Milcovul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 376-454)

1970-10-27 / nr. 398

> * INDUSTRIALe sai MONOGRAFIA COMUNEI MAICANEȘTI LIVRĂRI SUPLIMENTARE LA EXPORT Avînd o producție destinată in în­tregime beneficiarilor externi, între­prinderea de vinuri pentru export înscrie noi și noi succese în reali­zarea sarcinilor de plan și a anga­jamentelor. Demarajul bun, in pro­ducția primei luni din ultimul tri­mestru, a dat posibilitatea ca pînă la sfîrșitul decadei a doua, planul producției globale și marfă să fie de­pășit cu 35 000 lei, în timp ce livră­rile pentru export se înscriu cu un plus valoric de 102 000 lei. Exprima­tă în unități fizice, producția livrată peste prevederi se ridică la 74 000 bucăți sticle îmbuteliate. SPORURI CONSIDERABILE DE PRODUCȚIE Datele statistice de la sfîrșitul pri­melor două decade din luna aceasta scot tot mai pregnant în relief efor­turile susținute depuse de colectivul U.E.I.S. Focșani. Corespunzător peri­oadei cumulate de la începutul anu­lui, producția globală și marfă a în­registrat un spor valoric de 3 088 000 lei, iar livrările la export au fost depășite cu 86 000 lei valută. în același timp, s-au înregistrat importante depășiri ale planului pe sortimente aferent celor două deca­de, ale lunii octombrie. Astfel, la cherestea stejar S-au dat peste preve­deri 360 mc, cherestea diverse spe­cii — 50 mc, bușteni fag — 300 mc și bușteni stejar — 250 mc. Doaga , platforma de încărcare a prefabricatelor ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.t. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL III­­ NR. 398 MARȚI 27 OCTOMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani Dintre sute tie scrisori Duminică, pe ogoarele județului s-a muncit cu spor­ cest lucru sînt edificatoare: recolta­rea porumbului s-a realizat pe 623 hectare, din care 262 au și fost elibe­rate de coceni, strugurii au fost cu­leși de pe 2400 hectare, sfecla de pe 89 hectare, iar din livezile și grădini­le de legume s-au strîns 430 tone de produse. Mijloacele de transport au fost mai bine utilizate, permițînd să se predea la bazele de recepție ale I.V.C. aproape o mie de tone de po­rumb. La aceste succese se adaugă și a­­portul mecanizatorilor, care au reușit să execute arăturile de toam­nă pe o suprafață de 408 hectare. Cu bune rezultate se înscriu țăranii cooperatori din Slobozia-Bradului, unde atît recoltatul porumbului, cît și culesul strugurilor se apropie de sfîr­­șit. Lucrînd cu spor, membrii celor cinci brigăzi au recoltat 20 hectare cu porumb iar cu cele 4 mașini și 35 de atelaje au fost transportate la baza de recepție 450 tone de po­rumb boabe. Cooperatorii din Ciorăști, Mihăl­­ceni, Spătăreasa și­ Bălești, care au mari suprafețe cultivate seu sfeclă de zahăr, și-au mobilizat forțele pentru recoltarea și transportarea producți­ei din cîmp. Spre fabricile de zahăr Nicolae POPOVICI (Continuare în pag. a IlI-a) Folosind fiecare oră bună de lucru, în multe din unitățile agricole, în cursul zilei de duminică, s-a muncit cu spor, urgentîndu-se culesul stru­gurilor și a celorlalte culturi tîrzii, iar pe terenurile eliberate mecaniza­torii au efectuat­ arăturile de toam­nă. La strînsul recoltei, alături de miile de membri cooperatori, a participat și un însemnat număr de elevi și sala­riați de pe cuprinsul județului nos­tru. Astfel, bilanțul muncii efectuate duminică pe ogoare se prezintă fruc­tuos. Cîteva cifre care reliefează a- LA CHIOJDENI ȘI DUMITREȘTI Fructele au­ fost mîncate“ de neglijența pomnarilor Dacă în toamna trecută livezile au produs cantități însemnate de mere, pere și prune, acum roadele sunt mult diminuate. Este drept că în primă­vară, cînd pomii erau în floare, , timpul răcoros și ploile , au influen­țat negativ asupra producției de fructe, dar nu mai puțin adevărat es­te și faptul că la această situație a contribuit și neaplicărea în totalita­te și la timp a lucrărilor agrotehnice. într-o discuție recentă, inginerul Cornel Patraș, șeful fermei-livadă a I.A.S. Focșani, ne-a precizat, că în 1969 recolta a fost foarte bogată și ele o calitate superioară, rezultate ca­re au adus fermei diploma de frun­tașă pe țară. — Noi am aplicat și în acest an toate lucrările — spunea interlocu­torul nostru — și vom recolta, pes­te producția totală, o cantitate de 300 P. NICOLAE (Continuare in pag. a IlI-a) Planul lucrărilor de mică mecanizare - simplă formalitate, în scopul creării de posibilități mai bune pentru realizarea unor adaptări permanente ale procesului tehnologic la cerințele introducerii continue a progresului tehnic, precum și pentru utilizarea mai largă a creditelor ban­care destinate unor lucrări de mică mecanizare și altor lucrări care au efi­ciență economică imediată și contri­buie la reducerea volumului de mun­că, îmbunătățirea calității produselor, creșterea producției și productivității muncii, reducerea prețului de cost și a cheltuielilor de circulație și îmbună­tățirea aprovizionării sau deservirii populației, au fost îmbunătățite con­dițiile de executare și de creditare a unor astfel de lucrări. Din discuțiile avute cu diverși fac­tori de răspundere din unitățile care au avut o slabă activitate în această direcție, a reieșit că nu se cunosc în suficientă măsură instrucțiunile care reglementează acordarea acestor cre­dite, din care cauză o serie de lucrări ce se pot efectua din astfel de fon­duri sunt tergiversate; în același timp, se constată că nu în suficientă măsu­ră sunt urmărite obiectivele planifi­cate a se realiza, astfel că de la an la an apar aceleași lucrări, ca urmare a nerealizării lor în perioada de plan prevăzută. încă de la începutul anului în curs, unitățile economice din județ au de­pus la bancă planuri de lucrări ce ur­mează a fi executate cu credite de mică mecanizare, planuri concretiza­te în 103 obiective în valoare de 19 629 000 lei, cu o eficiență economi­că anuală de peste 10 000 000 lei. Cum s-au materializat aceste planuri ? Care a fost efectul economic al lucrărilor efectuate ? Pe cele 9 luni din anul acesta s-a I. ZEHAN, director adjunct, Sucursala Vrancea a B.N.R.S.R., Nicolae LADARU (Continuare în pag. a IlI-a) Vizita președintelui Consiliului de Stat al României, NICOLAE CEAUȘESCU la Washington­­ Sosirea la Casa Albă WASHINGTON 26 (Agerpres). — Trimișii speciali transmit­e. Vizita președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, în Statele Unite ale Ame­­ricii a cunoscut ieri un moment deo­sebit. Răspunzînd invitației președin­telui Richard Nixon și a soției sale, Patricia Nixon, președintele Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușes­cu, sunt începînd de ieri, oaspeții Casei Albe. Șeful statului român este însoțit de Dumit­ru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adu­nare Națională, și Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Casa Albă a pregătit înalților oas­peți români o primire oficială, potrivit ceremonialului rezervat șefilor de stat. Pe străzile și bulevardele din ju­rul reședinței președintelui Statelor Unite ale Americii, în întreaga zonă ce cuprinde sediile instituțiilor Admi­nistrației federale erau arborate dra­pele de stat ale României și S.U.A. Interesul suscitat de sosirea la Casa Albă a șefului statului român și-a găsit o expresie elocventă în atmos­fera solemnă, caracteristică marilor evenimente, marilor întîlniri la nivel înalt, în parcul Casei Albe, la locul prevăzut pentru ceremonia primirii, dominat de impunătorul obelisc în­chinat memoriei lui George Washing­ton, au