuzurile innregistrate In­­ bancă pentru nerespectarea clauzelor S. ISTRATI I Continuare în pag. a III-a) Cum sunt exploatate utilajele in construcții ? Creșterea continuă a planului de construcții-montaj a făcut necesară înzestrarea corespunzătoare a secto­rului de utilaje cu însemnate fonduri, destin­ate modernizării procesului de producție. Ca urmare, parcul de uti­laje și mijloace de transport al unită­ților de execuție a sporit simțitor, ast­fel că ponderea sectorului mecanic în activitatea de construcții devine tot­­ mai însemnată. Se ridică însă întrebă­­­­rile: Cum sunt­ folosite aceste utilaje? î Ce preocupări există pentru funcționa­rea lor la întreaga capacitate? Șantierele întreprinderii de con­­strucții-montaj Gheorghe Gheorghiu- Dej sunt deservite de utilajele și mij­loacele de transport ale Trustului de mecanizare București. Prin menținerea parcului de utilaje într-o stare tehni­că corespunzătoare, datorită atenției deosebite ce se acordă întreținerii și reparării acestora, s-a reușit ca în a­­nul acesta coeficientul de schimb ra­portat la ziua etalon de opt ore să crească la excavatoare de la 1,06 la 1,33, la buldozere și tractoare de la 1,08 la 1,41, la automacarale de 3—7 tone de la 1,05 la 1,31, la macarale turn de la 1,13 la 1,40, la macarale grele de la 1,18 la 1,34 etc. Drept ur­mare, a crescut indicele de activizare al parcului inventar de la, valori’cu­prinse între 70 la sută și’81 la sută în ianuarie, pînă la 76 la sută’ 92 la sută în prezent. Toate acestea, cum este­­ și firesc, s-au concretizat în realizarea planului valoric de producție și a sar­cinii de productivitate a muncii, în ac­celerarea ritmului de lucru­ pe unele șantiere. Cealaltă unitate mare de construcții, întreprinderea județeană de construc­­ții-montaj, este dotată cu o secție de utilaje și transporturi. Prin aceasta se evită plata chiriilor pentru utilajele unor întreprinderi specializate în ast­­fel de prestații. La o analiză atentă a modului cum este exploatată baza de utilaje a între­­prinderii, rezultă o serie de aspecte­ în­ prim­­ul rînd de ordin deficitar. Astfel, o bună parte din timpul afectat lucru­lui este luat de diverse reparații dato­rită deselor defecțiuni. Aceste repa­rații, care nu se fac după un grafic ri­­guros întocmit, sau 18,3 la sută din timpul de lucru al utilajelor, „exce­­lînd“ în această direcție betonierele de 250 t, care 36 la sută din timp stau Ing. Daniel BOGDAN (Continuare în pag. a III-a) Curier sătesc SIHLEA Deschiderea noului an școlar a constituit pentru consiliul popular al comunei una din principalele preocupări în a­­ceastă vară. Pentru crearea u­­nor condiții optime de școlari­zare au fost electrificate un nu­măr­ de patru școli. Astfel, au fost electrificate școlile din satele Dumitreștii de Jos, Biceștii de Sus, Biceștii de Jos și Poenița. In acțiunile de electrificare a școlilor, acțiune care, continuă pe măsură ce se electrifică sa­tele, s-au evidențiat deputații:­ Ion Mocanu, Petrea Despirescu, Cezar Goanță, Ilie M. Ilie, Ni­­colae Panait și Aurelia Vlăs­ceanu. DUMITREȘTI Prin contribuția bănească și în muncă a cetățenilor, în satul Voetin a fost terminată con­strucția noii case de naștere și a punctului sanitar. Noua casă de naștere care va avea un număr sporit de pa­turi, față de cea veche, va fi deservită de un personal cali­ficat corespunzător, asigurîn­­du-se