Milcovul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 376-454)

1970-11-22 / nr. 421

COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL III — NR. 421 DUMINICĂ 22 NOIEMBRIE 1970 J 4 pagini - 30 bani BALASTIERELE DIN JUDEȚ PRODUC ȘI... „BALAST“ ECONOMIC Județul Vrancea dispune de o im­portantă resursă economică, solici­tată din ce în ce mai mult, îndeosebi de către întreprinderile și șantierele de construcții, respectiv agregatele și produsele de balastieră : nisip, pie­triș, balast și altele, care se găsesc în mari cantități pe rîurile interioare,­­ care pot satisface cu prisosință ce­rințele activității de construcții din județ, cît și ale altor unități din ța­ră. De pildă, numai rezerva de balast, existentă la balastiera din Doaga, se ridică la peste 15 milioane mc, ceea ce ar asigura — la nivelul planului V al capacității de producție din a­­nul 1970— o exploatare continuă de peste 25 de ani. Dacă se are în ve­dere faptul că produsele de balasti­eră se regenerează permanent sub ac­țiunea viiturilor de ape, se poate con­sidera că în mod practic , aceste re­surse ale județului nostru sînt inepu­izabile. I­ Dintr-o analiză întreprinsă recent această direcție a rezultat că nu s-a studiat în ansamblu, temeinic, vo­lumul, aria de răspîndire, calitatea, căile de acces, condițiile optime de exploatare și depozitare, transportul rațional, modul cum sunt organizate balastierele din județ, dacă activita­tea acestora este eficientă pentru eco­nomia națională, sau poate fi îmbu­nătățită, dacă nu prejudiciază în a­­numite direcții chiar interesele eco­nomice ale județului pe raza căruia își desfășoară activitatea, în situația actusă, de unele dintre aceste probleme se ocupă, în limita posibilităților și a spiritului de răs­pundere, titularii de plan. Dar la a­­ceștia nu există o conjugare a efor­turilor și acțiunilor pentru găsirea u­­nui sistem unitar, suplu și economic de exploatare a produselor de balas­tieră. De mai mult timp, cu și fără o ba­ză legală, au luat ființă în actualul teritoriu administrativ al județului Vrancea mai multe balastiere care funcționează și în prezent. Sunt 4 mari balastiere cu caracter republican. Ele aparțin Ministerului Industriei Mate­rialelor de Construcții, Ministerului Transporturilor și Ministerului Indus­triei Metalurgice, respectiv I.C.M.S. Galati. De asemenea, mai funcționea­ză două balastiere ale Industriei lo­cale și una a întreprinderii județene de construcții-montaj. Pe lîngă aces­tea, mai există încă zeci de balastie­re organizate „ad-hoc" de către ui­nele întreprinderi, șantiere de con­strucții și alte unități economice, răs­­pîndite ca niște „ciuperci" pe rîuri­le Siret, Milcov, Putna, Rîmnic, Zăba­la, Tișița, Șușița etc. Ceea ce se remarcă îndeosebi în activitatea balastierelor organizate pe teritoriul județului, este faptul că exploatarea agregatelor și produse­lor de balastieră se face într-un mod necorespunzător, fără o rațiune eco­nomică, fiecare unitate acționînd curți crecte de cuviință, în condiții discuta­bile de eficiență și economicitate. Bunăoară, în unele balastiere ca: T.U.G. Doaga, I.C.S.M.G. Pădureni, ex­tragerea și pregătirea produselor se face în cea mai mare parte mecanizat, cu un proces tehnologic studiat, cu o dotare tehnologică, în genere, cores­punzătoare. In celelalte însă, extra­gerea­ este presărată cu cîteva utilaje mecanice, fiind rudimentare sau a­­proape rudimentare, , consumîndu-se un volum mare de muncă,, cu amena­jări im­provizate, ceea c­e are drept consecință o slabă eficiență economi- Vasile BOTEZ, șeful secției economice a Comitetului județean Vrancea al P.C.R. (Continuare în pag.­a­n-a) INDUSTRIAL După cele două decade Rezultatele la care î­i încheie activitatea t t.L 'Focșani Ta­ cSpatii' celor două decade care s-au scurs din penultima lună a acestui an, fac dovada hărniciei colectivului de muncă al unității amintite. Ast­fel, ia valoarea producției globale, față de prevederile planului afe­rent perioadei, s-au realizat suplimentar produse de peste 100 000 lei, iar la producția marfă și cea vîndută și încasată depășirile luate la un loc însumează peste 200 000 lei. Concomitent cu aceasta, planul la principalele sortimente a fost realizat, obținîndu-se sporuri substanțiale la uși și ferestre, împle­tituri din răchită și butoaie de stejar. Adăugate la realizările cumu­late pe cele 10 luni, depășirile valorice ale celor două decade con­solidează un bilanț fructuos : 794 000 lei peste plan la producția