venit să întîmpine și să sa­lute pe președintele Ceaușescu ,mii de cetățeni ai capitalei Statelor Unite, purtînd stegulețe românești și ame­ricane. Un număr neobișnuit de mare de ziariști, fotoreporteri, cameramani, reprezentînd principalele cotidiene, agenții de presă internaționale, socie­tăți de radio și televiziune, jurnale cinematografice de actualități căutau să-și asigure locurile cele mai bune pentru a surprinde fiecare secvență semnificativă a solemnității primirii. Garda de onoare era aliniată pe ga­zonul din fața podiumului, fanfara în ținută drapelele festivă și zeci de ofițeri cu celor două state încadrau aleile de acces la locul ceremonia­lului. în jurul orei 10:15 (ora locală), lângă podium, au sosit secretarul Departa­mentului de Stat, William Rogers și so­ția, amiralul Thomas Moorer, preșe­dinte al Comitetului mixt al șefi­lor de stat major, cu soția, Walter Wa­shington, primarul orașului, cu soția, Martin Hillenbrand, asistent al se­cretarului de stat pentru probleme­le europene, cu soția, Leonard Meeker, ambasadorul SUA la Bucu­rești, cu soția, Gilbert Halm jr., președintele Consiliului districtului Columbia, cu soția, ambasadorul Guillermo Sevilla — Sacasa, decanul corpului diplomatic din Washington, cu soția. Erau, de asemenea prezenți Dumi­tru Popescu, Corneliu Mănescu, Maria Groza, vicepreședintă a Marii Adunări Naționale, Corneliu Bogdan, amba­sadorul României la Washington, membri ai ambasadei române. Ora 10,25. Pe cer apare elicopterul prezidențial, venind de la Williams­burg, la bordul căruia se aflau pre­ședintele Nicolae Ceaușescu și so­ția sa, Elena Ceaușescu, în timp ce trompeții dau onorul, sosesc la locul ceremoniei președinte­le Richard Nixon și soția sa, Patri­cia Nixon. După ce au coborît din elicopter, înalții oaspeți români, însoțiți de șe­ful protocolului Statelor­­ Unite, Emil Mosbacher, urcă într-o limuzină pe care sunt arborate fanioanele celor două țări. Sunt parcurse aleile parcu­lui, flancate de ofițeri ce poartă in bandulieră drapelele de stat ale Ro­mâniei și SUA și care dau onorul Pe ambele părți ale traseului, sute și su­te de oameni salută cu căldură pe distinșii oaspeți. Limuzina oficială se oprește în fa­ța intrării de sud­ a Casei Albe, în apropierea podiumului special amena­jat pentru această ceremonie. Președintele Richard Nixon și so­ția sa, Patricia Nixon, ies în în­­tîmpinarea președintelui Nicolae Ceaușescu și a soției sale, Elena Ceaușescu. Cei doi președinți își string mina cu cordialitate, Patricia Nixon oferă un buchet de trandafiri roșii soției șefului statului român,, Elena Ceaușescu. La rugămintea fo­­­toreporterilor, cei doi președinți se opresc cîteva clipe, fotografiindu-se împreună. Președintele Nixon îl conduce apoi pe președintele Ceaușescu spre po­diumul de onoare. Intr-un cadru sa­(Continuare în pag. a IV-a) Depozitul de vinuri Budești Foto , N. MOLDOVEANU sport Rezultate O Comentarii • Note ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA „Aventura" s-a terminat în fața instanței . Atunci cînd dintr-o echipă de 12 zidari lipsesc cinci, e limpede ca lu­mina zilei că randamentul acesteia s-a redus­ la jumătate. Lipsa lor însă n-a fost observată, a trecut nebăgată în seamă? Iată ce ne răspund principalii factori de pe șantierul blocului H4. Gh. Matei, șeful echipei de zidari. Eram plecat cu alți 3 tovarăși, mai vîrstnici, la Piatra Neamț. O dată la două săptămîni ne vizităm familiile. Am venit luni la orele 16, deoarece­ mașina care ne-a transportat se de­fectase. Deja, la această oră, ei­ erau la miliție. Gh. Roca, maistru. Credeam, că s-au dus să-și ia ceva de mîncare. Cînd s-au întors veneau cu „alaiul" după ei, beți." Cu greu am reușit să-i­ dau jos de pe schelă­ pe doi dintre ei, să nu avem