Milcovul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 376-454)

1970-10-18 / nr. 391

PROJETAR DIN TOATE ȚÂRIL­E,,UNITIVA­L ORGAN ai COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.CJJ. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL HI­­ NR. 391 DUMINICĂ 18 OCTOMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani la cooperativa agricolă din Milcovul cele 400 hectare pla­nificate cu grîu și 40 hectare de orz și secară au fost însămânța­te, așa cum rezultă din situația operativă. Asta însemna că aici urmează să se lucreze la recol­tat și la executarea arăturilor de toamnă. Vineri dimineața, ora 8,30. La secția de mecani­zare a unității două tractoare încă nu porniseră. Sub privirile șefului de secție Dragomi­r Țîr­­dea, mecanizatorii așteptau ca remedierile să se facă de la sine. Mecanizatorul Ilie Marin, care avea culbutorul rupt la tractor, stătea pe pat, deși, fără ajutorul atelierului mecanic, de­fecțiunea putea fi foarte bine în­lăturată în cadrul secției. Un alt tractor era imobilizat din cauza unei pene de cauciuc. Am discutat cu șeful secției despre repartizarea tractoarelor la lucru. Ni s-a spus că sunt la arat și pregătit terenul. Dacă a fost terminat însă­­mînțatul, pentru ce mai pregă­tiți patul germinativ ? — Păi... mai avem de băgat în pămînt sămînță de orz și se­cară, plus niște „capete" de în­dreptat, în sotele de grîu, care totalizează 20 de hectare. Dacă situația este așa, tova­răși din conducerea unității, de ce raportați cifre eronate ? La cooperativa agricolă din Milcovul, recoltatul culturilor tîrzii este însă mult rămas în urmă. Din cele 617 hectare cul­tivate cu porumb sînt recoltate 250 hectare, iar din cele 25 hec­tare de cartofi numai pe 25 la sută din suprafață rodul a fost strîns, urmînd să se însilozeze. Porumbul se recolta din paie- Nicolae POPOVICI (Continuare în pag. a II-a) M­ mmm- Toate lucrările făcute la timp și fără rabat la calitate Citiți în pagina a II-a: Imperativul podgorenilor: rodul viilor — cules fără zăbavă 1 In I.A.S.: Campania de toamnă se desfășoară din plin întreprinderile agricole de stat din județul nostru au însămînțat cu grîu 3 662 hectare din cele 4 800 hectare repartizate. Cu cele mai bune rezultate se înscriu lucrătorii din fermele I.A.S. Focșani, care au terminat însămînțarea celor 1 150 hectare planificate cu grîu. Intr-un stadiu avansat se află și recoltarea și eliberarea solelor cultivate cu porumb. Din cele 6 317 hectare, producția de porumb a fost adunată de pe 5 215 hectare, urmînd ca în scurt timp, prin sporirea vitezei de lu­cru, această acțiune să fie înche­iată în toate întreprinderile. Ocupații autumnale Colectivul de muncă al Întreprin­derii de legume și fructe înscrie noi și importante succese în realizarea sarcinilor de plan și a angajamentelor. Până în prezent ,au fost realizate 1028 tone prune uscate, depășindu-se astfel sarcina planificată ; în același timp la export au fost livrate, suplimentar, 120 tone pulpe de­ prune. Pentru pre­lucrarea tuturor disponibilităților de prune, depozitarea și conservarea cantităților care se pot prelucra ime­diat s-au luat măsuri, astfel ca timpul necesar acestor operații să fie cît mai scurt. Începînd cu 20 octombrie cen­trele de producție vor începe condiți­onarea, prin sortare și ambalare, a prunelor uscate pentru export. Curier sătesc BORDEȘTI Anul acesta, consiliul popu­lar al comunei a fost mai mult ca oricînd preocupat de între­ținerea drumurilor. Considerân­­du-se că pe căile de acces bi­ne întreținute se asigură o co­municare optimă cu celelalte localități, cetățenii, mobilizați de deputați, au participat în primăvară, în vară și în toam­na acestui an la reamenajarea drumului atît de mult solicitat dintre punctul monument și se­diul consiliului, lung de 2 km. La transportul celor peste 700 m­ cubi pietriș din rîul