glo­bală și 348 000 lei la producția marfă. Eficiența economică a inovațiilor Mișcarea de inovații cunoaște o vie animație in anul acesta la Fabrica de confecții din Focșani. Plnă în prezent, la biroul tehnic al întreprinderii s-au făcut numeroase propuneri de inovații, dintre care nouă au și fost aplicate în fluxul tehnologic, concretizîndu-se intr-o eficiență antecalculată de aproape 1 000 000 lei. Rețin atenția în mod deosebit „înlocuirea rejansei de la panta­loni cu șuviță de poliuretan" prin aplicarea căreia se obține anual o economie de 455 000 lei, „dispozitiv de aplicat refileții la buzunare­le de la pantaloni", care a determinat creșterea productivității fizice de la 3,3 bucăți/muncitor în opt ore la 4 bucăți, realizîndu-se totodată economii de peste 200 000 lei, reducîndu-se timpul de execuție. La exploatarea forestieră „Frumoasele“ Liceul din Adjud Noi universități­­ populare își deschid cursurile Astăzi și mîine va avea loc la Du­­mitrești și respectiv Urechești, des­chiderea Universităților populare lo­cale, care, după cum se știe, sînt or­ganizate de C.J.G.A. în colaborare cu C.J.S. și Comitetul județean U.T.C. La Dumitrești vor ființa cursurile „Momente din istoria patriei“ și „Scrii­tori români la confluența universali­tății", iar la Urechești — „Itinerarii turistice românești și internaționale" și „ Arte plastice". Bilunar, în cadrul celor două uni­versități, se va prezenta și ciclul de conferințe „Gloriosul nostru partid", închinat sărbătoririi semicentenarului P.C.R. ~ ■>. 4’’—■ * • VRANCEA LITERARA PE AGENDA BOIA AU il HAMAS ÎNSCRISE IMPORTANTE OBIECTIVE Iată că ne apropiem vertiginos de sfîrșitul lunii noiem­brie, dar în coo­perativele agricole de producție mai sunt treburi urgente ce trebuie lichi­date în cel mai scurt timp. Pentru aceasta, Direcția agricolă a făcut o serie de recomandări a căror aplica­re va duce la impulsionarea ritmu­lui lor de execuție. Astfel, se pre­vede ca arăturile de toamnă să fie încheiate pe toate suprafețele des­ F­t eMflp? „PACIFICUL DE SUD - ARHIPELAGUL UITAT“ ll­a­tinate însămînțărilor de primăvară pina cel mai tîrziu la 30 noiembrie a.c., retribuirea specialiștilor și a mecanizatorilor fiind în funcție de rezultatele obținute în această acți­une. Ni se pare deosebit de impor­tantă specificarea ca tractoarele să lucreze grupate, cu sarcină concretă pentru fiecare, iar în cazul defectă­rii unuia dintre ele, norma de lucru a acestuia, să treacă­ asupra celorlal­te tractoare ce nu­ vor­ părăsi locul unde activează pină cînd nu se rea­lizează sarcina stabilită pentru tot grupul. Emil GONCIU (Continuare in pag. a II-a) Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în județul Olt Avionul cu care a călătorit de la Sofia spre patrie delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socia­liste România, condusă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, care a făcut o vizită oficială în țara vecină și prietenă, a făcut o escală, datorită condițiilor atmosferice nefavorabile din București, pe aeroportul din Cra­iova. De la aeroport, tovarășul Ceaușescu, ceilalți membri ai delegației, se în­dreaptă spre orașul Balș, unde a fost construită una din cele mai tinere u­­nități industriale ale tării, Fabrica de osii și boghiuri. Și aici, ca pretutindeni pe cuprinsul patriei, semnul înnoirilor este evi­dent. „Ridicarea la putere­ a acestui oraș, rod al politicii partidului de dezvoltare armonioasă a tuturor zo­nelor țării, a dus nemijlocit la schim­barea înfățișării Balșului, — așezarea modestă de odinioară de pe malurile Oltețului — unde nu exista decit o simplă turnătorie de plite pentru so­bele de gătit. Blocurile de locuințe, clădirea liceului cu 16 săli de clasă, casa de cultură, spitalul, conferă ora­șului atributele urbanisticii moderne. In același timp, construcția uzinei a­­ condus la schimbarea structurii populației. Numeroși localnici pregă­tiți în prealabil, încă din vremea cînd topografii abia schițau contururile viitoarei unități industriale, la între­în întîm­pinarea conducătorului partidului și statului nostru, a tova­­rășilor Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Vasile Patilineț, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, membri ai delegației a venit tovarășul Constantin Băbălău, prim-secretar al Comitetului ju­dețean Dolj al Partidului Comu­nist Român, președintele Consi­liului popular județean, repre­zentanți ai organelor locale de partid prinderi din țară ca „Progresul" — Brăila, Uzinele