Milcovul, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 298-375)
1970-09-19 / nr. 366
.Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în județul Mureș Tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, a făcut în după-amiaza zilei de vineri o vizită de lucru în județul Mureș. Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Iosif Banc, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, și Vasile Patilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R. La plecarea din Capitală, pe aeroportul Băneasa, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat au fost salutați de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Ilie Verdeț, Florian Dănălache, Constantin Drăgan, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Iliescu și Ion Ioniță. Sunt numai patru luni de cind tovarășul Nicolae Ceaușescu se afla în mijlocul oamenilor muncii de pe meleagurile mureșene. Era în perioada în care apele Mureșului și Tîrnavei, crescute dincolo de limita oricărei închipuiri, se revărsau sălbatic, distrugîrnd așezări omenești, căi de comunicații, importante obiective economice. Prezența în mijlocul cetățeniilor a conducătorului partidului statului a avut efecte, tonifiante inesșitimabile, cuvintele de îmbărbătare, îndemnurile și indicațiile practice ala tovarășului Nicolae Ceaușescu mobilizînd energiile, dînd încredere și putere. Vizita în județ începe cu însăși frumoasa și vechea cetate a chimiei, combinatul din Tîrnăveni. La intrarea în întreprindere, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători de partid și de stat sînt salutați de adjunctul ministrului industriei chimice, Ștefan Kiss, de colectivul de conducere al combinatului. Sute de chimiști aplaudă îndelung pe oaspeți. Din rîndul lor se desprinde un grup de tineri care dăruiesc — semn de dragoste și stimă — frumoase buchete de flori. Directorul general al Grupului industrial de chimie Tîrnăveni, inginerul Bujor Roșca, informează pe tovarășul Nicolae Ceaușescu că prin eforturile eroice a mii de oameni, în luna iulie au intrat in circuitul productiv ultimele instalații ale acestei unități, întreprinderea cea mai grav afectată din județ, de inundații. Pierderile au fost mari, însă prin muncă perseverentă, încordată, continuă au fost realizate încă la sfîrșitul lunii iulie sarcinile de plan ale actualului cincinal. Combinatul lucrează în prezent cu întreaga capacitate proiectată, iar în unele secții, datorită modernizării introduse o dată cu repunerea în funcțiune a instalațiilor și proceselor tehnologice, se realizează o producție mai mare decît înainte de calamități. Aceasta creează posibilitatea ca pînă la sfirșitul anului chimiștii de aici sa obțină o producție suplimentară de circa 10 milioane lei. Se vizitează cuptoarele de carbid — principalul produs al combinatului. La cuptorul nr. 6 — noul obiectiv al combinatului aflat in construcție — se face un scurt popas. Oaspeții sunt informați că această lucrare se desfășoară conform graficelor la zi, ea urmînd, conform angajamentului constructorilor, să fie pusă în funcțiune cu o lună mai devreme. Noul cuptor va mări producția de carbid a combinatului cu 82.000 tone anual. Tovarășul Nicolae Ceaușescu adresează colectivului Combinatului chimic din Tîrnăveni calde felicitări pentru spiritul de abnegație de care dă dovadă în rezolvarea sarcinilor prezente și de viitor ale acestei mari întreprinderi. Colectivul de conducere al combinatului, muncitorii se angajează, să nu precupețească nici un efort pentru ca obiectivele ce le revin în cadrul noului plan cincinal, să fie îndeplinite exemplar. La plecarea din Tîrnăveni, locuitorii orașului aduc mulțumirile lor călduroase conducerii partidului și statului pentru grija și ajutorul acordat în zilele de grea încercare din luna mai, pentru ștergerea rănilor pricinuite de inundații și revenirea la normal a vieții în toate compartimentele ei. Se aud urări în cinstea Partidului Comunist Român, se scandează cu căldură P.C.R.-Ceaușescu, Ceaușescu- P.C.R. De la Tîrnăveni, oaspeții s-au îndreptat spre îngrășătoria de bovine aparținînd întreprinderii agricole de stat din Iernut. Aici,’ în fața ’ unor planșe se prezintă date cu privire la baza materială a complexului, organizarea producției, realizările* obținute.’ " * în cursul vizitei se dau informații detailate asupra capacitatii de ■ adăpostire a complexului (8.400 locuri), asupra tehnologiei care permite ca în cursul unui an ,de producție să se obțină' 9.600 viței îngrășați' precoce dețin greutatea de 45 kg pînă la 350 kg ·in timp de maximum 300 zile. (Continuare în pag. a II-a) PREAMBUL LA PRIMA ORA DE CLASA Cînd am sosit în comuna Vulturu pentru a scrie despre un nou profesor venit la catedră, fară să vreau, am încercat emoțiile pe care le-am avut cindva, în clasa a VI-a, în fata noului profesor de limbă română. Ca și atunci, zecile și sutele de întrebări care vizau aspecte dintre cele mai diferite s-au cumulat pînă la urmă în una singură, mare și deosebit de acută pentru noi elevii. Cum va arăta ? Iată-mă dar peste ani, jucîndu-mă cu întrebările așa cum aș fi făcut cu o floare de trifoi și încercind să descifrez in banalitatea unui preambul de circumstanță, reperele convorbirii pe care o voiam cît mai antrenantă. Cum se numește noul dascăl, care semnează aici la Vulturu, prima sa toamnă școlară ? — Steluța Nica, absolventă, (cu media 9,25) a Institutului pedagogic din Galați. Sînt născută, aici,în Vrancea, în comuna Jariștea, și am primit repartiție pentru Școala generală din Vulturu, așa că, vă rog să mă credeți, sunt mulțumită de faptul că voi preda în județul în care m-am născut. — Peste aproape douăzeci de minute clopoțelul vă va chema cu catalog și emoții în fața primilor elevi. Care este gradul care vă stăm însă în aceste clipe ? — înainte de orice, trebuie să vă spun că prima oră de curs în calitate de profesoară s-a consumat cu ani în urmă la Negrilești. Am fost câteva luni în învățământ. Înainte de a intra la institut. Dădusem examen la chimie industrială și pentru că nu reușisem, am intrat ca profesoară suplinitoare la Școala din Negrilești, căutîndu-mi acolo un refugiu. Contactul cu copiii, setea lor de cunoștințe care se vrea mereu satisfăcută, într-un cuvînt, ■ tot felul lor de a fi, m-au atras atît de mult. Incit au dimensionat profesiunea pe care mi-am ales-o, au determinat opțiunea mea pentru această profesiune. Așa că, in mare parte, emoțiile pe care le mai am nu mai păstrează Traian OLTEANU (Continuare în pag. a II-a) ... , . ....... . . toții ...și clopoțelul sună peste ani! Foto: N. MOLDOVEANU ilcovni ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL III - NR. 366 bani SÎMBATA 19 SEPTEMBRIE 1970 4 pagini - 30 bani REFUZURILE DE CALITATE ȘI IMPLICAȚIILE LOR ECONOMICE îmbunătățirea calității producției este una din condițiile esențiale ale creșterii eficienței activității economice. în etapa actuală a dezvoltării industriei județului nostru, îmbunătățirea calității producției constituie o problemă de prim ordin, pentru rezolvarea ei depunîndu-se eforturi susținute de toate colectivele de muncă din unitățile economice. Din experiența acumulată și unele rezultate pozitive înregistrate pînă în prezent, se poate desprinde concluzia că preocuparea pentru îmbunătățirea continuă a calității produselor a devenit unul din principalii factori care influențează direct asupra rezultatelor economice finale ale întreprinderilor noastre și însăși asupra nivelului de rentabilitate a acestora. De asemenea, trebuie scos în relief faptul că, față de aceeași perioadă a anului trecut, refuzurile de calitate au scăzut cu 68,1 la sută, ceea ce arată că există preocupări susținute pentru îmbuntățirea calitativă a produselor destinate atît consumului intern cît și pieții externe. Cu toate acestea, se mai manifestă încă unele neajunsuri și chiar lipsuri, care diminuează din rezultatele bune ce s-ar putea obține în realizarea unor produse de calitate superioară și în creșterea rentabilității întreprinderilor. Astfel, deși refuzurile de calitate au scăzut mult, atît numeric cît și valoric, totuși de la începutul acestui an unitățile industriale ale județului înregistrează 123 refuzuri de calitate. Este adevărat că, datorită unei metodologii specifice de înregistrare bancară, din valoarea lor s-a recuperat 89,6 la sută. Prin încasări ulterioare, însă, pe lîngă faptul că restul valorii este o pierdere efectivă a întreprinderilor, la aceasta din urmă se adaugă și numeroase deplasări și, implicit, scoaterea unui însemnat număr de personal din dispozitivul direct productiv. Dintre refuzurile de calitate înregistrate, atît ca număr cît și ca volum, peste 73 la sută sînt produse de U.E.I.L. Vrancea, U.E.I.L. Focșani, I.I.L. Adjud și I.I.L. Focșani. In afară de refuzurile propriu-zise de calitate, numeroase alte refuzuri de plată se înregistrează datorită unor cauze, de asemenea, subiective ca : erori de calcul, livrări de produse cu anticipație, diferență de preț, și mai ales refuzuri de plată pentru marfa necomandată.