Milcovul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 376-454)
1970-10-27 / nr. 398
> * INDUSTRIALe sai MONOGRAFIA COMUNEI MAICANEȘTI LIVRĂRI SUPLIMENTARE LA EXPORT Avînd o producție destinată in întregime beneficiarilor externi, întreprinderea de vinuri pentru export înscrie noi și noi succese în realizarea sarcinilor de plan și a angajamentelor. Demarajul bun, in producția primei luni din ultimul trimestru, a dat posibilitatea ca pînă la sfîrșitul decadei a doua, planul producției globale și marfă să fie depășit cu 35 000 lei, în timp ce livrările pentru export se înscriu cu un plus valoric de 102 000 lei. Exprimată în unități fizice, producția livrată peste prevederi se ridică la 74 000 bucăți sticle îmbuteliate. SPORURI CONSIDERABILE DE PRODUCȚIE Datele statistice de la sfîrșitul primelor două decade din luna aceasta scot tot mai pregnant în relief eforturile susținute depuse de colectivul U.E.I.S. Focșani. Corespunzător perioadei cumulate de la începutul anului, producția globală și marfă a înregistrat un spor valoric de 3 088 000 lei, iar livrările la export au fost depășite cu 86 000 lei valută. în același timp, s-au înregistrat importante depășiri ale planului pe sortimente aferent celor două decade, ale lunii octombrie. Astfel, la cherestea stejar S-au dat peste prevederi 360 mc, cherestea diverse specii — 50 mc, bușteni fag — 300 mc și bușteni stejar — 250 mc. Doaga , platforma de încărcare a prefabricatelor ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.t. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL III NR. 398 MARȚI 27 OCTOMBRIE 1970 4 pagini — 30 bani Dintre sute tie scrisori Duminică, pe ogoarele județului s-a muncit cu spor cest lucru sînt edificatoare: recoltarea porumbului s-a realizat pe 623 hectare, din care 262 au și fost eliberate de coceni, strugurii au fost culeși de pe 2400 hectare, sfecla de pe 89 hectare, iar din livezile și grădinile de legume s-au strîns 430 tone de produse. Mijloacele de transport au fost mai bine utilizate, permițînd să se predea la bazele de recepție ale I.V.C. aproape o mie de tone de porumb. La aceste succese se adaugă și aportul mecanizatorilor, care au reușit să execute arăturile de toamnă pe o suprafață de 408 hectare. Cu bune rezultate se înscriu țăranii cooperatori din Slobozia-Bradului, unde atît recoltatul porumbului, cît și culesul strugurilor se apropie de sfîrșit. Lucrînd cu spor, membrii celor cinci brigăzi au recoltat 20 hectare cu porumb iar cu cele 4 mașini și 35 de atelaje au fost transportate la baza de recepție 450 tone de porumb boabe. Cooperatorii din Ciorăști, Mihălceni, Spătăreasa și Bălești, care au mari suprafețe cultivate seu sfeclă de zahăr, și-au mobilizat forțele pentru recoltarea și transportarea producției din cîmp. Spre fabricile de zahăr Nicolae POPOVICI (Continuare în pag. a IlI-a) Folosind fiecare oră bună de lucru, în multe din unitățile agricole, în cursul zilei de duminică, s-a muncit cu spor, urgentîndu-se culesul strugurilor și a celorlalte culturi tîrzii, iar pe terenurile eliberate mecanizatorii au efectuat arăturile de toamnă. La strînsul recoltei, alături de miile de membri cooperatori, a participat și un însemnat număr de elevi și salariați de pe cuprinsul județului nostru. Astfel, bilanțul muncii efectuate duminică pe ogoare se prezintă fructuos. Cîteva cifre care reliefează a- LA CHIOJDENI ȘI DUMITREȘTI Fructele au fost mîncate“ de neglijența pomnarilor Dacă în toamna trecută livezile au produs cantități însemnate de mere, pere și prune, acum roadele sunt mult diminuate. Este drept că în primăvară, cînd pomii erau în floare, , timpul răcoros și ploile , au influențat negativ asupra producției