Milcovul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 298-375)

1970-09-18 / nr. 365

Agendă de campanie Au terminat recoltatul florii-soarelui Intensificând ritmul recoltării florii-soarelui, cooperatorii din Gugești au reușit să încheie a­­ceastă importantă lucrare pe toate cele 250 de hectare cul­tivate, din care o mare parte sunt destinate culturii griului. Un rezultat asemănător au ob­ținut și cooperatorii din Mără­­șești, iar cei din Rîmniceni, Mircești și Măicănești se apro­pie de recoltatul ultimelor su­prafețe. Alte unități recoltează porumbul Fiecare zi ne aduce noi vești despre intensificarea recoltării porumbului. Cercetînd cu aten­tie stadiul de coacere a lanu­rilor, specialiștii din cooperati­vele agricole Homocea, Prise­cani, Faraoanele, Gologanu, Su­raia, Vulturu, Slobozia-Cio­răști, au dat semnalul strîn­­gerii recoltei din­ acest an, dînd prioritate suprafețelor, pe care, în curînd, sămînța de grîu va fi încorporată­­ sub brazdă. Eliberează terenul O dată cu recoltarea culturilor tîrzii, conducerile unităților din Ciorăști, Gugești, Bălești, Tătă­­­ranu, Spătăreasa, Vulturu, au luat măsurile cuvenite pentru eliberarea terenurilor de coce­nii și bețele de floar­ea-soarelui. Astfel, la C.A.P. Ciorăști au și fost eliberate 100 de hectare, la Gugești 90 hectare, la Vultu­ru 75 hectare, iar în celelalte unități, suprafețe între 50 și 70 de hectare. Pe aceste terenuri s-a trecut imediat la executarea arăturilor de toamnă. Un reportaj-anchetă la I.A.S. Cotești [BeffiHBS PROLETARL Disc TOATE ȚĂRILE. UNITI­VÁ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL III­­ NR. 365 VINERI 18 SEPTEMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani Dintre sute de scrisori COMUNISTUL, IN ÎNTRECERE CU EL ÎNSUȘI LA RECOLTAREA STRUGURILOR PENTRU EXPORT SORTAREA SARCINA Nr. 1. CELOR MAI VALOROASE SOIURI De mai bine de o săptămînă, a înce­put în județul pestru culesul strugu­rilor. O acțiune care, cu fiecare toamnă, este mai bogată în semni­ficații. Curînd, o parte din roadele,­ viilor vrîncene vor păși dincolo de hotarele patriei, în toate zonele Eu­ropei mari, amatoare de struguri românești. Pentru aceasta însă, unitățile­ noas­tre cooperatiste trebuie să manifeste maximum de exigență în sortarea so­iurilor celor mai valoroase. Am poposit de curînd la Dumbră­veni, una dintre reprezentantele ma­relui colier viticol vrîncean. Pînă la data de 15 septembrie, aici, se recoltaseră și se livraseră la baza Gugești, 80 tone struguri de masă,­­ din planul de 600 tone, ce­ prevede contractul încheiat cu I.S.F. „Aceas­tă cantitate, precizează ing. Amalia Dima, șefă, fermei viticole',­ este cum s-ar spune — realizată’la prim­a mi­nă, în total avem de recoltat 109 hectare, iar producția va'atinge și' în acest an aproape 6 tone la hec­tar.“ ■­­ ■ ■ Am avut prilejul să vedem la lu­cru toate cele 16 echipe de culegă­tori. „Fiecare, om are­ prevăzut un simbol special pentru a se­ putea urmări cu minuțiozitate­ calitatea lu­crării, ne spune Aurel Tăn­ase, ' con­tabilul, șef al unități. Vrem­­ ca stru­gurii noștri să se pr­e­zinte bine la examenul exportului“. In ceea ce privește însă preluarea, cooperatorii de la Dumbrăveni au întâmpinat oarecari dificultăți. Dele­gatul I.S.F., Năstase Bancu, obișnu­iește să transporte o dată cu strugu­rii cooperativei și achizițiile, de pe loturile în­ folosință ale cetățenilor. Cu­ cîteva­ zile în urmă­ el a ri­dicat, de exemplu, r­ c lădițe cu 140 kg de struguri"de la­ cetățeanul Petre Cristescu. La bază însă, delegatul a declarat că a­ ridicat 16 lădițe cu struguri de la cetățean, în greutate netă­­ de 228 kg. Numai datorită vi­gilen­ței conducerii unității, s-a pu­tut înlătura încercarea de fraudă. O măsură binevenită a fost înso­țirea fiecărui transport de către un delegat al cooperativei, iar la­re- Dimitrie MIRON (Continuare în pag. a II-a) Mirabila