Milcovul, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 376-454)
1970-11-22 / nr. 421
COMITETULUI JUDEȚEAN VRANCEA AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL III — NR. 421 DUMINICĂ 22 NOIEMBRIE 1970 J 4 pagini - 30 bani BALASTIERELE DIN JUDEȚ PRODUC ȘI... „BALAST“ ECONOMIC Județul Vrancea dispune de o importantă resursă economică, solicitată din ce în ce mai mult, îndeosebi de către întreprinderile și șantierele de construcții, respectiv agregatele și produsele de balastieră : nisip, pietriș, balast și altele, care se găsesc în mari cantități pe rîurile interioare, care pot satisface cu prisosință cerințele activității de construcții din județ, cît și ale altor unități din țară. De pildă, numai rezerva de balast, existentă la balastiera din Doaga, se ridică la peste 15 milioane mc, ceea ce ar asigura — la nivelul planului V al capacității de producție din anul 1970— o exploatare continuă de peste 25 de ani. Dacă se are în vedere faptul că produsele de balastieră se regenerează permanent sub acțiunea viiturilor de ape, se poate considera că în mod practic , aceste resurse ale județului nostru sînt inepuizabile. I Dintr-o analiză întreprinsă recent această direcție a rezultat că nu s-a studiat în ansamblu, temeinic, volumul, aria de răspîndire, calitatea, căile de acces, condițiile optime de exploatare și depozitare, transportul rațional, modul cum sunt organizate balastierele din județ, dacă activitatea acestora este eficientă pentru economia națională, sau poate fi îmbunătățită, dacă nu prejudiciază în anumite direcții chiar interesele economice ale județului pe raza căruia își desfășoară activitatea, în situația actusă, de unele dintre aceste probleme se ocupă, în limita posibilităților și a spiritului de răspundere, titularii de plan. Dar la aceștia nu există o conjugare a eforturilor și acțiunilor pentru găsirea unui sistem unitar, suplu și economic de exploatare a produselor de balastieră. De mai mult timp, cu și fără o bază legală, au luat ființă în actualul teritoriu administrativ al județului Vrancea mai multe balastiere care funcționează și în prezent. Sunt 4 mari balastiere cu caracter republican. Ele aparțin Ministerului Industriei Materialelor de Construcții, Ministerului Transporturilor și Ministerului Industriei Metalurgice, respectiv I.C.M.S. Galati. De asemenea, mai funcționează două balastiere ale Industriei locale și una a întreprinderii județene de construcții-montaj. Pe lîngă acestea, mai există încă zeci de balastiere organizate „ad-hoc" de către uinele întreprinderi, șantiere de construcții și alte unități economice, răspîndite ca niște „ciuperci" pe rîurile Siret, Milcov, Putna, Rîmnic, Zăbala, Tișița, Șușița etc. Ceea ce se remarcă îndeosebi în activitatea balastierelor organizate pe teritoriul județului, este faptul că exploatarea agregatelor și produselor de balastieră se face într-un mod necorespunzător, fără o rațiune economică, fiecare unitate acționînd curți crecte de cuviință, în condiții discutabile de eficiență și economicitate. Bunăoară, în unele balastiere ca: T.U.G. Doaga, I.C.S.M.G. Pădureni, extragerea și pregătirea produselor se face în cea mai mare parte mecanizat, cu un proces tehnologic studiat, cu o dotare tehnologică, în genere, corespunzătoare. In celelalte însă, extragerea este presărată cu cîteva utilaje mecanice, fiind rudimentare sau aproape rudimentare, , consumîndu-se un volum mare de muncă,, cu amenajări improvizate, ceea ce are drept consecință o slabă eficiență economi- Vasile BOTEZ, șeful secției economice a Comitetului județean Vrancea al P.C.R. (Continuare în pag.an-a) INDUSTRIAL După cele două decade Rezultatele la care îi încheie activitatea t t.L 'Focșani Ta cSpatii' celor două decade care s-au scurs din penultima lună a acestui an, fac dovada hărniciei colectivului de muncă al unității amintite. Astfel, ia valoarea producției globale, față de prevederile planului aferent perioadei, s-au realizat suplimentar produse de peste 100 000 lei, iar la producția marfă și cea vîndută și încasată depășirile luate la un loc însumează peste 200 000 lei. Concomitent cu aceasta, planul la principalele sortimente a fost realizat, obținîndu-se sporuri substanțiale la uși și ferestre, împletituri din răchită și butoaie de stejar. Adăugate la realizările cumulate pe cele 10 luni, depășirile