Milcovul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 376-454)

1970-10-18 / nr. 391

■5MILCOVUL pag. fi O fată „dezghețată" Capriciile vremii — speram — nu ne vor sili să renunțăm la consumarea încrhețatei. Pînă mai ieri, alaltăieri, acest octom­brie, uimitor primăvăratec, ne-a ademenit să solicităm, în preaj­­ma Autogării Focșani, cîte-o înghețată. Vînzătoarea, o fată foarte „dezghețată" și... descur­căreață, vindea înghețată „Sport" cu 1 leu în loc de 0,70 lei cît costă de fapt. A făcut vînzare... bună. Apoi a închis, a așezat peste cele trei capa­ce ale frigotonetei un lanț, a încuiat lacătul. Cîtiva puști care cunosc „soiul" acesta de încuietoare, au săltat capacele și... trai dulce, nene­­­­esizați, cîțiva sinceri bine­voitori, i-au adus la cunoștin­ță vînzătoarei să vadă cam cu cît a fost păgubită. Lipseau vreo două sute de bucăți. Dar ea, polar­ nepăsătoare : — Pagubă-n ciuperci, eu am predat cheile, nu mai răspund. Și-apoi... Ah, da, uitasem ! la 4 000 de înghețate vîndute cu 1 leu (deci cu 0,30 lei în plus) pa­­guba-n... ciuperci, era supor­tabilă. Bineînțeles, din buzunarele scumpărătorilor! Două accidente de circulație în noaptea de 14 spre 15 oc­tombrie a.c. s-au petrecut două grave accidente de circulație : un autocamion condus de șofe­rul Niță Dumitru aparținând Autobazei Focșani, a intrat într-o căruță care circula spre Adjud. Una dintre cele patru victime a decedat ime­diat iar celelalte trei, în stare gravă, au fost transportate de urgență la Spitalul din Adjud. în aceeași noapte, la ora 2, pe un alt traseu, la Slobo­­zia-Bradului, o trăsură condu­să de Octavian Marcu (circu­­lînd fără felinar și fără ochi de pisică) a fost lovită de o a­­utobasculantă. Proprietarul tră­surii se află internat la spital. Ambele accidente constituie un semnal de alarmă, atenție și iar atenție (mai ales în se­zon și la ore cu vizibilitate re­dusă) ! Dialog între frizeri Pînă și bărbierul din Sevilla ar fi scăpat briciul din mină, ascultîndu-i recent pe cei doi pseudoconfrați ai săi (pe Gheor­­ghe Ionescu și Ștefan Constan­­tinescu, lucrători la frizeria din centru, condusă de Mircea Pa­­nait). Din decență, nu putem să vă redăm expresiile necuviincioase ale celor doi. Dialogul lor le­za auzul­­ numeroșilor clienți. Dar, parcă ignorînd cele mai e­­lementare norme ale bunei cu­viințe, Ionescu și Constantines­­cu dominau clompănitul foarfe­cilor, „șoapta" bricelor. Vulgaritatea a distonat în­totdeauna cu bunul simț și cu inteligenta. Dacă cei doi au dat uitării ceea ce nu trebuie uitat, de ce nu sunt trimiși să tundă capre ? Pînă una-alta, o „frecție" lexicală nu le-ar strica! Rubrică redactată de Aurel SANCIU-MILCOVIN Planul U.T.O. corelat cu cerințele producției în unele întreprinderi, încă mai în­­tîlnim tendința de a întocmi planul de măsuri tehnico-organizatorice în mod cu totul formal. Mai precis, obiective­le prevăzute „din birou" nu au tan­gență cu realitatea pe care o ridică secțiile productive, nu se axează pe problemele esențiale îndreptate spre creșterea producției și producti­vității muncii, pe folosirea integrală a rezervelor interne în vederea spori­rii eficienței economice a întregii ac­tivități. S-a observat că atunci, cînd măsurile din planul M.T.O. nu vizează problemele esențiale ale producției, apar deseori anumite neajunsuri ce di­minuează realizările, cheltuielile ma­teriale și de secție se depășesc