Milcovul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 298-375)

1970-09-19 / nr. 366

.Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în județul Mureș Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Consiliului de Stat, a făcut în după-amiaza zilei de vineri o vizită de lucru în județul Mureș. Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, și Vasile Patilineț, membru supleant al Comite­tului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. La plecarea din Capitală, pe aeroportul Băneasa, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat au fost salutați de tova­rășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Ilie Verdeț,­ Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu­, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu și Ion Ioniță. Sunt numai patru luni de cind to­varășul Nicolae Ceaușescu se afla în mijlocul oamenilor muncii de pe me­leagurile mureșene. Era în perioada în care apele Mureșului și Tîrnavei, crescute dincolo de limita oricărei închipuiri, se revărsau sălbatic, dis­­trugîrnd așezări omenești, căi de co­municații, importante obiective eco­nomice. Prezența în mijlocul cetățe­­niilor a conducătorului partidului­­ statului a avut efecte, tonifiante ines­și­timabile, cuvintele de îmbărbătare, îndemnurile și indicațiile practice ala tovarășului Nicolae Ceaușescu mobi­­lizînd energiile, dînd încredere și pu­tere. Vizita în­­ județ începe cu însăși frumoasa și vechea cetate a chimiei, combinatul din Tîrnăveni. La intrarea în întreprindere, tova­rășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat sînt salutați­ de adjunctul ministrului in­dustriei chimice, Ștefan Kiss, de co­lectivul de conducere al combinatu­lui. Sute de chimiști aplaudă înde­lung pe oaspeți. Din rîndul lor se desprinde un grup de tineri care dă­ruiesc — semn de dragoste și stimă — frumoase buchete de flori. Directorul general al Grupului in­dustrial de chimie Tîrnăveni, ingine­rul Bujor Roșca, informează pe to­varășul Nicolae Ceaușescu că prin eforturile eroice a­­ mii de oa­meni, în luna iulie au intrat in cir­cuitul productiv ultimele instalații ale acestei unități, întreprinderea cea mai grav afectată din județ, de inun­dații. Pierderile au fost mari, însă prin muncă perseverentă, încordată, continuă au fost realizate încă la sfîr­­șitul lunii iulie sarcinile de plan ale actualului cincinal. Combinatul lucrează în prezent cu întreaga capacitate proiectată, iar în unele secții, datorită modernizării introduse o dată cu repunerea în funcțiune a instalațiilor și proceselor tehnologice, se realizează o producție mai mare decît înainte de calamități. Aceasta creează posibilitatea ca pî­­nă la sfirșitul anului chimiștii de aici sa obțină o producție suplimentară de circa 10 milioane lei. Se vizitează cuptoarele de carbid — principalul produs al combinatului. La cuptorul nr. 6 — noul obiectiv al combinatului aflat in construcție — se face un scurt popas. Oaspeții sunt informați că această lucrare se desfășoară conform graficelor la zi, ea urmînd, conform angajamentului constructorilor, să fie pusă­ în­ func­țiune cu o lună mai devreme. Noul cuptor va mări producția de carbid a combinatului cu 82.000 tone anual. Tovarășul Nicolae Ceaușescu adre­sează colectivului Combinatului chi­mic din Tîrnăveni calde felicitări pentru spiritul de abnegație de care dă dovadă în rezolvarea sarcinilor prezente și de viitor ale acestei mari întreprinderi. Colectivul de conducere al­­ combi­natului, muncitorii se angajează, să nu precupețească nici un efort pentru ca obiectivele ce le revin în cadrul noului plan cincinal, să fie îndeplini­te exemplar. La plecarea din Tîrnăveni, locuito­­rii orașului aduc mulțumirile lor căl­duroase conducerii partidului și sta­tului pentru grija și ajutorul­ acordat în zilele de grea încercare din luna mai, pentru ștergerea rănilor prici­­­nuite de inundații și revenirea la nor­­mal a vieții în toate compartimentele ei. Se aud urări în cinstea Partidului Comunist Român, se scandează cu căldură P.C.R.