de fructe, dar nu mai puțin adevărat este și faptul că la această situație a contribuit și neaplicărea în totalitate și la timp a lucrărilor agrotehnice. într-o discuție recentă, inginerul Cornel Patraș, șeful fermei-livadă a I.A.S. Focșani, ne-a precizat, că în 1969 recolta a fost foarte bogată și ele o calitate superioară, rezultate care au adus fermei diploma de fruntașă pe țară. — Noi am aplicat și în acest an toate lucrările — spunea interlocutorul nostru — și vom recolta, peste producția totală, o cantitate de 300 P. NICOLAE (Continuare in pag. a IlI-a) Planul lucrărilor de mică mecanizare - simplă formalitate, în scopul creării de posibilități mai bune pentru realizarea unor adaptări permanente ale procesului tehnologic la cerințele introducerii continue a progresului tehnic, precum și pentru utilizarea mai largă a creditelor bancare destinate unor lucrări de mică mecanizare și altor lucrări care au eficiență economică imediată și contribuie la reducerea volumului de muncă, îmbunătățirea calității produselor, creșterea producției și productivității muncii, reducerea prețului de cost și a cheltuielilor de circulație și îmbunătățirea aprovizionării sau deservirii populației, au fost îmbunătățite condițiile de executare și de creditare a unor astfel de lucrări. Din discuțiile avute cu diverși factori de răspundere din unitățile care au avut o slabă activitate în această direcție, a reieșit că nu se cunosc în suficientă măsură instrucțiunile care reglementează acordarea acestor credite, din care cauză o serie de lucrări ce se pot efectua din astfel de fonduri sunt tergiversate; în același timp, se constată că nu în suficientă măsură sunt urmărite obiectivele planificate a se realiza, astfel că de la an la an apar aceleași lucrări, ca urmare a nerealizării lor în perioada de plan prevăzută. încă de la începutul anului în curs, unitățile economice din județ au depus la bancă planuri de lucrări ce urmează a fi executate cu credite de mică mecanizare, planuri concretizate în 103 obiective în valoare de 19 629 000 lei, cu o eficiență economică anuală de peste 10 000 000 lei. Cum s-au materializat aceste planuri ? Care a fost efectul economic al lucrărilor efectuate ? Pe cele 9 luni din anul acesta s-a I. ZEHAN, director adjunct, Sucursala Vrancea a B.N.R.S.R., Nicolae LADARU (Continuare în pag. a IlI-a) Vizita președintelui Consiliului de Stat al României, NICOLAE CEAUȘESCU la Washington Sosirea la Casa Albă WASHINGTON 26 (Agerpres). — Trimișii speciali transmite. Vizita președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, în Statele Unite ale Americii a cunoscut ieri un moment deosebit. Răspunzînd invitației președintelui Richard Nixon și a soției sale, Patricia Nixon, președintele Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu, sunt începînd de ieri, oaspeții Casei Albe. Șeful statului român este însoțit de Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Națională, și Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Casa Albă a pregătit înalților oaspeți români o primire oficială, potrivit ceremonialului rezervat șefilor de stat. Pe străzile și bulevardele din jurul reședinței președintelui Statelor Unite ale Americii, în întreaga zonă ce cuprinde sediile instituțiilor Administrației federale erau arborate drapele de stat ale României și S.U.A. Interesul suscitat de sosirea la Casa Albă a șefului statului român și-a găsit o expresie elocventă în atmosfera solemnă, caracteristică marilor evenimente, marilor întîlniri la nivel înalt, în parcul Casei Albe, la locul prevăzut pentru ceremonia primirii, dominat de impunătorul obelisc închinat memoriei lui George Washington, au venit să întîmpine