nejus­tificat, nu se realizează ritmicitatea producției — acest atribut de mare importanță care la rîndul său se răs­­frînge direct asupra îndeplinirii pla­nului fizic, a calității sortimentelor din producția curentă. Fără a presupune că la întreprinde­rea de industrie locală Focșani s-ar manifesta o asemenea tendință, putem afirma, în urma analizei întreprinse, că planul M.T.O., pe lingă obiectivele concrete, cuprinde destule măsuri „la general", o dovadă a superficialității cu care este întocmit. Subliniem însă faptul că, acolo unde măsurile tehnico-organizatorice răs­pund unor cerințe imperioase, rezul­tatele sunt ilustrate în îndeplinirea sarcinilor de plan. La secția lemn a I.I.L., de pildă, s-au prevăzut cantită­țile de lobdle industriale, placaj, che­restea de diverse esențe, în vederea Îndeplinirii ritmice a sarcinilor de plan. Pe primele 9 luni ale acestui an, realizările au fost satisfăcătoare, da­torită măsurilor urmărite și aplicate la secția de împletituri din Suraia, la cele de dogărie din Odobești și tîm­­plărie din Panciu. în ramura metalurgică, planul a fost depășit cu 800 000 lei, ca urmare a a­­plicării măsurilor tehnico-organizato­rice, privind reorganizarea echipelor, întărirea disciplinei și organizarea lucrului în trei schimburi. Asupra a­­cestui rezultat au influențat și comen­zile încheiate de I.I.L. în cooperare cu uzinele „Tractorul" Brașov, asistența tehnică care a fost mai bine asigura­tă. Aici s-a prevăzut, de asemenea, tăierea metalelor prin sudură cu dis­pozitive de ștanțare, ceea ce a dus la creșterea productivității la debitare cu 15 la sută și, implicit, la economisirea de metale. Inginerul Doru Bîrhală și tehnicianul Dumitru Neagu s-au în­grijit îndeaproape de aplicarea măsurilor tehnico-organizatorice sta­bilite. Succese s-au înregistrat și în ramu­ra textilă (planul valoric fiind depă­șit cu 3 milioane), unde prevederile planului M.T.O. privind nominalizarea producției și punerea în funcțiune a mașinilor de cusut electrice, au fost Îndeplinite. Fără prea multă greutate însă, se reliefează carențele din secțiile unde măsurile prevăzute au rămas pe hîr­­tie. De pildă, în ramura chimică s-a înregistrat o restanță la planul valo­ric de 1 000 000 lei, datorită faptului că nu s-au asigurat­ mișcarea mij­loacelor de transport, matrițele, cali­tatea comenzilor fiind defectuoasă. (Am adăuga noi, așa cum bine știe tovarășul Ion Bratu, șeful acestei sec­ții). O restantă de 2 800 000 lei o înre­gistrează I.I.L. și la materialele de construcție (șef secție Ștefan Hanga­­nu). în acest compartiment, măsurile tehnico-organizatorice au rămas pe hîrtie , o dovadă în acest sens fiind proasta calitate a spalierilor pe care beneficiarii, pe bună dreptate, îi re­fuză. Rezultate slabe au înregistrat și secțiile 2 lemn Focșani și lădițe Năru­­ja, unde planul nu a fost realizat, ca o consecință a defecțiunilor de orga­nizare, în planul M.T.O., pentru anul acesta, se prevede creșterea volumului de producție la secțiile binale, împleti­turi și la morile comerciale. Nu sunt prevăzute însă, măsuri tehnico-orga­nizatorice concrete privind creșterea productivității muncii și sporirea efi­cienței economice. Iată de ce, găsim de cuviință să amintim comitetului de direcție de la I.I.L. Focșani, tuturor șefilor de secții, maiștrilor și tehnici­enilor că planul M.T.O. nu e o sim­plă formalitate, că el trebuie corelat cu cerințele