-Ceaușescu, Ceaușescu- P.C.R. De la Tîrnăveni, oaspeții s-au­ în­dreptat spre îngrășătoria de­­ bovine aparținînd întreprinderii agricole de stat din Iernut. Aici,’ în­­ fața ’ unor planșe se prezintă date cu privire la baza materială a complexului,­ or­ganizarea producției, realizările* obți­nute.’ " * în cursul vizitei­ se dau­ informa­­ții detailate asupra capacitatii de ■ a­­dăpostire a complexului (8.400 locuri), asupra tehnologiei care permite ca în­­ cursul unui­ an ,de­ producție să se obțină' 9.600 viței­­ îngrășați' precoce dețin greutatea de 45 kg pînă­ la 350 kg ·in timp de maximum­­ 300 zile. (Continuare în­ pag. a I­I-a) PREAMBUL LA PRIMA ORA DE CLASA Cînd am sosit în comuna Vulturu pentru a scrie despre un nou pro­fesor venit la catedră, fară să vreau, am încercat emoțiile pe care le-am avut cindva, în clasa a VI-a, în fa­ta noului profesor de limbă română. Ca și atunci, zecile și sutele de în­trebări care vizau aspecte dintre cele mai diferite s-au cumulat pînă la ur­mă în una singură, mare și deosebit de acută pentru noi elevii. Cum va arăta ? Iată-mă dar peste ani, ju­­cîndu-mă cu întrebările așa cum aș fi făcut cu o floare de trifoi și în­­cercind să descifrez in banalitatea unui preambul de circumstanță, re­perele convorbirii pe care o voiam cît mai antrenantă. Cum se numește noul dascăl, care semnează aici la Vulturu, prima sa toamnă școlară ? — Steluța Nica, absolventă, (cu media 9,25) a Institutului pedagogic din Galați. Sînt născută, aici,în Vran­­cea, în comuna Jariștea, și am primit repartiție pentru Școala generală din Vulturu, așa că, vă rog să mă cre­deți, sunt mulțumită de faptul că voi preda în județul­ în care m-am năs­cut. — Peste aproape douăzeci de mi­nute clopoțelul vă va chema­ cu catalog și emoții în fața primilor elevi. Care este gradul care vă stă­­m însă în aceste clipe ? — înainte de orice, trebuie să vă spun că prima oră de curs în cali­tate de profesoară s-a consumat cu ani în urmă la Negrilești. Am fost câteva luni în învățământ. Înainte de­ a intra la institut. Dădusem exa­men la chimie industrială și pentru că nu reușisem, am intrat ca profe­soară suplinitoare la Școala din Ne­grilești, căutîndu-mi acolo un refu­giu. Contactul cu copiii, setea lor de cunoștințe care se vrea mereu satis­făcută, într-un cuvînt, ■ tot felul lor de a fi, m-au atras atît de mult. In­cit au dimensionat profesiunea pe care mi-am ales-o, au determinat op­țiunea mea pentru această profesi­­une. Așa că, in mare parte, emoțiile pe care le mai am nu mai păstrează Traian OLTEANU (Continuare în pag. a II-a) ...­­ , . ....... . . toții ...