® Pe județ, din cauza acestor deficiențe s-au înregistrat de la înce- Ing. St. ILIESCU (Continuare în pag. a II-a) LA C. A. P. VÎNATORI De ce brigada lui Cristea Sîrbu privește cu indiferență campania de toamnă? La cooperativa agricolă Vînători urmează să se însămînțeze în această toamnă 450 hectare cu grîu. Dintre acestea, 310 hectare vor fi semănate după floarea-soarelui și porumb. De aici decurg o serie întreagă de obligații pentru unitatea respectivă. în primul rînd se impune eliberarea grabnică a terenului, ca și pregătirea acestuia în cele mai bune condiții. Ne-am adresat tovarășului Cristea Sîrbu, care conduce brigada de la Petrești cu următoarea întrebare : — Cît grîu va avea de semănat brigada dumneavoastră ? 77 — 150 de hectare. Dintre acestea, hectare, în care încorporăm grîu în al doilea an sînt pregătite. Urmează numai să fie discuite a doua oară. — Dar restul de suprafață ? — In rest mai avem de recoltat 44 hectare de floarea-soarelui (acțiunea în sine a început de-abia la 15 septembrie cînd s-au recoltat cu 2 combine numai 7 hectare — n.n.) și 29 hectare de porumb care le-am început pe alocuri, dar le vom termina după floarea-soarelui. Discutăm cu șeful de echipă Gheorghe Galoiu : „Pînă pe seară întreaga floare va fi recoltată". Brigadierul stabilește însă alt termen : „pină poimîine", ca să cedeze în cele din urmă la „răspoimîine" cu cîntăritul betelor cu tot. Privim lanul de floarea-soarelui. Multe din pălării s-au scuturat, astfel încît față de recolta scontată se înregistrează pierderi vizibile. „Celelalte brigăzi au recoltat manual suprafețele de care dispun și le-au terminat — recunoaște brigadierul de la Petrești. La noi însă, suprafața e ceva mai mare“, găsește el o scuză de ultimă oră, destul de stîngace de altfel. Și ca să fie crezut, adaugă: „Pe alocuri a fost și mai verde“ — uitînd că în mare parte lanurile s-au scuturat. Privim și porumbul, recoltat aici în pripă. Nu peste tot s-au făcut glugi, o mare parte din coceni zăcînd pur și simplu pe tarlale. Porumbul nerecoltat a fost lăsat Dimitrie MIRON (Continuare în pag. a II-a) Recoltarea strugurilor... In unitățile viticole din județul nostru, recoltarea strugurilor de masă continuă cu intensitate. Adus tricii cu grijă rodul bogat al viilor, cooperatorii din Jariștea, ținînd să fie printre primii care își achită sarcinile de contract, au livrat pînă acum peste 320 de tone de struguri. Ei sînt urmați în ordine de cooperatorii din Tîmboiești cu 240 tone, Unirea și Dumbrăveni cu 100 tone, Slobozia-Bradului cu 70 tone și Odobești, Urechești, Vîrteșcoiu și Bordești cu cantități ce depășesc 50 tone. florii-soarelui și a porumbului ■ [UNK] [UNK] Campania de recoltare se află în plină desfășurare și la cooperativa agricolă din Mircești. Aici, din suprafața de 130 hectare cu floarea-soarelui, rămasă în cultură, s-au recoltat deja 120 hectare, iar din producția obținută s-au predat în bază pînă acum, peste 80 tone. La porumb, această importantă acțiune a început de numai trei zile. De pe cele 40 hectare recoltate pînă în prezent, s-a realizat o producție medie ,de 2300 kilograme la hectar, iar în următoarele zile se preconizează obținerea unei producții medii mai ridicate. INIMI „CARITABIU“ CARE „BAT“ PENTRU... ROTI Rețin atenția ca un.,gest, pozitiv, pe care îl consemnăm ca atare, acele adrese furnizate de unitățile socialiste care, atunci cînd sînt solicitate să dea relații asupra conduitei unuia sau altuia dintre salariații lor, o fac în deplină cunoștință de cauză, corect, obiectiv, cu mult spirit de răspundere. Cităm, spre