valorice ale celor două decade consolidează un bilanț fructuos : 794 000 lei peste plan la producția globală și 348 000 lei la producția marfă. Eficiența economică a inovațiilor Mișcarea de inovații cunoaște o vie animație in anul acesta la Fabrica de confecții din Focșani. Plnă în prezent, la biroul tehnic al întreprinderii s-au făcut numeroase propuneri de inovații, dintre care nouă au și fost aplicate în fluxul tehnologic, concretizîndu-se intr-o eficiență antecalculată de aproape 1 000 000 lei. Rețin atenția în mod deosebit „înlocuirea rejansei de la pantaloni cu șuviță de poliuretan" prin aplicarea căreia se obține anual o economie de 455 000 lei, „dispozitiv de aplicat refileții la buzunarele de la pantaloni", care a determinat creșterea productivității fizice de la 3,3 bucăți/muncitor în opt ore la 4 bucăți, realizîndu-se totodată economii de peste 200 000 lei, reducîndu-se timpul de execuție. La exploatarea forestieră „Frumoasele“ Liceul din Adjud Noi universități populare își deschid cursurile Astăzi și mîine va avea loc la Dumitrești și respectiv Urechești, deschiderea Universităților populare locale, care, după cum se știe, sînt organizate de C.J.G.A. în colaborare cu C.J.S. și Comitetul județean U.T.C. La Dumitrești vor ființa cursurile „Momente din istoria patriei“ și „Scriitori români la confluența universalității", iar la Urechești — „Itinerarii turistice românești și internaționale" și „ Arte plastice". Bilunar, în cadrul celor două universități, se va prezenta și ciclul de conferințe „Gloriosul nostru partid", închinat sărbătoririi semicentenarului P.C.R. ~ ■>. 4’’—■ * • VRANCEA LITERARA PE AGENDA BOIA AU il HAMAS ÎNSCRISE IMPORTANTE OBIECTIVE Iată că ne apropiem vertiginos de sfîrșitul lunii noiembrie, dar în cooperativele agricole de producție mai sunt treburi urgente ce trebuie lichidate în cel mai scurt timp. Pentru aceasta, Direcția agricolă a făcut o serie de recomandări a căror aplicare va duce la impulsionarea ritmului lor de execuție. Astfel, se prevede ca arăturile de toamnă să fie încheiate pe toate suprafețele des Ft eMflp? „PACIFICUL DE SUD - ARHIPELAGUL UITAT“ llatinate însămînțărilor de primăvară pina cel mai tîrziu la 30 noiembrie a.c., retribuirea specialiștilor și a mecanizatorilor fiind în funcție de rezultatele obținute în această acțiune. Ni se pare deosebit de importantă specificarea ca tractoarele să lucreze grupate, cu sarcină concretă pentru fiecare, iar în cazul defectării unuia dintre ele, norma de lucru a acestuia, să treacă asupra celorlalte tractoare ce nu vor părăsi locul unde activează pină cînd nu se realizează sarcina stabilită pentru tot grupul. Emil GONCIU (Continuare in pag. a II-a) Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în județul Olt Avionul cu care a călătorit de la Sofia spre patrie delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, care a făcut o vizită oficială în țara vecină și prietenă, a făcut o escală, datorită condițiilor atmosferice nefavorabile din București, pe aeroportul din Craiova. De la aeroport, tovarășul Ceaușescu, ceilalți membri ai delegației, se îndreaptă spre orașul Balș, unde a fost construită una din cele mai tinere unități industriale ale tării, Fabrica de osii și boghiuri. Și aici, ca pretutindeni pe cuprinsul patriei, semnul înnoirilor este evident. „Ridicarea la putere a acestui oraș, rod al politicii partidului de dezvoltare armonioasă a tuturor zonelor țării, a dus nemijlocit la schimbarea înfățișării Balșului, — așezarea modestă de odinioară de pe malurile Oltețului — unde nu exista decit o simplă turnătorie de plite pentru sobele de gătit. Blocurile de locuințe, clădirea liceului cu 16 săli de clasă, casa de cultură, spitalul, conferă orașului atributele urbanisticii moderne. In același timp, construcția uzinei a condus la schimbarea structurii populației. Numeroși localnici pregătiți în prealabil, încă din vremea cînd topografii abia schițau contururile viitoarei unități industriale, la întreîn întîmpinarea conducătorului partidului și statului nostru, a tovarășilor Ilie Verdeț, Leonte Răutu, Vasile Patilineț, Corneliu Mănescu, Vasile Vlad, membri ai delegației a venit tovarășul Constantin Băbălău, prim-secretar al Comitetului județean Dolj al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului popular județean, reprezentanți