și clopoțelul sună peste ani! Foto: N. MOLDOVEANU ilcovni ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL III - NR. 366 bani SÎMBATA 19 SEPTEMBRIE 1970 4 pagini - 30 bani REFUZURILE DE CALITATE ȘI IMPLICAȚIILE LOR ECONOMICE îmbunătățirea calității producției este una din condițiile esențiale ale creșterii eficienței activității econo­mice. în etapa actuală a dezvoltării industriei județului nostru, îmbunătă­țirea calității producției constituie o problemă de prim ordin, pentru re­zolvarea ei depunîndu-se eforturi sus­ținute de toate colectivele de muncă din unitățile economice. Din experiența acumulată și unele rezultate pozitive înregistrate pînă în prezent, se poate desprinde concluzia că preocuparea pentru îmbunătățirea continuă a calității produselor a de­venit unul din principalii factori care influențează direct asupra rezultate­lor economice finale ale întreprinde­rilor noastre și însăși asupra nive­lului de rentabilitate a acestora. De asemenea, trebuie scos în relief fap­tul că, față de aceeași perioadă a anu­lui trecut, refuzurile de calitate au scăzut cu 68,1 la sută, ceea ce arată că există preocupări susținute pentru îmbuntățirea calitativă a produselor destinate atît consumului intern cît și pieții externe. Cu toate acestea, se mai manifestă încă unele neajunsuri și chiar lipsuri, care diminuează din rezultatele bune ce s-ar putea obține în realizarea u­­nor produse de calitate superioară și în creșterea rentabilității întreprinde­rilor. Astfel, deși refuzurile de calita­te au scăzut mult, atît numeric cît și valoric, totuși de la începutul acestu­i an unitățile industriale ale județului înregistrează 123 refuzuri de calitate. Este adevărat că, datorită unei meto­dologii specifice de înregistrare banca­ră, din valoarea lor s-a recupe­rat 89,6 la sută. Prin încasări ulteri­oare, însă, pe lîngă faptul că restul valorii este o pierdere efectivă a în­treprinderilor, la aceasta din urmă se adaugă și numeroase deplasări și, im­plicit, scoaterea unui însemnat num­ăr de personal din dispozitivul direct productiv. Dintre refuzurile de calitate înregis­trate, atît ca număr cît și ca volum, peste 73 la sută sînt produse de U.E.I.L. Vrancea, U.E.I.L. Focșani, I.I.L. Adjud și I.I.L. Focșani. In afară de refuzurile propriu-zise de calitate, numeroase alte refuzuri de plată se înregistrează datorită unor cauze, de asemenea, subiective ca : erori de cal­cul, livrări de produse cu­­ anticipa­ție, diferență de preț, și mai ales re­fuzuri de plată pentru marfa neco­­mandată.® Pe județ, din cauza acestor deficiențe s-au înregistrat de la înce- Ing. St. ILIESCU (Continuare în pag. a II-a) LA C. A. P. VÎNATORI De ce brigada lui Cristea Sîrbu privește cu indiferență campania de toamnă? La cooperativa agricolă Vînători urmează să se însămînțeze în această toamnă 450 hectare cu­­ grîu. Dintre acestea, 310 hectare vor fi semănate după floarea-soarelui și porum­b. De aici decurg o serie întreagă de obli­gații pentru unitatea respectivă. în primul rînd se impune eliberarea grabnică a terenului, ca și pregătirea acestuia în cele mai bune condiții. Ne-am adresat tovarășului Cristea Sîrbu, care conduce brigada de la Petrești cu următoarea întrebare : — Cît grîu va avea de semănat brigada dumneavoastră ? 77 — 150 de hectare. Dintre acestea, hectare, în care încorpo­răm grîu în al doilea an sînt pregă­tite. Urmează numai să fie discuite a doua oară. — Dar restul de suprafață ? — In rest mai avem de recoltat 44 hectare de floarea-soarelui (ac­țiunea în sine a început de-abia la 15 septembrie cînd s-au recoltat cu 2 combine numai 7 hectare —­ n.n.) și 29 hectare de porumb care­ le-am în­ceput pe alocuri, dar le vom termina după floarea-soarelui. Discutăm cu șeful de echipă Gheor­ghe Galoiu : „Pînă pe seară întreaga floare va fi recoltată". Brigadierul stabilește însă alt termen : „pină poi­­m­îine", ca să cedeze în cele din urmă la „răspoimîine" cu cîntăritul betelor cu tot. Privim lanul de floarea-soarelui. Multe din pălării s-au scuturat, astfel încît