pacientelor toată asisten­ta medicală necesară. In acest timp a continuat în­­tr-un timp mai accelerat și lu­crările la dispensarul medical din Sihlea. ■ Zicala îndeobște cunoscută, a­­ferentă omului care „își face vara sanie și iarna căruță“, cunoaște, în acest sezon, o judicioasă­­ interpre­tare în concepția forurilor comerci­ale ale municipiului și județului nostru. Asigurarea unităților comer­ciale cu mărfuri de largă utilitate casnică,, necesare sezonului friguros, a sugerat reprezentanților O.C.L.P.I. contractarea, de la cîteva întreprin­­­deri producătoare din țară, a unor noutăți electrotermice și frigorifice. E vorba de noul tip de sobă de te­racotă electrocasnică, tip „Terel“, de caloriferul electric cu circuit de ulei (cu 7 pînă la 20 de elemenți), de e­­lectroboilerul echipat cu întreaga baterie care pune la orice oră, la îndemîna gospodinelor, apă caldă, precum și de o sobă electrică de în­călzit, foarte aspectuoasă, adaptabilă sufrageriilor și bucătăriilor. Un mo­del recent omologat este și cel de sobă cu consum de petrol „Metaca­• Ochiul magic # De vorbă cu cititorii # Puțină enigmă PAG. A II-a lor" produs de o­ întreprindere clu­jeană și care — sîntem convinși— se va bucura de bune aprecieri din partea cumpărătorilor. ■ In aceste zile de septembrie, avîndu-se în­­ vedere și­ condițiile climatice deosebite (zilele se anunță tot mai însorite) litoralul oferă, cu toate cele șapte „perle“ ale sale de la­ Mangalia Nord­ și­ Sud, o... caldă ospitalitate tuturor vrîncenilor care s-au adresat Agenției O.N.T. Vran­­cea, pentru că, numai în ultimele zile, numeroși salariați din institu­țiile și întreprinderile focșănene au hotărît să-și petreacă, împreună cu familiile lor, concediile de odihnă pe litoral. ■ Farmecul pitoresc al Vrancei continuă să atragă, și în aceste zile, numeroși turiști de peste mări și țări. Astfel, un grup de 80 de cetă­țeni ai Franței, salariați ai întreprin­derii „U.T.A.“ Paris sunt oaspeți ai podgoriilor vrîncene. In zona turis­tică a coniferelor, doi vînători din Frankfurt-pe-Meine se află pe urme­le cerbului carpatin. UNITATEA INDESTRUCTIBILĂ A POPORULUI ÎN JURUL PARTIDULUI PAG. A III-» Înainte de semnalul declanșării însămînțărilor de toamnă de drept cuvint spune proverbul că „toamna se numără bobocii". Sinteti­­zind munca de peste an, aceste cu­vinte au rolul de a sublinia bucuria obținerii unor roade bogate care să încununeze strădania omului. Și se pare că primele rezultate ob­ținute la recoltarea porumbului, flo­rii-soarelui, a sfeclei de zahăr, au da­rul să răsplătească cum se cuvine munca gospodarilor. Astfel, la porum­bul boabe, cele peste 1000 de hectare de pe care a fost culeasă recolta, pro­ducția medie indică peste 2100 kilo­grame, cu 200 kilograme mai mult de­cât cea planificată. E drept că au ră­mas de recoltat suprafețe întinse și numai după ce această importantă lu­crare va fi definitiv încheiată, vom pu­tea cunoaște rezultatul exact al mun­cii cooperatorilor. Dar, față de acest prim rezultat, sperăm ca depășirea de recoltă, nu numai să se mențină, dar chiar să se accentueze. La fel la floa­re la I.A.S. Odobești Alexan­dru Moldoveanu, șeful serviciu­lui economic, ne comunică „Deși recoltatul strugurilor se află abia în faza de început, pî­nă acum livrîndu-se 10 vagoane de struguri pentru export, to­tuși gustul dulce al poamei coapte a și ajuns pe Dietele