Uzinele metalurgice Reșița, de vagoane din Arad, FMUAB și altele, au devenit munci­tori cu o bună calificare. Directorul uzinei, inginerul Teodor I­orcan, informează pe oaspeți că, in prima etapă, uzina va produce osii și roti monolit pentru vagoane, iar în etapa a doua și boghiuri, în această lună urmează să fie pusă în funcțiune linia de prelucrare la cald a osiilor. De altfel, in perioada probelor teh­nologice au și fost livrate beneficia­rilor peste 2 000 de osii simple. Conducătorii de partid și de stat vizitează halele unde se află linia de forjare a osiilor. Se parcurge, pe flu­xul de producție, drumul pe care îl face lingoul de oțel, cu diametrul de aproape jumătate de metru, până la produsul finit — roata. Procesul teh­nologic este complet mecanizat și au­tomatizat, făcînd să dispară din no­menclatorul de profesii tradiționala activitate a forjorului manual, a omului care manipula bazele in­și de stat. Numeroși cetățeni ai Cra­­iovei, aflînd vestea sosirii în orașul lor a tovarășului Nicolae Ceaușescu, au ținut să fie prezenți pe aeroport pentru a-i saluta cu deosebită căldură și dragoste, pentru a-și exprima și cu acest prilej, profundul atașament față de politica internă și externă a parti­dului și statului, pusă în slujba inte­reselor fundamentale ale poporului român, a cauzei socialismului și păcii­ candescente de metal cu eforturi uriașe. De la panourile de co­mandă, „forjorii" conduc acum toate operațiunile. Multe din u­­tilajele moderne cu care este dotată uzina poartă marca de fabrică a unor unități industriale românești. Astfel, FMUAB a furnizat strungurile Caru­sel, U.M. Timișoara — podurile ru­lante, „Electroputere” — Craiova — transformatoare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se in­teresează îndeaproape de preocupările privind extinderea uzinei, de stadiul construcției turnătoriei și oțelăriei. Secretarul general al partidului dă in­dicații ca proiectanții să manifeste o înaltă responsabilitate in folosirea ju­dicioasă a terenului, pentru a se evi­ta scoaterea din circuitul agricol a unor suprafețe prea mari. în același timp, cere să se întocmească studii pentru ca la Balș să fie concentrată pro­ducția turnătoriei și oțelăriei în așa fel incit acestea să fie în măsură să de­ (Continuare în pag. a IV-a) In Balșul industrial Delegația de partid și guvernamentală, condusă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU și-a încheiat vizita in R.P. Bulgaria Sosirea în Capitală Simbătă după-amiază și a Înapo­iat in Capitală delegația de partid și guvernamentală a Republicii So­­cialiste România, condusă de to­varășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Con­siliului de Stat al Republicii Socia­liste România, care a făcut o vi­sita oficială de prietenie în Repu­blica Populară Bulgaria. Din delegație au făcut parte to­varășii Ilie Verdeț, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., prim­­vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliu­lui de Miniștri, Vasile Patili­neț, membru supleant al Co­mitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mă­nescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Va­sile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., Nicolae Blejan, ambasado­rul Republicii Socialiste România la Sofia. La sosire, pe aeroportul Bănea­­sa, delegația a fost salutată de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Ni­­culescu-Mizil, Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Gheorghe Stoi­ca, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Ion Stănescu, de membri ai G.C. al P.C.R., ai Consi­liului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centra­le și organizațiilor obștești, gene­rali, ziariști. Au fost de față Borislav Kons­tantinov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Ambasadei R.P. Bul­garia la București și membri ai ambasadei. Numeroși cetățeni ai Capitalei au venit la aeroport pentru a adre­­sa tovarășului Nicolae Ceaușescu urarea de bun venit. Ei aplaudau, ovaționau, scandau îndelung „Ceaușescu-P.C.R. 1“, exprimîndu-și sentimentele de dragoste și stimu­lată de conducătorul partidului și statului nostru, deplina satisfacție fată de rezultatele deosebit de fasotuoase ale vizitei oficiale in R.P. Bulgaria, a delegației de par­tid și guvernamentale a țării noas­tre. Secretarul general al partidu­lui a răspuns ovațiilor mulțimii, au strins inimile a numeroși cetățeni. COMUNICAT cu privire la vizita delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România