față de recolta scontată se înregistrează pierderi vizibile. „Celelalte brigăzi au recoltat ma­nual suprafețele de care dispun și le-au terminat — recunoaște bri­gadierul de la Petrești. La noi însă, suprafața e ceva mai mare“, găsește el o scuză de ultimă oră, destul de stîngace de altfel. Și ca să fie­ cre­zut, adaugă: „Pe alocuri a fost și mai verde“ — uitînd că în mare par­te lanurile s-au scuturat. Privim și porumbul, recoltat aici în pripă. Nu peste tot s-au făcut glugi, o mare parte din coceni ză­­cînd pur și simplu pe tarlale. Porumbul­ nerecoltat a fost lăsat Dimitrie MIRON (Continuare în pag. a II-a) Recoltarea strugurilor... In unitățile viticole din ju­dețul nostru, recoltarea strugu­rilor de masă continuă cu in­tensitate. Adus tricii cu grijă ro­dul bogat al viilor, cooperatorii din Jariștea, ținînd să fie prin­tre primii care își achită sarci­nile de contract, au livrat pînă acum peste 320 de tone de stru­guri. Ei sînt urmați în ordine de cooperatorii din Tîmboiești cu 240 tone, Unirea și Dumbră­veni cu 100 tone, Slobozia-Bra­­dului cu 70 tone și­­ Odobești, Urechești, Vîrteșcoiu și Bordești cu cantități ce depășesc 50 tone. florii-soarelui și a porumbului ■ [UNK] [UNK] Campania de recoltare se a­­flă în plină desfășurare și la cooperativa agricolă din Mir­­cești. Aici, din suprafața de 130 hectare cu floarea-soarelui, ră­masă în cultură, s-au recoltat deja 120 hectare, iar din pro­ducția obținută s-au predat în bază pînă acum, peste 80 tone. La porumb, această impor­tantă acțiune a început de nu­mai trei zile. De pe cele 40 hectare recoltate pînă în pre­zent, s-a realizat o producție medie ,de­ 2300 kilograme la hectar, iar în următoarele zile se preconizează obținerea unei producții medii mai ridicate. INIMI „CARITABIU“ CARE „BAT“ PENTRU... ROTI Rețin­ atenția ca un.,gest, pozitiv, pe care îl consemnăm ca atare,­ acele a­­drese furnizate de unitățile socialiste care, atunci cînd sînt solicitate să dea relații asupra conduitei unuia sau al­tuia dintre salariații lor, o fac în de­plină cunoștință de cauză, corect, obi­ectiv, cu mult spirit de răspundere. Ci­tăm, spre pildă, adresa trimisă cu un timp în urmă de I.J.C.M. Vrancea, ca urmare a unei solicitări a organelor de miliție interesate de conduita unui salariat care săvîrșise mai multe fap­te contrare legii. „Voinea Ion, citim între altele, a fost gestionar și casier mandatar la întreprinderea noastră. Datorită unor erori strecurate de cal­culatorul I. T. în statele de plată, a­cesta și-a însușit în mod repetat sume de bani. De asemenea, în aceeași peri­oadă, a fost descoperit falsificînd state de plată și bonuri de consum. Față de această situație, am înștiințat organele de urmărire penală. In prezent, se e­­fectuează predarea gestiunii, urmînd ca faptele sale să fie puse în discuția salariaților întreprinderii". Corect. U­­nitatea a procedat exact așa cum îi dictau interesele generale, cele mai elementare imperative de serviciu. Măsurile ei urmînd să potențeze, dînd o valoare educativă superioară ace­lora ce urmau să fie luate de repre­zentanții legii, însă n­u întodeauna și la toate unitățile, lucrurile evolu­ează astfel. Să exemplificăm. Un tractorist de la I. M. T. F., sectorul Vidra, Nicolae Purcel, săvîr­­șește la un moment dat o înșelăciune în dauna unității, falsificînd în acest scop o confirmare trimisă de sectorul de exploatare Năruja. Cum era firesc, se declanșează în scurtă vreme activi­tatea de tragere la răspundere a vino­vatului pentru escrocherie, fals și uz de fals. Insă — culmea ironiei­ — con­ducerea