producției, cărora trebuie să le răspundă cu promptitudine. Dimitrie CARTOJAN Duminică 18 octombrie 1970 (Urmare din pag. 1) Adjud, Mărășești și Focșani sunt în grevă alături de alți peste 20 000 greviști din țară — lucrători din a­­teliere, depouri, servicii de întreține­re și revizie C.F.R. în orașul Focșani, muncitorii erau organizați în sindicate, aveau o sec­ție a Partidului Socialist care-și avea sediul în strada Teatrului, la numă­rul 2. Aici au avut loc o serie de întru­niri în ajunul grevei generale, unde, printre altele au fost popularizate re­vendicările muncitorimii, cuprinse în memoriul înaintat guvernului la 11 octombrie, într-unul din manifestele Secției Focșani a Partidului Socialist, manifest rămas netipărit din cauza instituirii cenzurii în întreaga țară, în afara che­mării de a participa la o întrunire în sediul local al partidului se arăta: „Reproducem încă o dată deziderate­le maselor pentru a se vedea legiu­­itatea acțiunii noastre. Ce cerem noi: respectarea drepturilor de asociațiu­­ne și recunoașterea delegațiilor consiliilor muncitorești din toate în­și­­reprinderile ; retragerea armatei din toate fabricile, uzinele și atelierele; interzicerea strictă direcțiunilor din întreprinderile statului de a se ames­teca sub: orice formă în chestiunile­­referitoare la organizarea muncito­rilor și­­ reintegrarea în servici a tutu­ror lucrătorilor concediați sau sus­pendați ; acordarea revendicărilor formulate de muncitorii din instituți­ile statului, atît acolo unde au func­ționat comisiuni de arbitraj (C.F.R. și Monitorul oficial) cît și acolo unde asemenea comisiuni nu au fost încă constituite; suspendarea aplicării le­­gii pentru­­ reglementarea conflictelor colective de muncă; desființarea e­­fectivă și completă a stării de ase­diu și a cenzurii“. în țară, între timp, lucrurile se pre­cipită prin declanșarea grevei la 18 octombrie 1920 de către muncitorii ceferiști din București, în rîndul că­rora domnea o vie agitație, ca urmare a amenzilor, a concedierilor, a pur­tării neomenești față de ei. O telegramă urgentă sosită din Ba­cău înștiința inspectoratele regionale ale Ministerului Muncii că la depouri­le Botoșani, Adjud, Mărășești, Comă­­nești personalul a declarat grevă in ziua de 18 octombrie, iar intr-un bu­letin de informații pe perioada 17— 23 octombrie al Comandamentului corpului III de armată, care avea sar­cina de „a asigura liniștea" în această zonă a țării se menționa încă o dată că în stațiile Focșani, Adjud, Mără­șești pe ziua de 18 octombrie s-a de­clarat grevă întregului personal C.F.R. Printre primele măsuri luate de gu­vern pentru a reprima grevele, se în­scrie și ordinul dat comandanților garnizoanelor Focșani și Fălticeni, pre­fecților și jandarmeriei din aceste o­­rașe de a lua măsuri în vederea a­­ducerii la posturile lor a greviștilor ceferiști. Astfel, într-o telegramă a­­dresată administratorului plășii Tro­tuș (Adjud) se arăta : „Luați măsuri pentru aducerea la posturile lor a greviștilor C.F.R.: mecanici, fochiști, curățitori, încărcători și meseriași din depoul Adjud“. La centrul de cale ferată Mărășești a fost numit comandant militar al gării un ofițer superior care avea în subordine toate trupele și lucrătorii mobilizați. Au fost înființate patrule speciale de jandarmi, care circulau între Putna Seacă și Mărășești, cu rolul de a aduce forțat la lucru pe ceferiști și de a-i supraveghea