și să salute pe președintele Ceaușescu ,mii de cetățeni ai capitalei Statelor Unite, purtînd stegulețe românești și americane. Un număr neobișnuit de mare de ziariști, fotoreporteri, cameramani, reprezentînd principalele cotidiene, agenții de presă internaționale, societăți de radio și televiziune, jurnale cinematografice de actualități căutau să-și asigure locurile cele mai bune pentru a surprinde fiecare secvență semnificativă a solemnității primirii. Garda de onoare era aliniată pe gazonul din fața podiumului, fanfara în ținută drapelele festivă și zeci de ofițeri cu celor două state încadrau aleile de acces la locul ceremonialului. în jurul orei 10:15 (ora locală), lângă podium, au sosit secretarul Departamentului de Stat, William Rogers și soția, amiralul Thomas Moorer, președinte al Comitetului mixt al șefilor de stat major, cu soția, Walter Washington, primarul orașului, cu soția, Martin Hillenbrand, asistent al secretarului de stat pentru problemele europene, cu soția, Leonard Meeker, ambasadorul SUA la București, cu soția, Gilbert Halm jr., președintele Consiliului districtului Columbia, cu soția, ambasadorul Guillermo Sevilla — Sacasa, decanul corpului diplomatic din Washington, cu soția. Erau, de asemenea prezenți Dumitru Popescu, Corneliu Mănescu, Maria Groza, vicepreședintă a Marii Adunări Naționale, Corneliu Bogdan, ambasadorul României la Washington, membri ai ambasadei române. Ora 10,25. Pe cer apare elicopterul prezidențial, venind de la Williamsburg, la bordul căruia se aflau președintele Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu, în timp ce trompeții dau onorul, sosesc la locul ceremoniei președintele Richard Nixon și soția sa, Patricia Nixon. După ce au coborît din elicopter, înalții oaspeți români, însoțiți de șeful protocolului Statelor Unite, Emil Mosbacher, urcă într-o limuzină pe care sunt arborate fanioanele celor două țări. Sunt parcurse aleile parcului, flancate de ofițeri ce poartă in bandulieră drapelele de stat ale României și SUA și care dau onorul Pe ambele părți ale traseului, sute și sute de oameni salută cu căldură pe distinșii oaspeți. Limuzina oficială se oprește în fața intrării de sud a Casei Albe, în apropierea podiumului special amenajat pentru această ceremonie. Președintele Richard Nixon și soția sa, Patricia Nixon, ies în întîmpinarea președintelui Nicolae Ceaușescu și a soției sale, Elena Ceaușescu. Cei doi președinți își string mina cu cordialitate, Patricia Nixon oferă un buchet de trandafiri roșii soției șefului statului român,, Elena Ceaușescu. La rugămintea fotoreporterilor, cei doi președinți se opresc cîteva clipe, fotografiindu-se împreună. Președintele Nixon îl conduce apoi pe președintele Ceaușescu spre podiumul de onoare. Intr-un cadru sa(Continuare în pag. a IV-a) Depozitul de vinuri Budești Foto , N. MOLDOVEANU sport Rezultate O Comentarii • Note ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA • ANCHETA „Aventura" s-a terminat în fața instanței . Atunci cînd dintr-o echipă de 12 zidari lipsesc cinci, e limpede ca lumina zilei că randamentul acesteia s-a redus la jumătate. Lipsa lor însă n-a fost observată, a trecut nebăgată în seamă? Iată ce ne răspund principalii factori de pe șantierul blocului H4. Gh. Matei, șeful echipei de zidari. Eram plecat cu alți 3 tovarăși, mai vîrstnici, la Piatra Neamț. O dată la două săptămîni ne vizităm familiile. Am venit luni la orele 16, deoarece mașina care ne-a transportat se defectase. Deja, la această oră, ei erau la miliție. Gh. Roca, maistru. Credeam, că s-au dus să-și ia ceva de mîncare. Cînd s-au întors veneau cu „alaiul" după ei, beți." Cu greu am reușit să-i dau jos de pe schelă pe doi dintre