sectorului al cărui salariat era N. P. expediază o adresă, un fel de certificat de bună purtare în care escrocul era... curat ca lacrima. De la un capăt la celălalt, factorii de răspun­dere de la Vidra cîntau pe una și a­­aceeași strună, făceau caz tocmai de a­tributul care îi lipsea tractoristului, cu desăvîrșire, cinstea. Dar, să cităm, spre exemplificare, cîteva rînduri din adresa pusă în discuție: „Noi, condu­­cerea sectorului mecanizat Vidra, Că­­linescu Eugen și Gheorghe Marica, Jăm următoarea caracterizare: In pe­rioada cît a lucrat la noi, numitul a dat dovadă de conștiinciozitate în ser­viciu, disciplină și bună­voință (?!) Nu a adus nici­ un prejudiciu unității noas­tre și a căutat să se achite — luați seama! — cu cinste de toate sarcinile trasate de conducere, cît și cele pe li­nie de producție (?). Mircea LAZĂR (Continuare în pag. a II-a) CARNET SPORTIV FOTBAL H Duminică 20 septembrie a.c., re­prezentanta noastră în Campionatul național de fotbal, divizia C. „Au­tomobilul" Focșani, va juca în de­plasare cu, formația „Petrolistul" Boldești. Cu această ocazie, anunțăm su­porterii care vor însoți la Boldești echipa noastră, că meciul este pro­­gramat la ora 11:00. D­in Campionatul republican de juniori la fotbal, speranțele noastre se vor deplasa duminică dimineața la Rimnicu-Sărat în vederea meciu­lui „Automobilul" Focșani — „O­­limpia" Rîmnicu-Sărat. H în cadrul etapei a 111-a a Cam­pionatului județean de fotbal, iubi­torii sportului cu balonul rotund pot urm­ări astăzi următoarele meciuri: „Foresta" Cosmești — „Milcovul" Focșani, ora 16, teren Cosmești; „Luceafărul" Focșani — „Foresta" Gugești, ora 16, teren „23 August" Focșani.­­ Același campionat județean de fotbal programează mîine, partide­le: „Vrancea" Focșani — „Locomo­tiva" Adjud, ora 16, teren „23 Au­gust" Focșani: „Rapid" Panciu — „Constructorul" Focșani, ora 11, te­ren „1 Mai" Panciu; „Trotușul" Rugi­­nești — „Victoria" Odobești, ora 13, teren Ruginești; „Flacăra" Odobești — „Victoria" Focșani, ora 16, teren Odobești. HANDBAL Mîine, la ora 11,00, la Rîmnicu- Sărat, handbaliștii de la „Confecția“ Focșani vor susține revanșa meciu­­lui care a avut loc duminica trecu­tă, in compania formației „Voința" Rimnicu-Sărat, revanșă ce face par­te din cadrul întîlnirii bilaterale planificată de cele două cluburi. JL La cooperativa de consum dio Dumbrăveni: Există lipsuri din... abundență — ale căror unități comerciale aparțin cooperativei mai sus-amintite — se efectuează ireproșabil. Iată însă că, la o analiză mai amănunțită a acestei cooperative, se constată că lucrurile nu stau tocmai așa. Vizitind zilele trecute cîteva din cele 23 de unități comerciale, aparți­­nînd cooperativei Dumbrăveni, discu­­tînd cu gestionarii și cetățenii, am a­­juns la concluzii de loc favorabile diriguitorilor comerțului cooperatist și, în special, celor ai N­ECOOP-ului, factorul răspunzător de buna aprovi­zionare a populației din mediul rural. Nu de puține ori, cumpărătorii sînt nevoiți să părăsească magazinele res­pective, fără a găsi mărfurile solici­tate. în sectorul alimentar al magazi­nului universal din Dumbrăveni lip­sește de mai mult timp brînza tele­mea (atît de oi cît și de vaci), con­servele de pește, biscuiții, laptele praf, sarea la pac­ete etc. Din păcate, după cum am­ putut constata ca și după, mărturisirea tovarășului preșe­dinte al cooperativei de consum, si­tuația este valabilă pentru toate uni­tățile și raioanele,cu profil alimentar de pe raza de activitate a cooperati­vei. în raioanele „metalo-chimice" ale