sămînțS... Modernizarea rețelei stradale f focșănene Lucrările de modernizare și extinde­re a rețelei stradale focșănene conti­nuă într-un ritm intens. Numai în ul­timul trimestru au fost asfaltați pes­te cinci kilometri din partea carosabi­lă a arterelor de circulație. Printre străzile recent asfaltate, se numără N. Titulescu, Totulescu, Socialismului, Liniștii etc. Ac­tulmente, eforturile salariaților I.G.D. Focșani — executantul acestor lucrări — s-au concentrat în vederea terminării canalizării de pe strada An­trepozite, lucrare ce va costa peste 2,5 milioane lei, în etapa imediat ur­mătoare, vor începe lucrările de as­­faltare a acestei străzi. De asemenea, se va termina modernizarea străzii Dobrogeanu Gherea care se află deja un lucru. Ritmul intens de execuție a lucrărilor va face ,ca, pînă la sfirși­tul anului, planul de extindere și mo­dernizare a rețelei stradale să fie cu mult depășit. CONVORBIRI CULME Festivalul literar 70 In urmă cu cîteva luni, din ini­țiativa Consiliului județean al sin­dicatelor, a fost organizat un con­curs de creație literară deschis tu­turor iubitorilor­­ de literatură din Vrancea. Pentru a sărbători într-un cadru adecvat decernarea premi­ilor cîștigătorilor concursului și­, împlinirea a doi ani de existență a cenaclului literar „Orizont“, Con­siliul județean al sindicatelor va organiza în ziua de 20 septembrie a.c., un festival literar, o manifesta­re menită să intre în tradiție pe aceste meleaguri ale Vrancei, să contribuie la stimularea creației literare artistice, la ridicarea ei pe noi culmi. Expoziția cooperației meșteșugărești Zilele trecute, s-a deschis în se­diul clubului C.E.I.S., de pe strada Mare a Unirii din Focșani, expozi­ția de prezentare în vederea con­tractărilor de noi produse ale U.J.C.M. Vrancea. Dintre produsele prezentate, merita menționate mo­dernele modele de confecții din sto­fe și piele pentru adulți și copii, tricotajele pentru copii, încălțămintea de comandă, produsele de galanterie, noile garnituri de mobilă, diverse o­­biecte de uz casnic etc. Produsele cooperației meșteșugărești s-au bucurat de unanime aprecieri din partea întreprinderilor comerciale. Do­vada o constituie contractele, în va­loare de peste 9 milioane lei, înche­iate între CCMAD și U.J.C.M. pen­tru următoarele două trimestre. ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA O mașină de 5 tone transporta o... pîine! Ce a urmat după publicarea anche­tei „Cumetre, scoate mașina din garaj și repede-mă la Putna...“? Iată răspun­sul U.J.C.M. Vrancea: „Șoferul Ale­xandru Nistorescu (de pe autocamio­nul 21-VII-1492, proprietatea coope­rativei „Prestarea“ n.a) a fost sancți­onat cu mustrare cu avertisment și pus in discuția grupei sindicale, pen­­tru indisciplină și nerespectarea indi­cațiilor conducerii cooperativei...“ O măsură eficientă. Cum rămîne totuși cu uzura mașinii, consumul de benzi­nă, ulei etc? Din buzunarul cui sînt suportate? Despre acestea nu se po­menește nimic Ia răspuns. E bine, să mai precizăm un lucru: cînd l-am sur­prins pe șoferul A. N. la Putna, el ne-a declarat că are aprobare de la unul din vicepreședinții cooperativei și nicidecum dispoziție,,cum greșit s-a­ înțeles, deși, în ziar se scria negru pe alb. în al doilea rînd, șofeerul a recu­noscut ulterior publicării anchetei că a fost nesincer, a­mințit, zicînd că are aprobarea tovarășului vicepre­ședinte Petrăreanu și că acesta, ar fi intenționat să vină la Putna; în fond, lucrurile se rezumă, la diverse aspecte a­le disciplinei interne, și nu vedem ca atare rostul unei erate în urma anche­tei noastre, așa cum s-a revendicat. Cel de al doilea răspuns, ne-a par­venit, de la întreprinderea de indu­strie­­ alimentară, (Fabrica de produse lactate]:, „Conducerea­­ întreprinderii, a luat măsura, de sancționare­­a șofe­rului Pavel Chetroiu,­ de pe<­ autocis­terna 31-VN-479 n.a.], imputîndu­-i-se contravaloarea