pildă, adresa trimisă cu un timp în urmă de I.J.C.M. Vrancea, ca urmare a unei solicitări a organelor de miliție interesate de conduita unui salariat care săvîrșise mai multe fapte contrare legii. „Voinea Ion, citim între altele, a fost gestionar și casier mandatar la întreprinderea noastră. Datorită unor erori strecurate de calculatorul I. T. în statele de plată, acesta și-a însușit în mod repetat sume de bani. De asemenea, în aceeași perioadă, a fost descoperit falsificînd state de plată și bonuri de consum. Față de această situație, am înștiințat organele de urmărire penală. In prezent, se efectuează predarea gestiunii, urmînd ca faptele sale să fie puse în discuția salariaților întreprinderii". Corect. Unitatea a procedat exact așa cum îi dictau interesele generale, cele mai elementare imperative de serviciu. Măsurile ei urmînd să potențeze, dînd o valoare educativă superioară acelora ce urmau să fie luate de reprezentanții legii, însă nu întodeauna și la toate unitățile, lucrurile evoluează astfel. Să exemplificăm. Un tractorist de la I. M. T. F., sectorul Vidra, Nicolae Purcel, săvîrșește la un moment dat o înșelăciune în dauna unității, falsificînd în acest scop o confirmare trimisă de sectorul de exploatare Năruja. Cum era firesc, se declanșează în scurtă vreme activitatea de tragere la răspundere a vinovatului pentru escrocherie, fals și uz de fals. Insă — culmea ironiei — conducerea sectorului al cărui salariat era N. P. expediază o adresă, un fel de certificat de bună purtare în care escrocul era... curat ca lacrima. De la un capăt la celălalt, factorii de răspundere de la Vidra cîntau pe una și aaceeași strună, făceau caz tocmai de atributul care îi lipsea tractoristului, cu desăvîrșire, cinstea. Dar, să cităm, spre exemplificare, cîteva rînduri din adresa pusă în discuție: „Noi, conducerea sectorului mecanizat Vidra, Călinescu Eugen și Gheorghe Marica, Jăm următoarea caracterizare: In perioada cît a lucrat la noi, numitul a dat dovadă de conștiinciozitate în serviciu, disciplină și bunăvoință (?!) Nu a adus nici un prejudiciu unității noastre și a căutat să se achite — luați seama! — cu cinste de toate sarcinile trasate de conducere, cît și cele pe linie de producție (?). Mircea LAZĂR (Continuare în pag. a II-a) CARNET SPORTIV FOTBAL H Duminică 20 septembrie a.c., reprezentanta noastră în Campionatul național de fotbal, divizia C. „Automobilul" Focșani, va juca în deplasare cu, formația „Petrolistul" Boldești. Cu această ocazie, anunțăm suporterii care vor însoți la Boldești echipa noastră, că meciul este programat la ora 11:00. Din Campionatul republican de juniori la fotbal, speranțele noastre se vor deplasa duminică dimineața la Rimnicu-Sărat în vederea meciului „Automobilul" Focșani — „Olimpia" Rîmnicu-Sărat. H în cadrul etapei a 111-a a Campionatului județean de fotbal, iubitorii sportului cu balonul rotund pot urmări astăzi următoarele meciuri: „Foresta" Cosmești — „Milcovul" Focșani, ora 16, teren Cosmești; „Luceafărul" Focșani — „Foresta" Gugești, ora 16, teren „23 August" Focșani. Același campionat județean de fotbal programează mîine, partidele: „Vrancea" Focșani — „Locomotiva" Adjud, ora 16, teren „23 August" Focșani: „Rapid" Panciu — „Constructorul" Focșani, ora 11, teren „1 Mai" Panciu; „Trotușul" Ruginești — „Victoria" Odobești, ora 13, teren Ruginești; „Flacăra" Odobești — „Victoria" Focșani, ora 16, teren Odobești. HANDBAL Mîine, la ora 11,00, la Rîmnicu- Sărat, handbaliștii de la „Confecția“ Focșani vor susține revanșa meciului care a avut loc duminica trecută, in compania formației „Voința" Rimnicu-Sărat, revanșă ce face parte din cadrul întîlnirii bilaterale planificată de cele două cluburi. JL La cooperativa de consum dio Dumbrăveni: Există lipsuri din... abundență — ale căror unități comerciale aparțin cooperativei mai sus-amintite — se efectuează ireproșabil. Iată însă că, la o analiză mai amănunțită a acestei cooperative, se constată că lucrurile nu stau tocmai așa. Vizitind zilele trecute cîteva din cele 23 de unități comerciale, aparținînd cooperativei Dumbrăveni, discutînd cu gestionarii și cetățenii, am ajuns la concluzii de loc favorabile diriguitorilor comerțului cooperatist