ai organelor locale de partid prinderi din țară ca „Progresul" — Brăila, Uzinele Uzinele metalurgice Reșița, de vagoane din Arad, FMUAB și altele, au devenit muncitori cu o bună calificare. Directorul uzinei, inginerul Teodor Iorcan, informează pe oaspeți că, in prima etapă, uzina va produce osii și roti monolit pentru vagoane, iar în etapa a doua și boghiuri, în această lună urmează să fie pusă în funcțiune linia de prelucrare la cald a osiilor. De altfel, in perioada probelor tehnologice au și fost livrate beneficiarilor peste 2 000 de osii simple. Conducătorii de partid și de stat vizitează halele unde se află linia de forjare a osiilor. Se parcurge, pe fluxul de producție, drumul pe care îl face lingoul de oțel, cu diametrul de aproape jumătate de metru, până la produsul finit — roata. Procesul tehnologic este complet mecanizat și automatizat, făcînd să dispară din nomenclatorul de profesii tradiționala activitate a forjorului manual, a omului care manipula bazele inși de stat. Numeroși cetățeni ai Craiovei, aflînd vestea sosirii în orașul lor a tovarășului Nicolae Ceaușescu, au ținut să fie prezenți pe aeroport pentru a-i saluta cu deosebită căldură și dragoste, pentru a-și exprima și cu acest prilej, profundul atașament față de politica internă și externă a partidului și statului, pusă în slujba intereselor fundamentale ale poporului român, a cauzei socialismului și păcii candescente de metal cu eforturi uriașe. De la panourile de comandă, „forjorii" conduc acum toate operațiunile. Multe din utilajele moderne cu care este dotată uzina poartă marca de fabrică a unor unități industriale românești. Astfel, FMUAB a furnizat strungurile Carusel, U.M. Timișoara — podurile rulante, „Electroputere” — Craiova — transformatoare. Tovarășul Nicolae Ceaușescu se interesează îndeaproape de preocupările privind extinderea uzinei, de stadiul construcției turnătoriei și oțelăriei. Secretarul general al partidului dă indicații ca proiectanții să manifeste o înaltă responsabilitate in folosirea judicioasă a terenului, pentru a se evita scoaterea din circuitul agricol a unor suprafețe prea mari. în același timp, cere să se întocmească studii pentru ca la Balș să fie concentrată producția turnătoriei și oțelăriei în așa fel incit acestea să fie în măsură să de (Continuare în pag. a IV-a) In Balșul industrial Delegația de partid și guvernamentală, condusă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU și-a încheiat vizita in R.P. Bulgaria Sosirea în Capitală Simbătă după-amiază și a Înapoiat in Capitală delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, care a făcut o visita oficială de prietenie în Republica Populară Bulgaria. Din delegație au făcut parte tovarășii Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., primvicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Leonte Răutu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Vasile Patilineț, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Corneliu Mănescu, membru al C.C. al P.C.R., ministrul afacerilor externe, Vasile Vlad, membru supleant al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., Nicolae Blejan, ambasadorul Republicii Socialiste România la Sofia. La sosire, pe aeroportul Băneasa, delegația a fost salutată de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, Janos Fazekas, Manea Mănescu, Dumitru Popa, Dumitru Popescu, Gheorghe Stoica, Vasile Vîlcu, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Ion Stănescu, de membri ai G.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești, generali, ziariști. Au fost de față Borislav Konstantinov, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Ambasadei R.P. Bulgaria la București și membri ai ambasadei. Numeroși cetățeni ai Capitalei au venit la aeroport pentru a adresa tovarășului Nicolae Ceaușescu urarea de bun venit. Ei aplaudau, ovaționau, scandau îndelung „Ceaușescu-P.C.R. 1“, exprimîndu-și sentimentele de dragoste și stimulată de conducătorul partidului și statului nostru, deplina satisfacție fată de rezultatele deosebit de fasotuoase ale vizitei oficiale in R.P. Bulgaria, a delegației de partid și guvernamentale a țării noastre. Secretarul general al partidului a răspuns ovațiilor mulțimii, au strins inimile a numeroși cetățeni. COMUNICAT cu privire la vizita delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România