ei, să nu avem vreun accident de muncă. Ing. Dan Poli, șeful stotului sau o palmă ,pentru prestigiul întreprinderii noastre, în loc ca munca, să ne fie încununată de succesul terminării blocului, iată-ne anatemizați — pentru că moralmente suntem datori să-i educăm pe tineri! — de opinia publică. Personal regret sincer cele întîmplate. Lunijeram la Brașov, după materiale. Părerea mea e că: vinovați sintem cu toții.". Șeful de echipă Matei, prin neprezentare la locul de muncă la ora începerii programului și ca umare,reorganizarea lucrului, lipsa de supraveghere a oamenilor, maistrul Roca, care în loc să coreleze activitatea pe șantier, să impună disciplina, a stat și a „clocit" în acest birou, noi ceilalți care am fi putut preveni această faptă... ...Faptele, credem, sunt cunoscute de cititori. Luni după amiază (19 octombrie a.c.) în cartierul focșănean Birsei,, s-a petrecut o gravă tulburare a liniștii și ordinii publice care s-a soldat cu lovirea și vătămarea a doi cetățeni. Cinci tineri — Constantin Dodiță (18 ani), Neculai Hîrțan (18 ani), Viorel Herțan (19 ani), Ion Rusu (20 de ani) și Mihai Crețu (22 ani) — Al. CRIHANA (Continuare în pag. a IlI-a) Manifestări consacrate semicentenarului Partidului Comunist Român In cadrul acțiunilor organizate de către Comitetul județean de partid, consacrate sărbătoririi a 50 de ani de la crearea Partidului Comunist Român, in întreprinderi, instituții, cămine culturale a fost expusă conferința: "50 de ani de la greva generală a muncitorilor din România". De asemenea, zilele trecute, Cabinetul județean de partid, în colaborare cu Comitetul municipal de partid Focșani, a organizat în sala Ateneului popular, simpozionul: „25 de ani de la Conferința Națională a Partidului Comunist Român", la care au participat oameni ai muncii din întreprinderile și instituțiile municipiului. Au luat cuvîntul profesorii Lenco Alecu și Constantinescu Gheorghe, lectori ai Comitetului județean de partid și Neagu Ștefan, activist al Comitetului județean de partid, care au vorbit despre Însemnătatea acestui eveniment în viața partidului și a țării. Participanților le-au fost prezentate în continuare filmele documentare „România orizont 1969" și „Bilanț 1969". PENELE TELEVIZOARELOR, „împănate“ de... depanatori Nu de puține ori am fost nevoiți să cerem „consultația" specialistului pentru televizorul nostru, căruia fie că i-a pierit... glasul, fie că a tras... „pleoapa" opacă peste micul ecran, oricum „maladia" lui devenise astfel subiect de controverse familiale cu participări în funcție de vîrste și preferințe. Așadar, cum se achită aceste unități față de solicitările cetățenilor , întrebării de strictă actualitate i-am aflat răspunsul și la Adjud. La secția respectivă a cooperativei meșteșugărești „Drumul nou" cei patru specialiști sînt acum... doi! „Nu putem acoperi in mod operativ cererea posesorilor de televizoare, îndeosebi pentru cele aflate în termen de garanție — ne spune tovarășul Paul Lupescu, președintele cooperativei — întrucît în secție lucrează numai un singur om care se pricepe la repararea televizoarelor. Deci cei patru reparatori sunt doi și mai precis — doar... unul! Tehnicianul Nicolae Mihai, la rândul său, uită să respecte programul, e „în pană" de curent electric, sau nu are piesele de schimb necesare. Cert este că răpește ceea ce nu poate da — timpul cetățeanului! Intr-o astfel de situație, nu se poate aplica nici măsura luată de conducerea cooperativei ca depanarea televizoarelor în garanție, ori a depistării unor defecte să se facă la domiciliul cetățenilor. »în 1973 această problemă va fi rezolvată” — ne dă, in continuare „asigurări“ ferme tovarășul președinte. Și, totuși, oamenii