și, în special, celor ai NECOOP-ului, factorul răspunzător de buna aprovizionare a populației din mediul rural. Nu de puține ori, cumpărătorii sînt nevoiți să părăsească magazinele respective, fără a găsi mărfurile solicitate. în sectorul alimentar al magazinului universal din Dumbrăveni lipsește de mai mult timp brînza telemea (atît de oi cît și de vaci), conservele de pește, biscuiții, laptele praf, sarea la pacete etc. Din păcate, după cum am putut constata ca și după, mărturisirea tovarășului președinte al cooperativei de consum, situația este valabilă pentru toate unitățile și raioanele,cu profil alimentar de pe raza de activitate a cooperativei. în raioanele „metalo-chimice" ale magazinelor, lipsa anumitor produse face și ea obiectul nemulțumirii cumpărătorilor. Gestionarul George Basarab ne declara că, deși în repetate rînduri, a solicitat prin note de comandă anumite produse, ele n-au fost trimise de la IJECOOP. Așa se face că toată vara nu a avut ipsos, cafele, lighene din metal emailat, farfurii, tacîmuri cositorite, piese de schimb pentru biciclete, servicii de ceai și cafea, oxid galben pentru zugrăvit etc. Lista produselor, pe care cooperativa din Dumbrăveni nu le-a pus în vînzare de cîteva luni, ar putea continua cu multe alte exemple. în ceea ce privește desfacerea produselor industriale, tovarășul Nicolae V. RADU (Continuare in pag. a M-a! Ori de cîte ori analizează activitatea diverselor cooperative din mediul rural, conducerea I.J.E.COOP. Vrancea citează printre fruntașe pe cea din Dumbrăveni. într-adevăr, această cooperativă de consum își depășește sistematic planul de desfacere a mărfurilor. S-ar putea, deci, considera că aprovizionarea cu mărfuri de toate categoriile a locuitorilor din comunele Dumbrăveni, Tîmboiești, Slobozia-Bradului și Bordești MICOVUL MAGAZIN fopJMX,a III-a Mobila primește ultimul retuș —din 1PUf. Seara zilei de 13 septembrie, mai mulți călători care doreau să ajungă la Focșani (elevi, muncitori cu abonamente de călătorie, diverși alți salariați) au fost păcăliți zdravăn. Autobuzul de pe ruta Herăstrău— Focșani n-a oprit nici în centrul Vidrei, nici în stație. Ocolind „ocolul", a ieșit ca un bolid pe altă uliță. Și s-a oprit tocmai pe panta de asfalt, a „vărsat" urgent doi-trei călători (o DEN PACALA, STIL TINDALA elevă a Liceului Vidra a fost pur și simplu, zvîrlită din autobuz) și a zbughit-o mai departe ! A venit, vorba vrînceanului, „mai pi sub seară", autobuzul Focșani—Vidra—Focșani (condus de Neculai Pering). Acesta a luat cîțiva călători din Vidra și a trecut pe lingă cei din Burca (vreo 20 care ar fi avut loc!), fără oprire. Nu știm dacă șoferul respectiv a zîmbit. Dar atit lui, cît și conducătorilor auto care procedează astfel, să li se servească un anume fel de „supliment", nncit să le piară pofta de... zimbete gen Păcală, stil Tîndală pe seama călătorilor. S. A. LUNTREA DE PAPIRUS VA ÎNVINGE OCEANUL (1) . Publicația italiană „Epoca" a reprodus in paginile sale jurnalul cunoscutului explorator Thor Heyerdahl, scrisă în timpul celei de-a doua expediții „Ra" de traversare a Atlanticului: 6 mai 1970. Sîntem la Safi, vechi port marocan la Atlantic. Zidurile singuratice care înconjoară grădinița de copii din oraș se cutremură prăbușindu-se sub greutatea buldozerului, în imensa groapă’deschisă de acesta a fost așezat un obiect care seamănă cu gîtul unei păsări uriașe sau cu o floare bizară. De fapt, silueta unei ambarcațiuni care la prima vedere stîrnește impresia a ceva din cale afară de fragil. S-a născut „Ra-II", luntrea de papirus care va traversa Atlanticul pentru a dovedi că vechii egipteni puteau brăzda oceanele in micile lor ambarcațiuni din fibre vegetale. Ra-II se mișcă încet pe uscat, împinsă cu grijă de oamenii care au construit-o. Populația umple străzile înguste care duc spre port. FIRUL CONDUCĂTOR în această dimineață de mai. Ra II este purtată sărbătorește pe străzile orașului Safi. Patru dintre cei care o transportă sunt deosebit de mulțumiți. E vorba de Demetrio, Jose, Juan și Paulino; toți patru sunt indieni din America de Sud. La construcția corăbiei ne-am folosit de măiestria lor. Sunt din insula Seguiri situată pe la(Continuare Snipag,**!**) V L