pentru uzura autove­hiculului, cauciucurilor, consumului de benzină etc. Cazul menționat în ziar a fost idial ca exemplu negativ, celor­lalți conducători auto pe care-i avem“. Dar iată că celelalte unități econo­mice, I.A.S. Focșani, I.L.F. Vrancea­ și UJ.CC., vizate în ancheta sus-men­­tionată nu ne-au răspuns, deși a tre­cut o lună de zile de cînd noi, tre­buia să aflăm ce anume s-a făcut pen­tru sancționarea vinovaților. Să fie oare acesta un semn al slăbiciunii u­­nor conduceri de instituții, față de salariații indisciplinați? Pînă proba contrarie, se pare, că da! Afir­la­mația ne este întărită de noi consta­tări, privitor la utilizarea mașinilor proprietate de stat, în scopuri per­sonale. Autocamionul 21-VN-782, proprie­tatea Autobazei­ Focșani, se îndrepta sîmbătă­ seara spre comuna Vînători. — Duc acasă, o pîine, motivează cursa clandestină șoferul Dumitru Stanciu, apoi mă întorc... Cînd ne aruncăm privirea în caro­serie, rămînem stupefiați, sus erau cîteva mii de sticle goale. — Le-am încărcat de la rampă pentru Fabrica de coniac. —­ Cumva, fabrica s-a mutat la.. Vîn­ători? — Știți, pîinea, o am în cabină... — Cite mii de sticle sînt sus? — Nu cunosc... — Unde sînt formele de transport" — N-am! Putem crede că sticlele au fost sus­trase de pe rampă, nu? Și, dacă nu­mărul lor nu se știa nici măcar cu a­­proximație — aici o­ culpă,o au și cei care răspund din partea fabricii de primirea lotului de sticle! — atunci, de ce să nu ne gîndim că ajuns acasă, cîteva duzine de sticle n-ar fi intrat în posesia lui Dumitru Stanciu?! Pe lîngă amenda contravențională, substanțială, șoferul a făcut cale-ntoar­­să cu destinația: miliție. G­r. Olaru, de la aceeași autobază, fără foaie de parcurs (pentru ziua de 13 septembrie) motiva cursa și par­carea mașinii (21-VN-762) la Vînători, chipurile, pentru transportul munci­­­torilor. Eșafodajul minciunii se nă­ruie: se încurcase , în propriile-i in­venții. Mai ales că, om „st­rîngător”, el nu se ducea, acasă cu rolna goală." De la lucrările de canalizare de pe strada Antrepozite furase un butoi cu bitum. Alti șoferi indisciplinati, alte­rna- Al. CRIHANA (Continuare în pag. a III-a) Intilnirea tovarășului i­m­anim cu specialiștii din domeniul tehnicii electronice, de calcul și informaticii economice Joi dimineața, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Par­tidului Comunist­ Român, s-a întîlnit într-o consfătuire de lucru, la sediul C.C. al P.C.R., cu specialiști din do­­meniul tehnicii de calcul și prelucrării automate a datelor, oameni de știință, cadre didactice din învățămîntul su­perior, directori și ingineri șefi din mari întreprinderi. Au luat parte tovarășii Ilie Verdaț, Manea Mănescu, precum și conducă­tori ai unor ministere economice și instituții centrale. Cu acest prilej au fost analizate sta­diul și aspectele principale ale apli­cării tehnicii electronice de calcul in activitatea de conducere și planificare a economiei, precum și în gestiunea întreprinderilor. In cadrul discuțiilor s-a examinat modul de înfăptuire a programului de înzestrare a economiei nationale cu e­­chipamente de calcul, pentru perioada anilor 1967—1970. Au fost sublinia­te realizările obținute în crearea premi­selor necesare introducerii informati­cii în economie. S-a înfățișat experien­ța acumulată pînă acum în utilizarea calculatoarelor electronice în gestiu­nea economică, în conducerea și diri­jarea unor procese tehnologice, rezul­tatele dobîndite pe această cale în funcționarea intensivă a utilajelor, creșterea productivității, calității pro­duselor, eficienței economice a pro­ducției. Totodată au fost scoase în e­­vidență unele problemele care se cer a fi soluționate în vederea folosirii pe scară largă a calculatoarelor elec­tronice. Vorbitorii au făcut numeroase pro­puneri pentru îmbunătățirea dotării cu tehnică modernă de calcul, organiza­rea mai bună a