Rîmna, comuna a primit spri­jin, in mijloace de transport, de la coloana auto Gugești. DUMITREȘTI O dată cu sosirea toamnei pe meleagurile Dumitreștilor, a­­flăm dintr-o informație a tova­rășei Ecaterina Istrate, activită­­țile la căminul cultural s-au in­tensificat. Astfel, brigada artis­tică de agitație pregătește un nou text dedicat aniversării a 50 de ani de la înființarea partidului. Și în timp ce forma­ția de teatru repetă piesa „Jo­cul de-a vacanța" de Mihail Sebastian, echipa de dansuri, formată din 32 de fete, învață o suită de dansuri locale. GUGEȘTI Comunicam, nu de mult, fap­tul că la Gugești, în urma des­coperirii unor interesante docu­mente privind viața satului, a locuitorilor lui, va lua ființă un muzeu istoric sătesc. Aflăm acum, că sediul a fost stabilit, într-o clădire din preajma sta­ției C.F.R. Pentru amenajarea acesteia și darea cît mai grab­nică în folosință, ne spunea primarul comunei, I. Gherghi­­eș, se execută in prezent re­novările cuvenite. La Mărașești. O nouă unitate meșteșugărească preocupată permanent de extinde­rea serviciilor, Cooperativa „Deservi­rea populației" din Banciu a deschis nu de mult, în orașul Mărășești, un atelier pentru bobinarea electromo­toarelor. Solicitanții noii unități sunt: Com­plexul C.F.R. din localitate, Fabrica chimică, I.M.A. și unitățile din cadrul cooperației de consum. Pină în prezent lucrătorii atelieru­lui de bobinaj dovedesc hărnicie și pricepere, efectuînd lucrări ireproșa­bile. Vizita președintelui Consiliului de stat, NICOLAE CEAUȘESCU în California La sistemul de irigații în continuarea vizitei neoficiale pe care o întreprinde pe coasta de­ vest a Statelor Unite, președintele Consi­liului de Stat al României, Nicolae Ceaușescu, împreună cu persoanele care-l însoțesc, a plecat vineri de la San Francisco spre orașul Fresno din California. Distinșii oaspeți români sunt însoțiți de reprezentanți ai în­treprinderii pentru echipament desti­nat industriei alimentare și irigațiilor „Food Machinery Corporation", ale cărei uzine se­­ află în localitatea Fresno : Hubier Byrd, prim-vicepreșe­dinte al F.M.C., Jack Rattens și Elmer Anderson, vicepreședinți. Oficiile de gazdă sunt îndeplinite de doamna Shirley Temple Black, vi­cepreședinta agenției pentru proteja­rea mediului înconjurător, fostă mem­bră în delegația S.U.A. la O.N.U., fos­tă actriță de film cunoscută și în Ro­mânia. Avionul special pus la dispoziția șefului statului român de Casa Albă zboară deasupra unei regiuni brăzdate de o rețea de canale de irigații și lacuri de acumulare. Până nu de mult, această zonă era în general aridă. Da­torită irigațiilor, pămîntul sterp a de­venit roditor. Există acum, aici, plan­tații de citrice, în special portocali, de viță de vie, de bumbac, livezi de pomi fructiferi, lanuri de cereale. Pre­ședintele Nicolae Ceaușescu se inte­resează îndeaproape de caracteristi­cile acestui sistem, primește expli­cații amănunțite din partea proiec­(Continuare in pagina a IV-a) Luni, 19 octombrie (In jurul orei 18,45), la posturile de radio și televiziune . Transmisiune directă a cu­­vîntării președintelui Con­siliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, la sesiunea jubi­liară a Organizației Națiuni­lor Unite. VRANCEA LITERARĂ Noi apartamente date în folosință S (Pagina a III-a) HUâMM Orașul de podgorie de la poalele Măgurii — Odobești — cunoaște în anii din urmă importante transfor­mări edilitar-gospodărești. Alături de noile sau mai vechile construcții a­­flate pe strada care duce la gară — liceul teoretic, liceul agricol, stațiu­nea experimentală înălțat un nou bloc, viticolă — s­ a în felul acesta 24 familii din O­dobești vor primi cheile noilor apar­tamente, în cealaltă localitate a vestitelor podgorii — Panciu —­ în perimetrul centrului ei civic, prind contur noi blocuri de locuințe. Printre noii locatari se