vreun accident de muncă. Ing. Dan Poli, șeful stotului s­au o pal­mă ,pentru prestigiul întreprinderii noastre, în loc ca munca, să ne fie în­cununată de succesul terminării blo­cului, iată-ne anatemizați — pentru că moralmente suntem­ datori să-i edu­căm­ pe tineri! — de opinia publică. Personal regret sincer cele întîmplate. Lunijeram la Brașov, după materiale. Părerea mea e că: vinovați sintem­ cu toții.". Șeful­ de echipă Matei, prin ne­­prezentare la locul de muncă la ora începerii programului și ca umare,­re­organizarea lucrului, lipsa de supra­veghere a oamenilor, maistrul Roca, care în loc să coreleze activitatea pe șantier, să impună disciplina, a stat și a „clocit" în acest birou, noi ceilalți care­ am fi putut prev­eni a­­ceastă faptă... ...Faptele, credem, sunt cunoscute de cititori. Luni după amiază (19 octom­brie a.c.) în cartierul focșănean Bir­sei,, s-a petrecut o gravă tulburare a liniștii și ordinii publice care s-a soldat cu lovirea și vătămarea a doi cetățeni. Cinci tineri — Constantin Dodiță (18 ani), Neculai Hîrțan (18 ani), Viorel Herțan (19 ani), Ion Rusu (20 de ani) și Mihai Crețu (22 ani)­ — Al. CRIHANA (Continuare în pag. a IlI-a) Manifestări consacrate semicentenarului Partidului Comunist Român In cadrul acțiunilor organizate de către Comitetul județean de partid, consacrate sărbătoririi a 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român, in întreprinderi, instituții, cămine culturale a fost expusă con­­ferința: "50 de ani de la greva ge­nerală a muncitorilor din România". De asemenea, zilele trecute, Cabi­netul județean de partid, în colabo­rare cu Comitetul municipal de par­tid Focșani, a organizat în sala A­teneului popular, simpozionul: „25 de ani de la Conferința Națională a Partidului Comunist Român", la care au participat oameni ai muncii din întreprinderile și instituțiile mu­nicipiului. Au luat cuvîntul profesorii Lenco Alecu și Constantinescu Gheorghe, lectori ai Comitetului județean de partid și Neagu Ștefan, activist al Comitetului județean de partid, care au vorbit despre Însemnătatea a­­cestui eveniment în viața partidului și a țării. Participanților le-au fost prezenta­te în continuare filmele documenta­re „România orizont 1969" și „Bi­lanț 1969". PENELE TELEVIZOARELOR, „împănate“ de... depanatori Nu de puține ori am fost nevoiți să cerem „consultația" specialistului pentru televizorul nostru, căruia fie că i-a pierit... glasul, fie că a tras... „pleoapa" opacă peste micul ecran, oricum „maladia" lui devenise astfel subiect de controverse familiale cu par­ticipări în funcție de vîrste și prefe­rințe. Așadar, cum se achită aceste uni­tăți față de solicitările cetățenilor , întrebării de strictă actualitate i-am aflat răspunsul și la Adj­ud. La secția respectivă a cooperativei meșteșugărești „Drumul nou" cei patru specialiști sînt acum... doi! „Nu putem acoperi in mod opera­tiv cererea posesorilor de televizoa­re, îndeosebi pentru cele aflate în termen de garanție — ne spune tova­rășul Paul Lupescu, președintele coo­perativei — întrucît în secție lucrea­ză numai un singur om care se pricepe la repararea televizoarelor. Deci cei patru reparatori sunt doi și mai precis — doar... unul! Tehnicianul Nicolae Mihai, la rân­­dul său, uită să respecte programul, e „în pană" de curent electric, sau nu are piesele de schimb necesare. Cert este că răpește ceea ce nu poate da — timpul cetățeanului! Intr-o astfel de situație, nu se poate aplica nici mă­sura luată de conducerea cooperativei ca depanarea televizoarelor în garan­ție, ori a depistării unor defecte să se facă la domiciliul cetățenilor. »în 1973 această problemă­ va fi re­zolvată” — ne dă, in continuare „asi­gurări“ ferme tovarășul președinte. Și, totuși, oamenii vin, cale