muncii, accelerarea lucrărilor de simplificare și raționa­lizare a evidențelor, extinderea apli­cațiilor matematicii și ciberneticii, a prelucrării automate a datelor. O a­­tenție deosebită a fost acordata elabo­rării de programe de calcul, utilizării la întreaga capacitate a calculatoa­relor existente, rezolvarea în mai bu­ne—condiții a problemelor activității economice. Un loc important în discuții ]-,a o­­cupat problema pregătirii cadrelor pentru informatică — analiști, progra­matori, operatori — făcîndu-se unele propuneri privind , căile și măsurile de asigurare a necesarului de specia­liști..S-a relevat însemnătatea și nece­sitatea intensificării eforturilor pentru asimilarea și dezvoltarea fabricației în tara noastră a calculatoarelor elec­tronice și altor echipamente moderne de calcul. Participanții au exprimat hotărîrea lor de a depune toate eforturile pen­tru înfăptuirea sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului în scopul perfecționării sistemului infor­mațional economic. L­uînd cuvîntul în concluzie, tovară­și NICOLAE CEAUȘESCU a apreciat rezultatele obținute pe linia introducerii și aplicării tehnicii elec­tronice de calcul în economia noastră națională și a indicat orientările de bază pentru îmbunătățirea și dezvol­tarea activității în acest domeniu, co­respunzător cerințelor actuale și de perspectivă. Secretarul general al par­tidului a subliniat necesitatea elabo­rării și promovării u­nei concepții uni­tare în realizarea sistemului național de­ informatică și conducere care să asigure legătura organică între infor­matică și decizie la toate nivelele ac­tivității economice. Totodată, a reco­mandat ca în etapa imediat următoare să se asigure dezvoltarea unui număr de centre de calcul teritoriale, puter­nice, capabile să răspundă prompt ne­voilor unităților economice. De ase­menea, a relevat necesitatea linei mai bune coordonări a întregii activități din acest domeniu, creării unui cadru organizatoric corespunzător, care să permită concentrarea și folosirea ra­țională a tuturor forțelor în vederea realizării obiectivelor propuse. Secretarul general al partidului a a­­rătat că accentul trebuie pus, în pri­mul rînd, pe informatica procesului de producție, pe rezolvarea efectivă, cu ajutorul calculatoarelor și ciberne­ticii, a problemelor planificării și con­ducerii activității productive, a apro­vizionării tehnico-materiale și desface­rii produselor, în continuare, a subli­niat necesitatea de a se realiza, cu a­­jutorul calculatoarelor electronice, conducerea proceselor de producție și gestiunea completă a cîtorva uzine im­portante, asigurîndu-li-se dotarea co­respunzătoare, iar pe baza rezultatelor obținute să se treacă la extinderea și în alte întreprinderi. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a atras atenția că in acest scop se impune luarea măsurilor pre­gătitoare adecvate. O deosebită im­portanță va trebui să se acorde sta­tisticii, căreia îi revine un rol primor­dial în realizarea sistemului informa­țional al întregii economii naționale. In ce privește pregătirea cadrelor, tovarășul Nicolae Ceaușescu a indi­cat o serie de măsuri pentru forma­rea în continuare a necesarului de specialiști potrivit ritmului de dotare cu echipamente de calcul în anii ur­mători. In același timp, a subliniat că toate cadrele cu munci de răspun­dere din economie, din aparatul de partid și de stat trebuie să-și însu­șească elementele de bază ale infor­maticii moderne, pentru a putea fo­losi cel mai eficient avantajele aces­teia în activitatea de conducere. Tot­odată, a arătat că, atît in construcția de mașini de calcul, cit și în infor­matică, este necesară intensificarea cercetării științifice proprii, aplicarea mai rapidă în practică a rezultatelor obținute, studierea și valorificarea experienței avansate pe plan interna­țional în lumina rolului crescînd pe care urmează să-l capete informatica în asigurarea progresului economic al țării noastre, secretarul general al partidului a trasat sarcina că, în ve­derea realizării sistemului național de informatică și conducere, să se elaboreze un program pe deceniul 1971—1980 privind înzestrarea între­prinderilor și centrelor de calcul cu mașini și echipamente electronice, pregătirea cadrelor necesare; obiec­tivele prevăzute pentru perioada 1971-1975 vor face parte integrantă din planul cincinal de dezvoltare a economiei naționale. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a a­­preciat că în țara noastră s-a format un fond de cadre capabile să asigure introducerea mai rapidă a infor­maticii in economie, că unind toate forțele de care dispunem, vom putea îndeplini în bune condi­­țiuni obiectivele din acest domeniu de activitate. în încheiere, secretarul general al partidului și-a exprimat convinge­rea că specialiștii în informatică își vor pune întreaga pricepere și putere de muncă in slujba înfăptuirii impor­tantelor sarcini ce le revin, contri­buind astfel la procesul general de modernizare a economiei naționale, la propășirea patriei noastre socialiste. Intre vorbă și faptă... intîlnim uneori, și suntem­ surprinși, cazuri în care vorba și fapta temeinic gîndită nu-și află rezonanța firească la care ne așteptăm. După riscaiva e­­forturi care se materializează­ ­ PfITI ^ÎUT în diverse lucruri, aflăm că, de fapt, în altă direcție trebuia să se îndrepte atenția noastră sau că, pur și simplu, efortul nu a­­vea o acoperire materială co­respunzătoare. Alteori, consta­tam cuma interesul, buna jude­cată, echilibrul afectiv etc., sunt calități cărora nu li se răspund cu aceeași echitate. Un exem­­ p ti­ plu. Văd dimineața cîțiva tova­răși, fixind prețurile la unele produse vîndute de producătorii de pe piața liberă. Kilogra­mul de cartofi 1,25 lei. Prețul e fixat, scris frumos cu cerneală, și totuși vinzarea se face cu 2 lei. De ce ? Pentru că, vînză­­torul explică repede fiecărui cumpărător, „asta-i numai de formă“ și dacă nu-i convine își ia marfa și pleacă... La 4—5 pași de acesta, persoana, care îndeplinea sarcina de a fixa prețurile, se ocupa conștiincios de treabă, în timp ce în urma sa cîțiva oameni se mulțumeau „să guste" pe spinarea propriei pungi falsitatea unui act. Și nimeni nu s-a gîndit să reproșeze în vreun fel!! T. OLTEANU , ÎNTILNIRE CU CROCODILII IN TANGANICA" (III) rrați Dacă crocodilii erau atît de spe­cie piroagă, încît nici mă­car nu veneau să privească omul ce li se oferea, era puțin probabil ca ei să se apropie dacă momeala ieșea din cușcă. Am deschis deci ușa și m-am strecurat afară. Ce bine era să mă pot mișca din nou! M-am învîrtit puțin la stingă, la dreapta, sperînd să zăresc în cele din urmă silueta prelungă unei reptile, dar nu am văzut nimic în apa opalescentă în afară de cîțiva pești și meduze minunate și străvezii. Disperat, am ieșit la suprafață, m-au tras în pirogă și m-am întins fericit în bătaia razelor fierbinți ale soarelui Era clar că, crocodilii fugeau la a­­propierea vasului nostru. Continuînd să înaintăm, am observat de multe ori că unii dintre ei înotau, scoțînd din apă numai ochii și nările. Trebuia să privim foarte atent ca să-i deosebim înainte de a se scufunda și de a pieri în depărtare. Louis și cu mine, fără cușcă, am făcut cîteva încercări repe­tate să ne apropiem de ei aici, iar ul­terior în golful Baraka, unde uriașele reptile­ se găsesc de asemenea în nu­măr mare. Totul a fost însă zadarnic! Crocodilii s-au dovedit extrem de fricoși, speriindu-se de orice fleac, cînd se află pe uscat. Același lucru se în­­tîmplă și în apă. Toată lumea știe cit de sperioase sunt șopîrlele. Spaima lor se explică prin faptul că au corpul mic și fragil. Dar este de ajuns să obser­văm modul laș în care ele se apropie de micile lor victime — o insectă sau­­ Continuare In pag.­a H-al

Next