în Republica Populară Bulgaria La invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar, Prezidiului Adunării Populare și Consiliului de Miniștri ale Republicii Populare Bulgaria, o delegație de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită oficială în Republica Populară Bulgaria, între 18 și 21 noiembrie 1970. In timpul vizitei a fost semnat noul Tratat de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Republica Populară Bulgaria. Delegația a vizitat orașele Botevgrad și Viața, Combinatul chimic Viața, s-a întîlnit cu numeroși oameni ai muncii și cu reprezentanți ai organelor locale de partid și de stat, luînd cunoștință de realizările poporului bulgar in construirea socialismului, de preocupările Partidului Comunist Bulgar privind dezvoltarea în continuare a economiei, științei și culturii, ridicarea nivelului de viață al poporului, pentru asigurarea progresului multilateral al societății socialiste, înalților oaspeți li s-a rezervat pretutindeni o primire cordială, expresie a prieteniei frățești tradiționale dintre popoarele roman și bulgar. (Continuare în pag. a IV-a) , Alte unități meșteșugărești Cerințele mereu crescinde ale populației au impus înființarea în orașul Adjud a noi unități și activități meșteșugărești. Astfel, în ultima vreme, pe lîngă unitățile existente, în cadrul cooperativei „Deservirea populației" au mai fost înființate un atelier de ceasornicărie, o secție de împletituri din papură, precum și un magazin pentru prezentarea și desfacerea produselor proprii. nE rOnTAI# REPORTA J # REPORTAJ m REPORTAJ Era dimineață, m-am uitat la ceas din obișnuință și Încă nu era 5,00, inginerul RENTEA A CONSTANTIN zimbit o scurtă răsfrîngere doar, de lumină care i-a alungat, pentru un timp, preocupările și apoi mi-a făcut semn să mergem. Ziua de muncă așa Începea, de fiecare dată In ferma de la Precistanu zilele Încep înainte de ora 5.00, dar pentru mine amănuntele erau revelatoare pentru că dimensionau, In cadrul producției, oamenii. Așa mi-am explicat apoi zeu- Un om, în zori... Urările, aici toti, nu numai inginerul Benlea, s-au Infruntat de la o lună la alta cu procentele care trebuiau adăugate producției. Personalitatea se conturează numai Intre dimensiunile producției — sună ca un fel de deviză, pentru unii destul de pretențioasă, dar la Precista nu realitatea faptelor de viață, a realizărilor, confirmă mai cu seamă oamenii, cu Înțelegerea lor firească a angajării inelorl. De fapt, ce semnificație au realizările pentru inginerul Renten? Mai inuit aici este viață, in 1948 administrator la I.A.S. Petrești, apoi director la aceeași unitate. După 3 ani de directorat — mi-a spus, notează așa, directorat, eu m-am simțit desprins de producție, de asta păstrez astfel de memorie — a cerut să meargă, in producție. Și din 1952 este șef de ferma la Precistanu, îmi spune, noi am înființat ferma, adică i-am durat existența și n-am fi reușit să facem nimic dacă nu începeam lucrul la ora 5.00, poate nu asta este chiar esențialul, dar de aici pleacă o certitudine. Inginerul și-a împlinit aici vocația, se redescoperea cu alte dimensiuni, de fapt cele adevărate, care-i conveneau. Sigur, fiecare voia să munceas-Ion PANAIT (Coot, tn pag. a Il-al 1 Nominalizări afective Statornic stă in firea oamenilor să individualizeze și să localizeze. E o pornire spontană născută nu atît din dorința de a fi preciși, la obiect, ci mai mult din aceea de a înconjura lucrurile într-o aură de personalitate distinctă, convingătoare. Am văzut, spre exemplu, zeci de unități de alimentație publică, care dintr-o pornire de uniformizare, poate e firesc să fie așa, se „numesc": nr. 7, 12, 13, 19, 25, etc. Și totuși multe din acestea încetează de a mai fi niște simple numere, căpătând in expresia curentă denumirea! la Ștefan, la Pascal, la Macarie etc. De ce? Pentru că, fiecare acest la Ștefan, la Pascal, la Macarie se detașează dintr-un context: hărnicie, simț gospodăresc, inventivitate, grija față de cumpărător, politețea firească etc. Nominalizarea ce dublează titulatura, numărul unității, nu stingherește. Ea circulă in colectivitate, sprijinită pe argumente puternice. Noi toți, unii poate fără să fi asistat la actul de „naștere", ne-o însușim, la început timid, apoi, verificind-o o ajutăm să se fixeze categoric. T. O. nfiTi OU III