a patru țări: U.R.S.S., R.F.G., Ce­hoslovacia și Austria In zilele care urmează se va intensifica acțiunea de recoltare, acest lu­cru fiind posibil datorită stadiu­lui optim de coacere la care au ajuns strugurii și sperăm că a­­proximativ aceeași cantitate va lua în curînd calea exportului". în clișeu , un aspect de la cu­lesul strugurilor de masă din vestita podgorie odobeșteană, rea-soarelui, unde pe cele 1500 de hec­tare recoltate s-a obținut, față de pro­ducția planificată, un plus de 300 kilo­grame la hectar și, la sfecla de zahăr, unde există de asemenea o depășire simțitoare : 2500 kilograme la hectar. In schimb, viticultorii nu se pot min­­dri cu rezultate asemănătoare. Supra­fețele de vii de pe care au fost culeși strugurii de masă, indică o producție medie cu cîteva sute de kilograme mai mică decît cea scontată. Și acum, să ne oprim puțin asupra a două lucrări deosebit de importante pentru soarta viitoare a recoltei de grîu : fertilizarea terenurilor ■ și pre­gătirea lor în vederea însămînțărilor de toamnă. Deși planul de fertilizare stabilit prin programul culturii griului pre­vede că, înaintea începerii lucrărilor pentru pregătirea terenului în vede­rea însămînțărilor de toamnă, se vor aplica îngrășăminte chimice în fiecare unitate, pe fiecare sală sau parcelă în parte destinate acestei culturi, pî­nă în prezent circa 5000 de hectare din cele pregătite pentru a primi să­­mînța nu au fost fertilizate. Or, este știut că în regenerarea capacității pro­ductive a solului, un rol primordial Emil GONCIU (Continuare to pag. a III-a) REPORTAJ © REPORTAJ O REPORTAJ © REPORTAJ „Pe Bachus! Vinul acesta e sanatate... „Piața vinului, căci există o asemenea piață, ne declara to­varășul Dumitru Grigoriu, ingi­nerul șef al întreprinderii de vi­nuri pentru export Focșani, e guvernată de legile ei specifice. Vinul solicitat, competitiv, e numai­­ acela care are un nume (datorită calităților sale!), care are o etichetă (la propriu și la figurat!). Marele consumator căruia noi îi „pompăm" anual 20 de milioane sticle cu vin — întreaga cantitate merge la ex­port — are toate motivele să fie exigent. Există un mare nu­măr de producători, care repre­zintă podgorii faimoase de pe toate meridianele globului pă­­mîntesc. ...Cotești, Odobești, Panciu, Cotnari, Murfatlar, Tîrnave. Prin vestitele podgorii româ­nești — vinurile supuse unei tehnologii de stabilizare, con­diționare, conservare, tehnolo­­gii care nu-i diminuează calită­țile — unitatea industrială foc­­șăneană prezintă nu numai pro­­pria-i „carte de vizită" ci și faima podgoriei românești. Așa cum vinul de Chios prezintă în lume vița de Cipru ! Dar vi­nurile, purtînd eticheta între­prinderii, au în „buchetul" lor o anume fațetă a muncii oame­nilor de aici, de la vinotecă și pînă la încărcarea lor în va­goanele expediate beneficiari­lor externi. Cu mai multe luni în urmă, inginera laborantă Cornelia Mi­­trea și tehnicianul Ticu Istrate, șeful pivniței GASQUE, au pus la punct o nouă tehnologie de prelucrare a vinului. Important e că în noile condiții, vinul își păstrează calitățile sale— pros­pețime, buchet, naturalețe. No­ua tehnologie elaborată de cei d­oi inovatori a adus pînă acum întreprinderii circa 500 000 lei’ economii. Dar vizitînd laboratorul con­dus de chimista Olga Jecan, privind zecile de retorte, apa- Al. CRIHANA (Continuare în pag. a ill-a) A. S. RAZE