în timpul lucrului cu ajutorul santinele­lor, în ciuda acestor măsuri represive nici un tren nu a plecat din Mără­șești, Focșani și Adjud, începînd cu ziua de 18 octombrie. Din datele privitoare la desfășura­rea grevei generale în județul Vran­­cea rezultă că în această parte a țării, unde grevă a avut o amploare mai restrînsă, comparativ cu alte re­­giuni, ea a luat sfîrșit la date dife­rite și nu în aceeași zi în toate ora­șele. De altfel la 28 octombrie conduce­rea Partidului Socialist și a sindica­telor a dat ordinul de încetare a gre­vei pe întreaga țară, deși grevă nu și-a atins obiectivele pentru care a fost declarată. Greva generală din octombrie 1920 a fost o adevărată școală pentru muncitorimea română. Analizînd des­fășurarea ei, cauzele insuccesului, au fost desprinse o serie de concluzii privitoare la activitatea de viitor a mișcării. Cel mai important învățămînt a fost necesitatea creării unui partid con­secvent revoluționar, a unui partid comunist, capabil să conducă prole­tariatul în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor sale istorice. La 8 mai 1921 a avut loc la Bucu­rești Congresul — care a consfințit transformarea Partidului Socialist în Partidul Comunist Român. Continuînd lupta de veacuri pentru eliberarea socială și națională, cele mai bune tradiții ale mișcării munci­torești și socialiste din România, Par­tidul Comunist este exponentul fidel al intereselor clasei muncitoare, ale întregului nostru popor. 50 DE ANI DE LA GREVA GENERALĂ DIN OCTOMBRIE 1920 Imperativul podgorenilor: rodul viilor­ cules fără zăbavă! Sintem­ la jumătatea lunii octom­brie care marchează perioada de vîrf a muncilor agricole. Deoarece unită­țile din județul nostru dețin o însem­nată pondere viticolă, pentru podgo­reni nimic nu este acum mai impor­tant decit recoltarea strugurilor, atît pentru consum, cît și pentru vinifica­­tie. Urmărind în permanentă acest lu­cru, în cadrul întreprinderilor agri­cole de stat s-au recoltat pînă în pre­zent 4655 din 6113 hectare cu plantații aflate pe rod. La întreprinderea agricolă de stat Cotești culesul se va încheia la toate fermele în maximum 10 zile. Zilnic, la cele 13 centre de vinificație ale fermei industriale, condusă de ingine­rul Teodor Oancea, se prelucrează peste 50 de vagoane de struguri. Mai avansate cu recoltatul sunt fermele conduse de inginerii Florin Dăiescu, Constantin Scrieciu, Ion Bocăneală. Cu bune rezultate se vor înscrie în această toamnă și fermele conduse de Ținea Dobre, Mi­hai Dobre, Gheorghe Nica, cît și cea condusă de Constantin Scrieciu, a cărei producție medie de pe cele 176 hectare, se apropie de 9 500 kilograme la hectar. Cu toate acestea însă, ritmul cule­sului nu decurge normal în toate uni­tățile din podgoriile noastre. în coo­perativele agricole, din cele 15 729 hectare, strugurii au fost culeși doar în proporție, de 39 la,, sută,­­Cu toate că au fost întocmite grafice pe zile în funcție de forța de muncă și posibili­tățile existente. „Deși noi ne-am pregătit suficient, ne spunea inginerul Aurel Blidaru, direc­torul Fabricii de vinuri, la centrele de vinificație nu se văd căruțe cu stru­­guri care... să ne dea de lucru. Aceas­ta face ca zilnic utilajele să funcțio­neze numai cu 40 la sută din capaci­tatea lor de prelucrare. Pe lingă în­­tîrzierea culesului, care se face vizi­bil simțită, la centrul de la Odobești strugurii sînt aduși zdrobiți prea