magazinelor, lipsa anumitor produse face și ea obiectul nemulțumirii cum­părătorilor. Gestionarul George Basa­rab ne declara că, deși în repetate rînduri, a solicitat prin note de co­mandă anumite produse, ele­ n-au fost trimise de la IJECOOP. Așa se face că toată vara nu a avut ipsos, cafele, lighene din metal emailat, farfurii, tacîmuri cositorite, piese de schimb pentru biciclete, servicii de ceai și cafea, oxid galben pentru zugrăvit etc. Lista produselor, pe care coope­rativa din Dumbrăveni nu le-a pus în vînzare de cîteva luni, ar putea conti­nua cu multe alte­­ exemple. în ceea ce privește desfacerea pro­duselor industriale, tovarășul Nicolae V. RADU (Continuare in pag. a M-a! Ori de cîte ori analizează activi­tatea diverselor cooperative din me­diul rural, conducerea I.J.E.COOP. Vrancea citează printre fruntașe pe cea din Dumbrăveni. într-adevăr, a­­ceastă cooperativă de consum își de­pășește sistematic planul de desfa­cere a mărfurilor. S-ar putea, deci, considera că aprovizionarea cu măr­furi de toate categoriile a locuito­rilor din comunele Dumbrăveni, Tîm­­boiești, Slobozia-Bradului și Bordești MICOVUL MAGAZIN fopJMX,a III-a Mobila primește ultimul retuș —d­in 1PUf. Seara zilei de 13 septembrie, mai mulți călători care doreau să ajungă la Focșani (elevi, muncitori cu abonamente de călătorie, diverși alți salariați) au fost păcăliți zdravăn. Auto­buzul de pe ruta Herăstrău­— Focșani n-a oprit nici în centrul Vidrei, nici în stație. Ocolind „ocolul", a ieșit ca un bolid pe altă uliță. Și s-a oprit toc­mai pe panta de asfalt, a „văr­sat" urgent doi-trei călători (o DEN PACALA, STIL TINDALA elevă a Liceului Vidra a fost pur și simplu, zvîrlită din auto­buz) și a zbughit-o mai depar­te ! A venit, vorba vrînceanului, „mai pi sub seară", autobuzul Focșani—Vidra—Focșani (con­dus de Neculai Pering). Acesta a luat cîțiva călători din Vi­dra și a trecut pe lingă cei din Burca (vreo 20 care ar fi avut loc!), fără oprire. Nu știm dacă șoferul respectiv a zîmbit. Dar atit lui, cît și conducătorilor auto care procedează astfel, să li se servească un anume fel de „supliment", nncit să le piară pofta de... zimbete gen Păcală, stil Tîndală pe seama călăto­rilor. S. A. LUNTREA DE PAPIRUS VA ÎNVINGE OCEANUL (1) . Publicația italiană „Epoca" a reprodus in paginile sale jurna­lul cunoscutului explorator Thor Heyerdahl, scrisă în timpul ce­lei de-a doua expediții „Ra" de traversare a Atlanticului: 6 mai 1970. Sîntem la Safi, vechi port marocan la Atlantic. Zidurile sin­­guratice care înconjoară grădinița de copii din oraș se cutremură prăbușin­­du-se sub­­ greutatea buldozerului, în imensa groapă’deschisă de acesta­ a fost așezat un obiect care seamănă cu gîtul unei păsări uriașe sau cu o floare bizară. De fapt, silueta unei am­barcațiuni care la prima vedere stîr­­nește impresia a ceva din cale afară de fragil. S-a născut „Ra-II", luntrea de papirus care va traversa Atlanti­cul pentru a dovedi că vechii egip­teni puteau brăzda oceanele in micile lor ambarcațiuni din fibre vegetale. Ra-II se mișcă încet pe uscat, împinsă cu grijă de oamenii care au constru­it-o. Populația umple străzile înguste care duc spre port. FIRUL CONDUCĂTOR în această­­ dimineață de mai. Ra­ II este purtată sărbătorește pe străzile orașului Safi. Patru dintre cei care o transportă sunt deosebit de­ mulțumiți. E vorba de Demetrio, Jose, Juan și Pa­ulino; toți patru sunt indieni din A­­merica de Sud. La construcția coră­biei ne-am folosit de măiestria lor. Sunt din insula Seguiri situată pe la­(Continuare Snipag,**!**) V L

Next