în Republica Populară Bulgaria La invitația Comitetului Central al Partidului Comu­nist Bulgar, Prezidiului Adunării Populare și Consiliului de Miniștri ale Republicii Populare Bulgaria, o delega­ție de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Partidului Comunist Român, președin­tele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită oficială în Republica Populară Bulgaria, între 18 și 21 noiembrie 1970. In timpul vizitei a fost semnat noul Tratat de prie­tenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria. Delegația a vizitat orașele Botevgrad și Viața, Com­binatul chimic Viața, s-a întîlnit cu numeroși oameni ai muncii și cu reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, luînd cunoștință de realizările poporului bul­gar in construirea socialismului, de preocupările Parti­dului Comunist Bulgar privind dezvoltarea în continuare a economiei, științei și culturii, ridicarea nivelului de viață al poporului, pentru asigurarea progresului mul­tilateral al societății socialiste, înalților oaspeți li s-a rezervat pretutindeni o primire cordială, expresie a prieteniei frățești tradiționale dintre popoarele roman și bulgar. (Continuare în pag. a IV-a) , Alte unități meșteșugărești Cerințele mereu crescinde ale populației au impus înființarea în o­­rașul Adjud a noi unități și activități meșteșugărești. Astfel, în ultima vre­me, pe lîngă unitățile existente, în cadrul cooperativei „Deservirea popu­lației" au mai fost înființate un atelier de ceasornicărie, o secție de împleti­turi din papură, precum și un maga­zin pentru prezentarea și desfacerea produselor proprii. nE rOnTAI# REPORTA J # REPORTAJ m REPORTAJ Era­­ dimineață, m-am ui­­tat la ceas din obișnuin­ță și Încă nu era 5,00, in­ginerul RENTEA A CONSTANTIN zimbit o scurtă răsfrîngere doar, de lumină care i-a alungat, pentru un timp, preocu­pările și apoi mi-a făcut semn să mergem. Ziua de muncă așa Începea, de fi­ecare dată In ferma de la Precistanu zilele Încep înainte de ora 5.00, dar pentru mine amănuntele erau revelatoare pentru că dimensionau, In cadrul producției, oamenii. Așa mi-am explicat apoi zeu- Un om, în zori... Urările, aici toti, nu nu­mai inginerul Benlea, s-au Infruntat de la o lună la alta cu procentele care trebuiau adăugate pro­ducției. Personalitatea se con­turează numai Intre di­mensiunile producției — sună ca un fel de deviză, pentru unii destul de pre­tențioasă, dar la Precis­ta nu realitatea faptelor de viață, a realizărilor, confirmă mai cu seamă oamenii, cu Înțelegerea lor firească a angajării in­elorl. De fapt, ce semnificație au realizările pentru ingi­nerul Renten? Mai inuit aici este viață, in 1948 administrator la I.A.S. Pe­­trești, apoi director la a­­ceeași unitate. După 3 ani de directorat — mi-a spus, notează așa, direc­torat, eu m-am simțit des­prins de producție, de as­ta păstrez astfel de me­morie — a cerut să mear­gă, in producție. Și din 1952 este șef de ferma la Precistanu, îmi spune, noi am înființat ferma, adică i-am durat existența și n-am fi reușit să facem ni­­mic dacă nu începeam lu­crul la ora 5.00, poate nu asta este chiar esențialul, dar de aici pleacă o cer­titudine. Inginerul și-a împlinit aici vocația, se redesco­perea cu alte dimensiuni, de fapt cele adevărate, care-i conveneau. Sigur, fiecare voia să munceas-Ion PANAIT (Coot, tn pag. a Il-al 1 Nominalizări afective Statornic stă in firea oameni­lor să individualizeze și să lo­calizeze. E o pornire spontană născută nu atît din dorința de a fi preciși, la obiect, ci­ mai mult din aceea de a înconjura lucrurile într-o aură de persona­litate distinctă, convingătoare. Am văzut, spre exemplu, zeci de unități de alimentație publi­că, care dintr-o pornire de uni­formizare, poate e firesc să fie așa, se „numesc": nr. 7, 12, 13, 19, 25, etc. Și totuși multe din acestea încetează de a mai fi niște simple numere, căpătând in expresia curentă denumirea! la Ștefan, la Pascal, la Macarie etc. De ce? Pentru că, fiecare acest la Ștefan, la Pascal, la Macarie se detașează dintr-un context: hărnicie, simț gospodă­resc, inventivitate, grija față de cumpărător, politețea firească etc. Nominalizarea ce dublea­ză titulatura, numărul unității, nu stingherește. Ea circulă in colectivitate, sprijinită pe ar­gumente puternice. Noi toți, unii poate fără să fi asistat la actul de „naștere", ne-o însușim, la început timid, apoi, verificind-o o ajutăm să se fixeze catego­ric. T. O. nfiTi OU I­II

Next