de zeci de kilometri, cu un bagaj așa de volu­minos și de fragil cum e televizorul, cu dorința de a găsi „leacul" defec­țiunii. Tînăra Veronica Pospai din Ruginești mărturisea făcînd „haz de necaz" : „Alți bani, altă distracție". De ce oare la Adjud nu se respectă Instrucțiunile nr. 800 A ale M.C.I. și U.C.E.C.O.M., care prevăd ca valoa­rea transportului televizoarelor în termen de garanție să fie suportată de către cooperativa depanatoare , înregistrăm imaginea „bruială" șefului de secție, Ioan Angheluță, ca a și „lipsa tonului".. Secv­ența se repe­tă și atunci cînd aducem în discuție constatările echipei de control a coo­perativei și anume: „la secție s-au găsit aparate aduse de clienți fără a fi bonificate 1 (...), cei vinovați au fost sancționați". Dacă, într-un fel sau altul, s-au gă­sit căile de „sancționare" a vinova­ților, cum și cînd se va pune capăt u­­nui carusel al birocrației ce privește tot televizoarele în termen de garan­ție? Un exemplu din multe altele: Ce­tățeanul Ilie Tudosie a cumpărat un televizor „Venus 2". Spre ghinionul lui, televizorul s-a metamorfozat, în scurt timp, într-o mobilă ,în... plus. Valeriu LIȚĂ (Continuare in pag. a H-a) ffflet­utm Dacă o bucurie a copilăriei este cu adevărat sublimă și în­­tîmplîndu-se mai cu seamă in­tre vis și reliefuri apropiate, a­­tunci trebuie să ne gîndim în­­tîi la acele locuri de joacă ale copiilor, la pătratele aproximati­ve ale șotronului ori la dreptun­ghiul gazonului peste care flu­tură mirajul mingii. Dar unde ne sunt terenurile pen­tru sport, acele mici te­renuri din curțile școlilor gene­rale ? Pentru că, sub constata­re se desprinde numai regretul, nu mai avem terenuri de joacă ÎNAPOI LA MAIDAN? pentru copii, nici între spațiile dimensionate de verticala blo­curilor, și nici în unele școli ge­nerale. Cel mai elocvent exem­plu îl prezintă școala nr. 4 din municipiul Focșani, care deși dată în folosință chiar anul a­­cesta, nu are practic, spațiu pen­tru amenajarea unor terenuri de sport. O altă școală generală, nr. 7, a asfaltat o porțiune de teren pe care s-ar putea ame­naja terenuri de handbal, bas­chet și volei. Dar aceste ame­najări întîrzie. Și pînă atunci, copiii unde pot face sport ? Ne întoarcem la maidan ? I. PANAIT INDEPENDENȚĂ­­ „INSU­­LEI ROȘII“ (i) Din apele verzi ale Oceanului Indi­an se înalță „insula roșie“ — Mada­gascarul. Vorbind­ despre originea a­­cestui pămînt iscat de valuri, savanții oscilează între două ipoteze: insula s-ar fi rupt din continentul african de care o desparte doar Canalul Mozam­­bic; ea ar fi rămășița unui continent dispărut, fără nici o legătură cu Afri­ca cu care, de altfel, nu are comună nici flora, nici fauna. Locuitorii, stră­vechiul popor malgaș, s-au organizat în secolul al XVIII-lea într-un puter­nic regat sub conducerea întreprinză­torului Andrianampoi­imerina care a pus bazele dinastiei Merinas. Dar ulti­mul pătrar al veacului al XIX-lea a a­­dus insulei nedoritul protectorat fran­cez și apoi, la foarte scurt interval, o­­cupația colonială. Nu știu dacă Mada­gascarul trebuie numit „marea insulă" sau „micul continent", dar este cert că, atunci cînd lanțurile continentului negru au început să cadă, libertatea s-a ivit și la orizontul țării malgași­­lor. 14 octombrie 1958 — iată data la care insula-colonie s-a transformat în­tr-o țară independentă. Situația economică a Republicii Mal­­gașe este întrucâtva diferită de cea a altor state recent eliberate. în primul rînd, cei 85 la sută din oamenii ocu­pați în agricultură au șansa de a nu fi locuitorii unei țări de monocultură. Pămîntul darnic, condițiile climatice favorabile și diversitatea reliefului, a­­jutate de o veche tradiție, au făcut din Madagascar „țara tuturor culturilor". (Va urma) ic _L

Next