LA STEMA PATRIEI Combinatul petrochimic Brazi Recoltează intens floarea-soarelui Printre lucrările agricole de toamnă, ce se desfășoară acum cu intensitate, se numără și recoltatul florii-soarelui. Cooperatorii din Bogza, convinși că operativitatea cu care se execută a­­ceastă lucrare contribuie la înlătura­rea pierderilor, acordă recoltatului a­­tenția cuvenită. Deși ea se face ma­nual, datorită stadiului diferit de coa­cere a plantelor, pînă acum coopera­torii din Bogza au reușit să culeagă o suprafață de 150 hectare, din to­­talul de 250 hectare, cît deține aceas­tă cultură. i Floarea, pomul. Toamna are aer de melanco­lie în fiecare dimineață și pe lingă geamuri trec în evantai păsări către alte anotimpuri. Presimțim tremurul frunzelor, eiutarea lor, iar din mustării miros de pastramă stropită cu licoare încă nedefinitiv boteza­tă, înțeapă limba și sufletul, cum spun oamenii cîmpiei, și te îndeamnă la vorbe. Toamna are prea multe frumuseți și poate din această cauză cineva se gîndește că vor trece neob­servate absentele. Acele goluri de culoare pe care le urmărim cu tristețe, știind mai ales că și mîine se vom descoperi la fel. Această absență cotidiană apleacă sub umbre cuvintele unui POȚI rutin ales, le supune unui alt fel de mirare. Să ne explicăm. Vorbeam odată, tot în rîndu­­rile acestui „amănunt" al pa­ginii, despre lipsa florii într-o a­­numită lună de vară, prin parcu­rile și peluzele orașului, mai precis spus, despre acea „pro­gramare" de inflorescență de care ar fi trebuit să știe flori­­culturii. în toamnă, Focșaniul are prea puține flori. Sau, celă­lalt aspect, extrem de puține străzi din oraș sunt străjuite de pomi. Nu putem oare încerca săparea unor gropi, acolo unde este posibil, chiar din această toamnă ? Căci, cît de frumos vom putea presimți îm­preună, măcar presimți, mireasma teilor sau a castanilor... I. PANAIT SIINTILNIRE CU CROCODILII ÎN TANGANICA“ (II) M. este o așezare locală tipică, foar­te bine întreținută. Colibele de paian­­tă sînt acoperite cu paie și, așezate de ambele părți ale unui dreptunghi lung, cu pămînt bătătorit, plantat cu mango, tieri uriași, masivi și luxurianți. Întîmplarea a făcut să dăm peste un" bătrîn european care locuia aici, la 100 de pași de sat. Era un englez înalt și slab, care vorbea franceza cu un accent anglo-saxon caracteristic. El ne-a închiriat piroga sa mare și a a­­ranjat să i se instaleze un mic motor* în felul acesta, am pornit fără prea m­are întîrziere, conform programului meu, spre o insuliță de 3 km2, situată la 6 mile spre nord. Capard îmi spuse­se că într-unul din golfulețele acestei insule mișună crocodili, lucru pe care mi l-au confirmat și­ băștinașii, ridicînd însă din sprîncenei și scoțînd strigăte de uimire ,,-e-e-e!“­Motorul s-a defectat de două-trei ori. Cu toate acestea, după vreo trei ore de plutire pe oglinda lacului am a­­juns în golful respectiv, tăiat în coas­ta de vest a insulei în formă de semi­lună, în timp ce ne apropiam, navi­­gind pe lîngă coastă, am văzut croco­dilii speriați, care se aruncau repede unul după altul în apă. Printre ei se aflau exemplare uriașe de peste 5 m­, de o frumoasă culoare verde. Numai văzîndu-i, oricine ar fi intenționat să plonjeze s-ar fi lăsat păgubaș, cuprins de spaimă. Am coborît pe mai cușca uriașă și, în timp ce Louis, ajutat de tehnicianul (Continuare în pag. a II-a)

Next