tare, iar la cele din Găgești și Focșani, din comoditate, unitățile ne livrează stru­­guri albi în amestec cu cei negri." în fiecare unitate există un volum mare de muncă. Rezolvarea lui de­pinde însă de priceperea și spiritul organizatoric al specialiștilor și con­siliilor de conducere. Dacă cooperatorii din Odobești au transportat la centrul de vinificare 105 vagoane de struguri din cele 200 stabi­lite, iar cei din Bolotești 106 din 255 vagoane, la Faraoanele, Broșteni, Cotești, Cîrligele, Urechești, Jariștea, Păunești, Cîmpineanca, Budești, uni­tăți cu profil viticol bine conturat, culesul nu a demarat cu toate forțele. Semnalam și într-un articol ante­rior faptul că la cooperativa agricolă din Ruginești nu se acorda suficientă atenție culesului. Situata se repetă. Pînă acum, s-a recoltat abia 10 la su­tă din planul de 1811 vagoane. Nici un fel de rap,tju­ng,,m­­ai poate sta în picioare. Întîrzierea recoltării strugurilor, neîncadrarea în perioada optimă nu pot avea ca rezultat de­cât diminuarea producției. De aceea, înzecirea eforturilor pentru ca rodul viilor să fie cules fără pierdere este imperativul de care trebuie să țină cont tot­ viticultorii din județul nostru. P. NICOÍ.AE Se completează cu marfă standurile magazinului din cartierul Bahne le aici începe cert (Urmare din pag. I­­ te din viata cotidiană a mînuitorilor de topoare, de tapine și de drujbe. „Cu voința și puterea celor 60 de muncitori ai mei, cu două funiculare semi-permanente, patru drujbe și un tractor, nu numai că vom reuși sa trimitem spre producție 12 000 metri cubi de masă lemnoasă, dar putem muta și munții din loc“ — mărturi­sește Ion Galoiu de la Gîrbova. As­­cultîndu-l însă pe Vasile Jitea, șe­ful parchetelor Milcov IV și Milcov V, cel căruia i s-a încredințat rea­lizarea în actualul an forestier a 14 000 metri cubi lemn diferit, uiți că mai adineauri, trecînd pe la Ursa, Dumi­tru Fășioiu, cel care-l înlocuiește cu multă competență pe Gheorghe Po­­nea, plecat la cîmp să procure hrana pentru vite, se „laudă" cam cu ace­­leași cifre, „păi, 14 000 de metri cubi avem $i noi de dat la vale". Coborînd pe aceleași întortocheate și umede drumuri, pe Valea Milcovu­­lui, pe unde calamitățile verii au cre­at, pe alocuri, alunecări de teren, în­cerci sentimente de stimă pentru a­­cești stăpîni ai secularelor păduri vrîncene, și-ți stăruie în aur spusele lui Vasile Jitea: „Ne-au desființat ploile jumătate din cabană, am făcut alta mai arătoasă cu sală de mese, cu dormitor, cu bucătărie, cu grajduri, sus, la Poiana lui Andrei, de unde zic eu, începe cerul, că-i ultimul punct înalt". Gîndeam că toate profesiile au fru­musețea lor, aspră sau delicată, dar aceasta, a oamenilor pădurii, își re­liefează mai pregnant particularități­le ; clipele, cînd drujba cîntă în o­­blîncul arborelui, care apoi își nea­ga verticalitatea, clipele cînd tapine­­îi încolonează oștirile silvestre și cînd trec Pe lîngă tîmpla stîncilor — funicularele, sau cînd lemnul intră în prima ferchezuială și devine com­ponent al stelelor — toate clipele a­­cestea­ se fac căldură de imn omenesc, atotstăpînitor al distantei dintre su­surul de izvor și șoapta aurie a stelei. tv MEMENTO DUMINICĂ 18 OCTOMBRIE 9.00~De3„A.,-o rea emisiunii. Matineu duminical pentru copii și șco­lari. 10.00 Viata satului. 11.30 Matineu simfonie. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Fotbal . Rapid — Universitatea Craiova (Divizia națională A). Transmisiune de la stadionul Republicii. 14.15 Publicitate și muzică. 14.30 Emisiune în limmba maghiară. 16.00 Muzică de promenadă. 16.15 Hipism . Marele Premiu de curse cu obstacole de la Pardubice. 17.30 Patinaj artistic. 19.20 Desene animate. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reportaj Tv. „Întoarcerea băr­baților". 20.20 Film artistic: „Inspectorul ge­neral". 22.00 Interpreți preferați de muzică populară. 22.30 Telejurnalul de noapte. MEMENTO LUNI 19 OCTOMBRIE în jurul orei 16.45. Transmisiune directă la posturile de radio și televiziune a cuvîntării pre­ședintelui Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România, NICOLAE CEAUȘESCU, la Sesiunea Jubiliară a Organizației Națiunilor Unite. 18.00 Deschiderea emisiunii. Micro­­avanpremiera. 18.05 Student la Politehnică. 18.35 Panoramic științific. 19.00 Actualitatea în economie. 19.20 „1 001 de seri". 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Roman foileton. „Punct și contra­punct", (Sfîrșitul serialului). 20.45 Steaua fără nume. 21.35 Teleglob . 22.00 Telejurnalul de noapte 22.15 Muzică populară. 22.30 Rampa. 23.00 închirierea emisiunii. radio DUMINICA 18 OCTOMBRIE PROGRAMUL 1 6.05 Concertul dimineții. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-ruti­­er. Sport. 8.00 Sumarul presei. 8.10 Avanpremieră cotidiană. 9.00 Radiomagazinul femeilor. 9.30 Ora satului. 10.00 Cavalcada ritmurilor. 11.15 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 12.00 De toate pentru toți. 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.15 Noutățile săptămînii — muzică ușoară. 13.30 Unda veselă. 14.45 Sport și muzică. 17.15 Caravana fanteziei. 18.00 Concert de muzică ușoară. 19.00 Gazeta radio. 19.20 La microfon Hugues Aufray. 20.05 Teatru scurt, „Analfabetul”. Co­medie de Branislav Nușici. 20.27 Melodii de dragoste. 20.45 Duete din operete. 21.00 Zece melodii preferate. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorolo­gic. 22.10 Panoramic sportiv. 22.30 Muzică de dans. 22.50 Moment poetic. 23.00 Programul de dans continuă. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. LUNI 19 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 5.05— 6.00 Muzica dimineții. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-ruti­­er. Sport. 9.30 Revista literară radio. 10.10 Curs de limba engleză. 11.05 Radio-Prichindel. 11.45 Sfatul medicului. „Igiena muncii tinerilor". 12.00 Miniaturi distractive. 12.25 Știința la zi. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.45 Din muzica popoarelor. 14.00 Compozitorul săptămînii. César Franck. 14.30 Te apăr, te laud, te cint — e­­misiune pentru estasi 15.30 Melodii de Edmond Deda și No­­ra Demetriad. 16.00 Radiojurnal- Buletin meteo-ru­­tier. 16.45 Transmisiune directă de la New York. 17.05 Antena tineretului. 17.50 Poșta radio. 18.00 Cîntecul e pretutindeni. 19.00 Gazeta radio. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Microrecital Margareta Pîslaru. 20.20 Argheziană. „Moliftul". 20.30 Teatru radiofonic. Prem­ieră. „Baba Hîrca" de Matei Millo. 32.00 Radiojurnal. Buletin meteorolo­gic. 22.20 Sport. 22.30 Meridiane melodii. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. cinema DUMINICĂ 18 OCTOMBRIE Cinema UNIREA Focșani — „Întîlni­­rea“. Cinema FLACĂRA Focșani — »Sub semnul lui Monte Cristo". Cinema POPULAR Adjud — »Marile vacanțe". Cinema LUMINA Mărășești — »Drep­­tul de a te naște". Cinema POPULAR Panciu — »Joc dublu în serviciul secret“. Cinema VICTORIA Odobești — »Cas­telul condamnaților". LUNI 19 OCTOMBRIE Cinema UNIREA Focșani: „Mayer­ling“ II—II­. Cinema FLACARA Focșani: „Căsăto­rie în stil grec". Cinema POPULAR Adjud : „Doi băr­bați pentru o moarte". Cinema LUMINA Mărășești: „Cei o mie de ochi ai doctorului Mabusse". Cinema POPULAR Panciu : „Căsătorie prin mica publicitate". Cinema VICTORIA Odobești: „24—25 nu se înapoiază". N.R. Ziarul nu-și asumă răspunderea pentru eventualele schimbări în pro­gram. MEMENTO © MEMENTO © MEMENTO (Urmare din pag. I) tele Brazdă și Cătină. Pe teren nu erau 350 de cooperatori, așa cum ne-au spus tovarășii din consiliul de conducere, ci doar vreo 200. Am intrat pe tarla in urma oamenilor care depănușau porumbul. Din 10 în 10 tulpini, se găsea cite un știulete, alții rămîneau pe cîmp fără a fi strînși. Lingă o gră­madă de ciocani am găsit două tolbe pline. Am făcut „impru­dența" să le răsturnăm. Erau ale cooperatoarei Stanca Gusti, din echipa condusă de Sandu Rogoz. Deși nu trecuseră decit 2 ore de cînd începuse munca, prima grijă a ei a fost să-și asi­gure „rația" zilnică. Cînd există atîta risipă, nu ne mai îndoim de producția medie de 1700 kilograme la hectar care se realizează. La floarea­­soarelui s-au obținut doar 1000 de kilograme la hectar, nu nu­mai din cauza producției slabe datorată neîntreținerii la timp a culturii, dar și sustragerii. Datorită faptului că nu s-a luat nici o măsură, cooperatorii cau­tă să dijmuiască producția și acum. La punctul Balta ar coopera­ ÎN AGRICULTURĂ t­vei agricole din Răstoaca se însămînța cu două semănători. Deoarece nu urmărea nimeni lu­crarea, sămînța se încorpora la 3—4 centimetri, iar grapele erau numai de formă. Asemenea deficiențe am în­­tîlnit și pe tarlaua Paltan a cooperativei din Biliești. Deși brigadierul Costică Costache era pe cîmp, însămințatul se făcea sub orice critică. Terenul bolovănos era insu­ficient pregătit, iar prin tuburi­le defecte de la semănători să­mînța de grîu netratată sufici­ent se Împrăștia la voia întîm­­plării. Recepția acestei importante lucrări se face după răsărirea griului. Ce calificativ vor pri­mi mecanizatorii din secția con­dusă de Ion Manole, dacă acum se muncește fără nici un fel de răspundere ? Ținînd cont de înrăutățirea timpului și de volumul lucrări­lor rămase, se impune ca peste tot să se muncească din plin pentru recuperarea rămînerilor în urmă. Specialiștii, consiliile de con­ducere din unități cît și orga­nele agricole județene au dato­ria de a organiza desfășurarea activității cu randament sporit, fără însă a neglija calitatea lu­crărilor, factor hotărîtor pentru obținerea unor producții spori­te. ÎNTREPRINDEREA DE CONSTRUCȚII ȘI MONTAJE SIDERURGICE ’ GALATI Recrutează pînă la data de 31 octombrie 1970, candidați cu vîrsta de 18 ani împliniți și absolvenți ai școlii generale pentru ucenicie la locul de muncă, cu durata de 2 ani, în meseria de 1 1 «or înscrierile se fac la sediul întreprinderii, la biroul învă­țămînt sau la grupul școlar al Combinatului siderurgic Galați, str. Silozului nr. 25, zilnic, între orele 11,30—15, pe baza ur­mătoarelor acte: certificat de absolvire a școlii generale în original; — certificat medical; — act de naștere — original și copie. Relații suplimentare la telefon 18 700, interior 15 sau 30 402.

Next