află profe­sorul Oliță Lăduncă, Nicolae Lem­­naru — conducător auto, cooperato­rul meșteșugar Grigore Popescu și alții- Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a mișcării revoluționare și democratice din România a organizat expoziția „50 de ani de la greva generală din octombrie 1920“. Printr-un mare număr de docu­mente originale ale Partidului Socialist, ale organizațiilor sindicale este reflectată amploarea grevelor din perioada premergătoare grevei generale. Documente originale — manifeste, chemări, telegrame, rapoarte, note informative — înfățișează aspecte ale începerii grevei generale la 20 octombrie 1920, ca urmare a chemării Partidului Socialist și a Comisiei Generale a Sindicatelor. Pe panouri, în vitrine sunt expuse portrete ale or­ganizatorilor și conducătorilor grevei, din diferite orașe, precum și foto­grafii reprezentînd grupuri de greviști de la Atelierele C.F.R. București, Arsenal, mineri din Valea Jiului. Alte exponate oglindesc activitatea Partidului Socialist și a sindi­catelor în timpul grevei precum și documente din care se desprind învăță­mintele grevei generale și ecoul său internațional. Articole din presa apă­rută în Germania, Austria, Grecia, Anglia, redau aspecte ale ecoului inter­național al grevei generale. Reprimarea grevei, procesele înscenate participanților la greva ge­nerală sunt oglindite, de asemenea, prin variate documente. într-o vitrină sunt expuse lucrări, studii, articole închinate grevei generale din octombrie 1920. 50 DE ANI DE LA GREVA GENERALĂ DIN OCTOMBRIE 1920 După desăvîrșirea procesului de formare a statului național român, prin actul de la 1 decembrie 1918, a crescut considerabil rolul și forța pro­letariatului, capacitatea sa de a se situa în avangarda luptelor maselor muncitoare. Hotărîrea maselor de a rezolva în mod democratic marile probleme care frămîntau societatea românească în acel timp, de a-și cîș­­tiga pe cale revoluționară drepturile i legitime s-a dovedit de neclintit în anii de avînt revoluționar care au urmat imediat după terminarea pri­mului război mondial. Marile bătălii de clasă din perioa­da de avînt revoluționar au culminat cu greva generală din octombrie 1920, care, după cum sublinia tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, „a fost cel mai important moment din istoria lup­telor de clasă din România; ea a zguduit puternic Însăși temeliile re­gimului burghezo-moșieresc“. Pentru prima dată, la această mă­reață bătălie de clasă a participat a­proape întreg proletariatul din Ro­mânia, dovedind că este capabil să-și asume rolul­ de forță conducătoare a întregii societăți. Masele muncitoare s-au convins că numai o­­ acțiune grevistă la scara întregii țări va putea aduce satisface­rea revendicărilor formulate în me­moriul înaintat guvernului la 11 oc­tombrie 1920 de către Consiliul ge­­neral al Partidului Socialist și Co­misia Generală a Sindicatelor, în vederea declanșării grevei gene­­rale au fost făcute pregătiri intense : au fost trimiși delegați speciali de către Partidul Socialist pentru a ex­plica în fabrici și uzine rostul și im­portanța grevei, au fost alese comite­te de grevă, din rîndul celor mai ca­pabili muncitori, a fost explicat pe larg conținutul memoriului înaintat guvernului etc. Alături de clasa muncitoare din în­treaga țară, la greva generală au par­ticipat activ și muncitorii din jude­țul Vrancea. Proletariatul din acest județ, deși puțin numeros în acea vreme, s-a afirmat de timpuriu pe plan politic și social. Astfel, în 1918 muncitorii din Focșani au protestat împotriva represiunii sîngeroase demonstrației muncitorimii bucureș­­­­tene din 13 decembrie 1918. în mai 1919 are loc greva lucrătorilor tipo­grafi de la Atelierul „Al. I. Leon", în aprilie 1920 muncitorii ceferiști din (Continuare în pag. a II-a) Sandu VLAD, Muzeul de istorie a partidului