vin, cale de zeci de kilometri, cu un bagaj așa de voluminos și de fragil cum e televizorul, cu dorința de a găsi „leacul" defecțiunii. Tînăra Veronica Pospai din Ruginești mărturisea făcînd „haz de necaz" : „Alți bani, altă distracție". De ce oare la Adjud nu se respectă Instrucțiunile nr. 800 A ale M.C.I. și U.C.E.C.O.M., care prevăd ca valoarea transportului televizoarelor în termen de garanție să fie suportată de către cooperativa depanatoare , înregistrăm imaginea „bruială" șefului de secție, Ioan Angheluță, ca a și „lipsa tonului".. Secvența se repetă și atunci cînd aducem în discuție constatările echipei de control a cooperativei și anume: „la secție s-au găsit aparate aduse de clienți fără a fi bonificate 1 (...), cei vinovați au fost sancționați". Dacă, într-un fel sau altul, s-au găsit căile de „sancționare" a vinovaților, cum și cînd se va pune capăt unui carusel al birocrației ce privește tot televizoarele în termen de garanție? Un exemplu din multe altele: Cetățeanul Ilie Tudosie a cumpărat un televizor „Venus 2". Spre ghinionul lui, televizorul s-a metamorfozat, în scurt timp, într-o mobilă ,în... plus. Valeriu LIȚĂ (Continuare in pag. a H-a) fffletutm Dacă o bucurie a copilăriei este cu adevărat sublimă și întîmplîndu-se mai cu seamă intre vis și reliefuri apropiate, atunci trebuie să ne gîndim întîi la acele locuri de joacă ale copiilor, la pătratele aproximative ale șotronului ori la dreptunghiul gazonului peste care flutură mirajul mingii. Dar unde ne sunt terenurile pentru sport, acele mici terenuri din curțile școlilor generale ? Pentru că, sub constatare se desprinde numai regretul, nu mai avem terenuri de joacă ÎNAPOI LA MAIDAN? pentru copii, nici între spațiile dimensionate de verticala blocurilor, și nici în unele școli generale. Cel mai elocvent exemplu îl prezintă școala nr. 4 din municipiul Focșani, care deși dată în folosință chiar anul acesta, nu are practic, spațiu pentru amenajarea unor terenuri de sport. O altă școală generală, nr. 7, a asfaltat o porțiune de teren pe care s-ar putea amenaja terenuri de handbal, baschet și volei. Dar aceste amenajări întîrzie. Și pînă atunci, copiii unde pot face sport ? Ne întoarcem la maidan ? I. PANAIT INDEPENDENȚĂ „INSULEI ROȘII“ (i) Din apele verzi ale Oceanului Indian se înalță „insula roșie“ — Madagascarul. Vorbind despre originea acestui pămînt iscat de valuri, savanții oscilează între două ipoteze: insula s-ar fi rupt din continentul african de care o desparte doar Canalul Mozambic; ea ar fi rămășița unui continent dispărut, fără nici o legătură cu Africa cu care, de altfel, nu are comună nici flora, nici fauna. Locuitorii, străvechiul popor malgaș, s-au organizat în secolul al XVIII-lea într-un puternic regat sub conducerea întreprinzătorului Andrianampoiimerina care a pus bazele dinastiei Merinas. Dar ultimul pătrar al veacului al XIX-lea a adus insulei nedoritul protectorat francez și apoi, la foarte scurt interval, ocupația colonială. Nu știu dacă Madagascarul trebuie numit „marea insulă" sau „micul continent", dar este cert că, atunci cînd lanțurile continentului negru au început să cadă, libertatea s-a ivit și la orizontul țării malgașilor. 14 octombrie 1958 — iată data la care insula-colonie s-a transformat într-o țară independentă. Situația economică a Republicii Malgașe este întrucâtva diferită de cea a altor state recent eliberate. în primul rînd, cei 85 la sută din oamenii ocupați în agricultură au șansa de a nu fi locuitorii unei țări de monocultură. Pămîntul darnic, condițiile climatice favorabile și diversitatea reliefului, ajutate de o veche tradiție, au făcut din Madagascar „țara tuturor culturilor". (Va urma) ic _L