comunist, a mișcării revoluționare și de­mocratice din România REPORTAJ,m­a­i mmm­p­o­r­t­a De aici începe cerul... La vremea cînd pe Valea Milcovu­­lui soarele tomnatic își plimbă oste­nitele lui raze, toate pădurile, de la Broșteni spre Andreiașu, Butucoasa și Stoichița, își leapădă festiv culo­rile și bănuții de aramă. Oricine, ori­­cînd va fi cucerit de solemnitatea verde ușor­ întunecată a brazilor. Le-am văzut tîmplele argintate de sărutul alb și rece al primului omăt timpuriu. Și totuși, nu brazii stăpînesc pădu­rea. Simți de la o distanță la alta, ne­tăgăduita prezentă a oamenilor. Călător pe fîșii înguste de drumuri, urcînd pe serpentine încolo către Pî­­rîul Roman, către Ursa, către Poiana Cinarii sau spre îndepărtata Stoichiță, spre alte și alte uriașe "prispe" și deschideri forestiere, ai impresia urcușului spre pridvorul stelelor. Fu­nicularele cu poveri de masa lem­noasă mîngîie perdeaua crengilor și întrec în zvîcnetul lor căprioarele. Întîlnindu-i la rampele de încărcare, la distanțe de cîte doi, trei sau pa­tru kilometri, Ion Galoiu, Gheorghe Ponea sau frații Ion și Vasile Jitea, maiștri de exploatare cu vechi state de serviciu, se întrec care mai de care să-ți împărtășească cifre și fap­ Em­il STANCIU (Continuare în pag. a II-a) Zi de toamnă Foto , N. MOLDOVEANU Sîrguință PREOCUPĂRI Pentru desfacerea, in bune condi­­tiuni, a produselor în plata munici­piului,, rmul acesta au fost extinse platformele necesare vinzării zarza­vatului și acoperite cu copertinp, iar acum se asigură iluminatul electric. La obor s-a lucrat in mod deose­bit la nivelarea și pavarea suprafețe­lor accidentate, pentru ca parcarea vehiculelor să nu mai fie o problemă. PARCUL De cînd n-ați mai fost prin parcul Bălcescu ? Eu am trecut aseară și am crezut că luneca­se pe pămînt. Era o lumină de toamnă care ieșea din frunze­le arborilor de parcă am­i venit aici Țuculescu să orinduiască natura după ordinea eternității. Și ce tăcere cristalină se „au­zea" în jur... Toamna aici a venit mai mult ca oricînd și oriunde. Toamna blinda, galbenă ca mi­rosul de romaniță, toamna, toamnă. Trebuie să-mi recunosc orgo­liul : sunt mai mult decit bucu­ros că am avut norocul de a mă afla acolo cînd a intrat gal­benul in parc. Puține orașe au grădini atît de prelungi cum este iazul acesta de sere stră­juite de globurile de apă ale fîntinii arteziene. Și puține ora­șe au acum, în aceste zile, parcuri atît de galbene. Dacă tot nu v-ați convins că a venit toamna, duceți-vă în parcul „Bălcescu". Eu am fost aseară... ÎN ANGOLA - MARȘUL SPRE ATLANTIC (II) Astfel, la începutul acestei veri am pornit-o pe jos de-a lungul liniilor de comunicație ale forțelor patriotice, prin marele district estic México. Pri­mele cîteva zile au fost consacrate u­­nor discuții cu Neto și alți lideri, la un bivuac nu departe de frontiera cu Zambia, căci Nero era în drum spre străinătate, începîndu-și turneul cu Zambia și apoi contin­uîndu-l pînă la Roma, cu o vizită la Papa. Ruta pe care mi-o alesesem­ mă ducea spre vest: m Antilopeleu desculțe Eram însoțit de „Paganini", coman­dantul regiunii, un om vesel de vreo 30 de ani, venit din Angola centrală, care umbla ca o antilopă și-și purta ranița și arma automată ca pe un lung.­­O­ altă tînără antilopă din grupul nostru era „Ceapaev“, care spunea că „pentru ca să mergi într-adevăr bine trebuie să te descalzi" și care abia în­vățase să citească și să scrie propria sa limbă — lucrare. ■ Cei mai mulți din partizani și-au dat nume din istoria războaielor. Dar „Pa­ganini" și-a ales acest nume pentru că, mi-a spus el, adevăratul Paganini, „a fost nefericit în copilăria lui, și tot așa am fost și eu". In total eram 20, printre noi dr. Eduardo dos Santos, șeful serviciilor medicale ale partiza­nilor, parțial de origine portugheză. Aproape toți ceilalți erau localnici. (Va urma) i

Next